Referat DIAGNOSTICUL FINANCIAR

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
DIAGNOSTICUL FINANCIARI. CONSIDERAII GENERALEDiagnosticul financiar const ntr-un ansamblu de instrumente i metode care permit aprecierea situaiei financiare i a performanelor unei ntreprinderi.Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaia financiar a ntreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de meninere i dezvoltare n mediul specific economiei locale. n sens general, finalitatea diagnosticului financiar const n oferirea de informaii financiare att celor din interiorul ntreprinderii, ct i celor interesai din afara acesteia.Cnd problema diagnosticului este pus din interiorul ntreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conductorii, acionarii actuali sau salariaii. Obiectivul urmrit n acest caz este de a detecta eventuale situaii de dezechilibru financiar i de a adopta noi decizii de gestionare a ntreprinderii. Aceste decizii se bazeaz pe identificarea originii i cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alt parte, pe stabilirea msurilor de remediere a dezechilibrelor.Cnd problema este pus din exteriorul ntreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analitii financiari, acionarii poteniali, organisme bancare i financiare sau chiar statul. Obiectivul urmrit este capacitatea financiar a ntreprinderii de a genera profit, capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea i solvabilitatea ntreprinderii), precum i valoarea ntreprinderii.De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite ntreprinderilor (n special bncile), fie pentru luarea deciziilor de ptrundere n capitalul unei ntreprinderi (acionari poteniali sau alte ntreprinderi).Att analiza pe plan intern ct i cea extern au ca obiectiv aprecierea performanelor ntreprinderii i a riscurilor la care aceasta este pus i urmresc: analiza rentabilitii; analiza riscului i analiza valorii ntreprinderii.De obicei, diagnosticul este efectuat numai n caz de grave dificulti sau cnd cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele nregistrate de ntreprindere sau de desfurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie s aib loc periodic. Diagnosticul financiar identific factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a ntreprinderii.De cele mai multe ori informaiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaii referitoare la mediul extern al ntreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaii referitoare la potenialul tehnic i uman, potenial comercial i juridic, managementul ntreprinderii (informaii dependente de ntreprinderi). Toate aceste elemente influeneaz performanele financiare ale ntreprinderii determinnd, n final, competitivitatea acesteia.Folosind metode i tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaiei financiare trecut i actual, pe baza informaiilor furnizate pentru luarea deciziilor de ctre conducere acesta vizeaz viitorul.Informaiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaiile financiare simplificate care cuprind: bilanul, contul de profit i pierdere, anexa la bilan.II. DIAGNOSTICUL FINANCIARRealizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea starii de performana financiara a societatii la 31.12.2002.Principalele scopuri urmrite sunt: - aprecierea rezultatelor financiare obinute;- evidenierea modalitailor de realizare a echilibrului financiar;- examinarea randamentului capitalului investit;- evaluarea riscurilor.Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru:- fundamentarea deciziilor de gestiune;- elaborarea unui diagnostic global strategic;- fundamentarea politicilor de dezvoltare.Sursele utilizate au fost:- situaiile financiare anuale (2000-2002);- alte materiale de documentare din evidena contabila.2.1. Analiza structurii bilanului2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activuluiDatele sunt prezentate n tabelul nr.1 Tabelul nr.1Specificatiesimbol2000mii.leiStructura%2001mii.leiStructura%2002mii.leiStructura%Imobilizri necorporaleInn7508730,299771060,1915864970,20Imobilizri corporaleInc16533390263,1830946147758,8752102074767,21Imobilizri financiareIf254140,01254140,00500Active imobilizateIn16611018963.4831046399759,0652260724467,41StocuriSt28198211.0856860501,08136722041,76Creane totaleCr7691557929,3913469496425,6215931842720,55Disponibiliti bnetiDb157513246,026722495312,79324293944,18Active circulanteAc9548672436,4920760596739,4920542002526,50Ct. de regularizare si asimilate - activRa812090,0375932531,44471871536,09TOTAL ACTIVAt261678122100525663217100775214422100In=Inn+Inc+IfAc=St+Cr+DbAt=In+Ac+Ra CONCLUZII:Rata activelor imobilizate=In/At masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2002 la 67,41% fata de 59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de nregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaz valoarile ramase ale activelor imobilizate.Rata imobilizrilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.Rata imobilizrilor financiare=If/At ca urmare a inexistenei imobilizrilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.Rata activelor circulante=Ac/At exprima ponderea n totalul activului a capitalului circulant.-2001 fata de 2000 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2001 fata de 2000 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2001 fata de 2000.-2002 fata de 2001: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2002 fata de 2000 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2002 fata de 2001 si a scaderii ponderii creantelor in 2002 fata de 2001.Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor n total activ se menine relativ constanta in perioada analizat, cunoscnd o uoar crestere n anul 2002.Rata creanelor=Cr/At creanele au crescut permanent in valori absolute, cu influena negativa asupra gradului de lichiditate.Rata disponibilitilor=Db/At este influenata de raportul dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata medie de achitare a obligaiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata de 2001.2.1.2.Analiza ratelor de structura ale pasivuluiRatele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a ntreprinderii prin punerea n evidena a unor aspecte privind stabilitatea i autonomia financiara a acesteia.Datele sunt prezentate n tabelul nr.2 Tabelul nr.2SpecificatieSimbol2000mii.leiStructura%2001mii.leiStructur%2002mii.leiStructur%Capital socialCPS14041957853,6614324220227,2514324220218,48RezerveRez11000000,4211000000,2111000000,14Alte FonduriFd4107258215,0716258754930,9331382346340,48Rezultatul reportatRr000000ProfitPn180222176.89468020208,98746712409,63Repartizarea profituluiRep180222176,89468020208,90746712449,63Subventii pentru investitii Sbvi36087341,3835638600.6834542680,45Capital propriuCpr18620089471,1631049361159,0746161993359,55Credite pe termen mediu i lung (Itml)tml5556120.216777758512,8915566697120,08Credite pe termen scurt (Its)ts000000Furnizori i asimilateFz5420828520,7210842059320,6310262074913,24Alte obligaii de exploatareOb194064607,42369364947,03527549306,81Datorii totaleDt7417035728,3421313467240,5531104265040,12Ct. de regularizare si asimilate pasivRp13068710,5020349340,3925518390,33TOTAL PASIVPt261678122100525663217100775214422100Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+PDt=Itml+Its+Fz+ObCpm=Cpr+ItmlSpecificatieSimbol200020012002Rata stabilitatii financiareCPM/PT71,3771,9679,63Rata autonomiei fin globaleCPR/PT71,1659,0759,55Rata auton fin la termenCPR/CPM99,7082,0874,78Rata de indatorare globalaDAT/PT28,3440,5540,12Rata de indatorare la termenITML/CPR0,3021,8333,72Rata creantelor de trezorerieITS/NFR000 CONCLUZII:Rata stabilitaii financiare=Cpm/Pt reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune n mod stabil ( cel puin un an ) i patrimoniul total. Nivelul ratei n perioada analizata nregistreaz o tendin de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung.Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt arata gradul de independen financiara a societatii. Se considera ca existena unui capitalul propriu de cel puin 1/3 din pasivul total constituie o premisa eseniala pentru autonomia financiara a societatii. n anul 2000 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2001 si 2002 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm arata gradul de independena financiara al unitaii pe termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung.Rata de ndatorare globala=Dat/Pt reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea n pasivul total al acesteia. Nivelul ratei nregistreaz o tendin de crestere accentuata n perioada analizat.Rata de ndatorare la termen=Itml/Cpr reflecta gradul de ndatorare prin mprumuturi pe termen lung i mediu. Se utilizeaza n fundamentarea deciziei de atragere a surselor mprumutate pe termen lung i a urmaririi modului n care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta de crestere.Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt. 2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiuneTabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezint astfel:Tabel nr.3Nr.Specificatiesimbol2000mii lei2001mii lei2001mii lei1 + Vnzri de mrfuriVmf1414211158875519902 + Producia exerciiuluiQex2215934893282282664883653913 - Cheltuieli privind mrfurileChmf77297551742035784 - Cheltuieli cu materiale i serviciiChms1526826802556637103795049595 = Valoarea adugatVa68974924726252691092088446 - Impozite i taxeImp721731259808848529837+ Subventii pentru exploatareSbv1429524750273832633888358 - Cheltuieli cu personalul totaleChp3834132950788676670087909 = Excedent brut de exploatareEBE442071116951233710073590610 + Venituri din provizioaneVpv00011 + Alte venituri din expoatareAve520806088008232195603712 - Alte cheltuieli din exploatareAce213663389531669713 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioaneleCha11796857179718132963051214 = Profit din exploatarePe37596948600023949304473415 + Venituri financiareVf59165319188978901497416 - Cheltuieli financiareChf8430731145746389474617 = Profit curentPc37345528780456269816496218 Rezultatul excepionalRexc-223896-98710069940619 = Profit brutPb37121632770585269886436820 - Impozit pe profitIpr13943433302565042419313121 = Profit netPn180222204680202274671237Va=Vmf+Qex-Chmf-ChmsEBE=Va-Imp+Sbv-ChpPe=EBE+Ave-Ace-ChaPc=Pe+Vf-ChfPb=Pc+RexcPn=Pb-IprValoarea adaugata (Va) exprima creterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a factorilor munca i capital, peste valoarea materialelor i serviciilor cumparate de ntreprindere de la teri. Valoarea adaugata asigura remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economica a ntreprinderii:- personalul, prin salarii, indemnizaii i alte cheltuieli;- statul, prin impozite, taxe i varsaminte;- creditorii, prin dobnzi, dividende i comisioane platite;- acionarii, prin dividende;- ntreprinderea, prin capacitatea de autofinanare.Nivelul absolut al indicatorului are o tendina de cretere n perioada analizata datorata in principal cresterii productiei exercitiului.Excedentul brut de exploatare (EBE) masoara capacitatea poteniala de autofinanare a investiiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) masoara, n marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatarii. Tendina de cretere a indicatorului releva procesul de rentabilizare a activitaii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare realizate.Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatarii i cel al activitaii financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.Profitul net (Pn) reprezinta, n marimi absolute, masura rentabilitaii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de acionari. Acest indicator inregistreaza n perioada analizat o cresterepe seama:-cresterii productiei exercitiului;-alocarii subventiilor de exploatare;-cresterii altor venituri din exploatare.Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2000-2002 arata tendina de rentabilizare a activitaii.2.3. Analiza echilibrului financiarEchilibrul financiar reflect respectarea la nivelul societatii a principiilor de finanare consacrate n literatura de specialitate.Aprecierea echilibrului financiar se realizeaz prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) i trezoreria net (TN).Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat n tabelul nr.4Tabelul nr.4NrIndicatoriFormula2000mii lei2001mii lei2002mii lei1Imobilizri neteIn1661101893104639975226072442StocuriSt28198215686050136722043Creane+Ct. de regularizare si asimilate-activCr769155791346949641593184274Disponibiliti bnetiDb1575132467224953324293945Conturi de regularizare si asimilate - activRa812097593253471871536Capital propriuCpr1862008943104936114616199337Credite pe termen mediu i lungItml555612677775851556669718Capital permanentCpm1867565063782711966172869049Creante pe termen scurtIts00010Furnizori i asimilateFz5420828510842029310262074911Alte obligaii de exploatareOb19406460369364945275493012Conturi de regularizare si asimilate - pasivRp13068712034934255183913Pasiv total = Activ totalPt = At26167812252566321777521442214Fondul de rulmentFR20646317678071999467966015Fondul de rulment propriuFRp2009070529614-6098731116Necesar de fond de rulmentNFR620186426174806480210517Trezoreria netTN144444536518971929877555Cpm = Cpr + ItmlFR = Cpm InFRp = Cpr InNFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)TN=FR-NFR=Db-Its2000%2001%2002%Rata de finantare a NFRNFR/FR30.043.8668.44Ponderea FR in pasivul totalFR/Pt7.8912.912.21Ponderea NFR in activul totalFR/At2.370.498.36Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaete valoarea imobilizarilor nete i este destinata finanrii activelor circulante. Pe ntreaga perioada analizata fondul de rulment este pozitiv i inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului c societatea a avut contractate credite pe termen mediu i lung, fondul de rulment propriu nu are aceeai valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finanate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoate o tendin de crestere la nivelul anului 2002 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societii.Trezoreria neta (Tn) reprezinta diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment. n perioada analizat indicatorul nregistreaz o tendinta de scadere in 2002 fata de 2001 determinata de cresterea NFR.Nevoile de finanare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare i o parte a resurselor stabile situaie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit caruia la necesitai permanente se aloca surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii.Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).2.4. Analiza lichiditaii societatiiAnaliza lichiditaii societatii urmarete capacitatea acesteia de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitaii de plat.Indicatorii de lichiditate sunt redai n tabelul nr.5 Tabelul nr.5NrIndicatoriFormula2000200120021StocuriSt28198215686050136722042CreaneCr769155791346949641593184273Disponibiliti bnetiDb1575132467224953324293944Active circulanteAc=St+Cr+Db954867242076059672054200255Datorii pe termen scurtDts=Its+Fz+Ob736147451453570871553756796Rata de lichiditate curentAc/Dts1,301,431,327Rata de lichiditate rapid(Cr+Db)/Dts1,261,391,238Rata de lichiditate imediatDb/Dts0,210,460,21RLC=Ac/DtsRLR=(Cr+Db)/DtsRLI=Db/DtsRata de lichiditatea curenta - compara ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceasta rata nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins n perioada 2000 2002.Rata de lichiditatea rapida - exprima capacitatea firmei de a-i onora datoriile pe termen scurt din creane i disponibiliti baneti. Nivelul acestei rate, n perioada analizata, este in crestere, fiind situat peste nivelul asiguratoriu de 2/3.Rata de lichiditatea imediata - apreciaza masura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitailor baneti. Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2001, urmata de o scadere la nivelul anului 2002, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.2.5. Analiza ratelor de gestiuneRatele de gestiune reflect duratele de rotaie a activelor imobilizate i circulante prin cifra de afaceri exprimate n nr. de zile i redate n tabelul nr.6Tabelul nr.6NrIndicatoriFormula200020012002UM1Cifra de afaceriCa221725041328328758488913034mii lei2Imobilizri neteIn166110189310463997522607244mii lei3StocuriSt2819821568605013672204mii lei4CreaneCr76915579134694964159318427mii lei5Disponibiliti bnetiDb157513246722495332429394mii lei6Active circulanteAc95486724207605967205420025mii lei7Furnizori i asimilateFz54208285108420593102620749mii lei8Rotaia imobilizrilor neteCa/In1.331.060.94rotatii9Durata de rotaie a activelor circulante(Ac/Ca)x360155.04227.63151.26zile10Durata de rotaie a stocurilor(St/Ca)x3604.586.2310.07zile11Durata de ncasare a creanelor(Cr/Ca)x360124.88147.69117.31zile12Durata de rotaie a disponibilitilor bneti(Db/Ca)x36025.5773.7123.88zile13Durata de achitare a furnizorilor(Fz/Ca)x36088.01118.8875.56zile14Rotaia activului totalCa/At0.850.620.63rotatiiRIn=Ca/InRAc=(Ac/Ca)*360RSt=(St/Ca)*360RCr=(Cr/Ca)*360RDb=(Db/Ca)*360RFz=(Fz/Ca)*360RAt=Ca/AtRotaia activului total=Ca/At reflect gradul de rennoire a activului total prin cifra de afaceri. Numrul de rotaii a acestuia n perioada analizat reflect o tendin de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2001.Rotaia imobilizrilor nete=Ca/In -imobilizrile nete, avnd pondere semnificativ n activul total . Viteza de rotaie a imobilizrilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua.Durata de rotaia activelor circulante nregistreaz un nivel nesatisfctor, cu tendina de scadere n anul 2001 urmata de o crestere accentuata in anul 2002. Durata medie a unei rotaii scade in anul 2002 fata de anul 2001 de la 227,63 zile la 151,26.Durata de rotaia stocurilor nregistreaz o tendin de scadere, avand un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.Durata de ncasare a creanelor scade n anul 2002 fata de 2001 de la 147,69 zile la 117,31 , situndu-se peste limita considerat normal (30 zile), cu influene negative asupra trezoreriei.Durata medie de achitare a furnizorilor nregistreaza o tendina de crestere n anul 2001, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2002 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se ncadreaz n limita unor decontari normale (30 zile).Raportul dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. n timp ce unitatea crediteaza beneficiarii, n 2002 in medie cu 117,31 zile, fara dobnda, beneficiaza de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile.Decalajul nefavorabil dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata medie de plat a furnizorilor influeneaza negativ trezoreria nete disponibil, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.2.6. Analiza ratelor de rentabilitateExprim eficiena utilizrii resurselor materiale i financiare n activitatea de exploatare la nivelul societatii n perioada analizat.Nivelul ratelor de rentabilitate este redat n tabelul nr.7Tabel nr.7Nr.SpecificaieSimbol200020012002Um1Venituri din exploatareVe236082229387418808574262252Mii leu2Cheltuieli de exploatareChe203641260327416414481217519Mii lei3Profit din exploatarePe = Ve-Che324409696000239493044733Mii lei4Profit curentPc321895497804562698164962Mii lei5Profit netPn180222204680202274671237Mii leu6Capital propriuCpr186200894310493611461619933Mii lei7Activ totalAt261678122525663217775214422Mii leu8Rata rentabilitii veniturilorrv = Pe / Ve13.74%15.49%16.20%%9Rata rentabilitii resurselor consumaterc = Pe / Che15.93%18.33%19.34%%10Rentabilitatea economicare = Pe / At12.4%11.41%12%%11Rentabilitatea financiararf = Pc / Cpr17,28%25,14%21,27%% re=Pe/At rentabilitatea economicarf=Pc/Cpr rentabilitatea financiararv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilorrc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumaten perioada 2000-2002 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.Rentabilitatea veniturilor exprim eficiena valorificrii produselor i serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.Rentabilitatea costurilor masoara eficiena consumului de resurse umane i materiale; se situeaza la un nivel scazut, nregistrnd aproximativ aceeai evoluie ca i rata rentabilitii veniturilor.Rentabilitatea economica reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, att proprii ct i mprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i financiar pe care i l-au asumat acionarii i creditorii unitai. Rata rentabilitii economice nregistreaz un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.Rentabilitate financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rata rentabilitaii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobnzii. Rata rentabilitai financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatareRiscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea.Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8.Tabelul nr. 8Nr.SpecificatieSimbol200020012002U.M.1Venituri din exploatareVe236082229387418808574262252Mii leu2Cheltuieli de exploatareChe203641260327416414481217519Mii lei3Profit din exploatarePe = Ve-Che324409696000239493044733Mii lei4Costuri variabile totaleCv81456504130966565192487008Mii lei5Costuri fixe totaleCf122184756196449849288730511Mii lei6Marja costurilor variabileMcv=Ve-Cv154625725256452243381775245Mii lei7Rata marjei costurilor variabileRmcv=Mcv/Ve0.6550.6620.665-8Pragul de rentabilitate din exploatareVepr=Cf/rmcv186541612296752038434181220Mii lei9Indicatorul de pozitie- absolutIpoz=Ve-Vepr4954061790666770140081033Mii lei- relativIpo%=Ipoz/Vepr26.56%30.55%32.26%%10Momentul realizarii pragului de rentabilitatePm=(Vepr/Ve)*360284.46275.75272.18zile11Coeficientul de elasticitateKe=Ve/(Ve-Vepr)4.774.274.10-INTERPRETAREA VALORILOR INDICATORILORStareIndicatorul de pozitieMomentul realizarii pragului de rentabilitateCoeficientul de elasticitateminmaxminmaxminmaxRisc mare de exploatare20%3042Risc mediu de exploatare20%100%30418326Risc mic de exploatare100%1836Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2002 in zona:Risc mediu de exploatare in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:Risc mare de exploatare.Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2002 se incadreaza in zona:Risc mediu de exploatare.Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:Risc mediu de exploatare, mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.Evolutia indicatorului de pozitieEvolutia pragului de rentabilitateEvolutia coeficientului de elasticitate2.8. Analiza riscului de falimentRiscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii.Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia B Bailesteanu.FUNCTIA B BAILESTEANUNr.IndicatoriSimbol2002U.M.1Active circulanteAc205420025Mii lei2Datorii pe termen scurtDts155375679Mii lei3Profit netPn74671237Mii lei4AmortizareCha29630512Mii lei5Rata credit scadentaRC0Mii lei6Dobanda credit scadentaDob419752Mii lei7Venituri totaleVt587044649Mii lei8CreanteCr159318427Mii lei9Cheltuieli totaleCt488180281Mii lei10G1Ac/Dts1.322-11G2(Pn+Cha)/(RC+Dob)248.484-12G3Vt/Cr3.685-13G4Pn/Ct0.153-14B225.747-B=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI BNr.StareLimitele intervalului functiei BMinimMaxim1Faliment iminent0,502Zona limita0,501,103Zona intermediara1,102,004Zona favorabila2,00Valoarea functiei B este de 2,25 care este mai mare decat limita inferioara a intervalului zonei favorabile privind riscul de faliment, deci dupa functia bailesteanu societatea se afla intr-o zona favorabila.III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIARPUNCTE TARI1.Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.2.Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.3.Structura financiara corespunzatoare.4.Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.5.Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.6.Solvabilitate patrimoniala ridicata.7.Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).PUNCTE SLABE1.Nivel scazut al rentabilitatii.2.Exista intarzieri privind incasarea creantelor.3.Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.4.Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.5.Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.6.Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut.7.Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.8.Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.RISCURI1.Risc mediu de exploatare.2.Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.