REFERAT DIVERSE: ATOTPUTENICIA MEDIA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
Teoria "glontului magic"O trasatura a disciplinei de comunicare in masa este ca aproape fiecare nou studiu constituie o actualizare a ceea ce se afirmase anterior. Tinand cont de aceasta trasatura, prima teorie cu privire la mass media, teoria "glontului magic" (a "injectiei hipodermice", a "curelei de transmisie") este important de studiat pentru ca celelalte teorii ale mass media vor reprezenta eforturi de a inlocui postulatele acestei teorii in acord cu evolutiile din societate, din sistemul media, cu modul in care sunt concepute si intelese societatea si individul. In plus, chiar daca acum poate aparea depasita, chiar daca uneori poate sa fie considerata o simpla curiozitate intelectuala, aceasta teorie era in concordanta cu teoriile sociologice si psihologice ale epocii. Pe masura ce psihologii si sociologii s- au indepartat de o anumita conceptie asupra naturii umane si a ordinii sociale, au aparut si noi modalitati de a explica procesul si efectele comunicarii de masa. Teoria este de mentionat si pentru ca era in deplina concordanta cu opinia dominanta chiar la nivelul oamenilor obisnuiti, care creditau mass media cu puteri nelimitate. k6u21ubTeoria "glontului magic" nu a primit aceasta denumire, a fost mai mult o teorie implicita, care nu a fost complet sistematizata. Nu poate fi atribuita unui autor anume si nu a fost insotita de cercetari empirice corespunzatoare. (Acesta nu reprezinta un caz singular, ci au existat si alte teorii de inceput care reprezinta creatii retrospective, fiind vorba de preocupari care au fost sintetizate si etichetate de autori contemporani, pentru a ilustra ce se intampla intr-o perioada anume).Expresia "injectie hipodermica" ii apartine lui Lasswell, care dorea in acest fel sa sugereze ca mass media au un efect sau impact nediferentiat asupra indivizilor atomizati. Principalele postulate ale teoriei sunt important de prezentat intr-o forma sistematizata, pentru ca, asa cum am mai subliniat, ele arata directiile in care se vor indrepta teoriile moderne despre procesul comunicarii de masa (S. A. Lowery, M. L. DeFleur, Milestones in Mass Communication Research, p. 14): a) Membrii societatii de masa duc vieti izolate din punct de vedere social, exercita control social minim unul asupra celuilalt deoarece au origini sociale diferite si nu impartasesc un set comun de norme, valori si credinte; b) Precum animalele, oamenii sunt inzestrati din nastere cu un set uniform de instincte care le ghideaza modalitatile de a raspunde stimulilor din lumea inconjuratoare; c) Din moment ce actiunile umane sunt ghidate de instincte uniforme si de conditii sociale determinate de izolare, indivizii percep si interpreteaza evenimentele in mod similar; d) Mesajele media pot fi concepute ca gloante simbolice, care lovesc fiecare ochi si fiecare ureche si ale caror efecte asupra gandirii si comportamentului sunt directe, imediate, uniforme si puternice. Mesajul media este primit separat si nefiltrat de catre fiecare individ care reactioneaza aproape ca la o injectie, mecanic, independent de altii. Relatia dintre individ si mesajul media fiind una de stimul -; raspuns, mass media sunt direct responsabile pentru schimbarea valorilor, ideilor, atitudinilor, opiniilor, comportamentelor. In primele scrieri despre mass media (Lasswell, Lippmann, Doob), audienta era considerata "captiva", membrii sai usor de pacalit, lipiti de radio, victime neajutorate (R. E. Petty, J. Priester, Mass Media Attitude Change: Implications of theElaboration Likelihood Model, p. 92).Multe dintre aceste postulate au supravietuit sub forma de folclor, de aforisme, maxime, expresii ale intelepciunii traditionale. Unele vor fi contrazise in mod radical, altele doar partial. Ideea ca membrii societatii de masa sunt izolati, din punct de vedere social si psihologic va fi contrazisa de teoriile care au accentuat diferentele individuale, sociale, cele provocate de normele grupului (Studiile Fondului Payne, Studiile lui Cantril cu privire la raspandirea panicii, Fluxul comunicarii in doua trepte). Conceptul de instinct va fi inlocuit de atitudine si va sta la baza studiilor despre persuasiune ale lui C. Hovland, prin care acesta va demonstra ca efectele mass media sunt, intr-adevar, puternice dar numai in ceea ce priveste acumularea de informatie, iar nu in ceea ce priveste orientarea opiniei sau schimbarea comportamentului. Efectele imediate au fost treptat inlocuite cu efecte pe termen lung, cum ar fi efecte in ceea ce priveste socializarea indivizilor(Teoria dependentei). Media nu au influente imediate, ci joaca un rol (intr-adevar important) in construirea semnificatiilor (Teoria cultivarii). Media nu ne forteaza sa gandim ceva anume, dar ne pot influenta sa ne gandim la ceva anume (Teoria agenda-setting). Asupra unor teorii care au respins in totalitate posibilitatea "glontului magic" se va reveni, aproape invariabil in momentele in care un nou mijloc de comunicare in masa se va impune cu repeziciune. Aceasta revenire, este adevarat, nuantata, la postulate mai vechi cu privire la impactul media va imprima cercetarii comunicarii de masa o miscare de pendul, intre doua extreme.O teorie importanta prin reactiile pe care le declanseazaIn contextul conceptiei asupra societatii de masa care se articulase in societatile occidentale, teoria glontului magic era viabila. Ea era in concordanta si cu opiniile dominante, exprimate prin ingrijorari si reprezentari colective, precum si cu spiritul timpului, marcat de evenimente (primul razboi mondial si ascensiunea totalitarismului in Germania si in Uniunea Sovietica) si referinte la anumite valori. Aceasta concordanta va insoti intotdeauna reflectia asupra mijloacelor de comunicare in masa (Fr. Balle, "Comunicarea", in R. Boudon, Tratat de sociologie, p. 606).Semnificativ este faptul ca teoria "glontului magic" nu isi va pierde cu usurinta valabilitatea pentru publicul larg, care va continua sa gandeasca in termenii acestei teorii cu caracter de pionierat. Din acest moment, se poate vorbi chiar de o discrepanta intre opinia publicului vizavi de impactul media si rezultatele cercetarilor, ceea ce face ca uneori, disciplina comunicarii de masa sa fie privita cu neincredere, cu suspiciune, sa nu ii fie acordat prea mult credit.Chiar daca "glontul magic" este acum mai mult obiect de critica, teoria prezinta interes din motivele semnalate anterior, dar si deoarece pot exista situatii, atipice, mai putin frecvente, cand unele aspecte ale impactului media asupra audientelor se pot apropia de cele portretizate de aceasta teorie. Dupa cum semnala Denis McQuail, atunci cand experienta oferita de intalnirea cu mass media se apropie de modelul atotputerniciei presei, prezentand elemente negative de genul: dominare unilaterala din partea unor surse centralizate de informatie, audienta de masa, numeroasa, lipsita de capacitate de selectie, reducerea calitatii vietii sociale si a legaturilor familiare ca urmare a mass media, cauzele acestui fenomen nu sunt neaparat legate de media, ci de societatea ca atare. Sunt situatii cand, confruntata cu o criza, societatea isi manifesta solidaritatea si unitatea, iar membrii acesteia au interese comune si recurg la forme de actiune si sentimente similare, uniforme(Mass Communication Theory. An Introduction, p. 39).