Forme de diamant slefuit intrate in istorieMasa diamantului este exprimata in carate, un carat corespunzand cu 0,200 grame. Pe langa cristalele de diamant din sistemul cubic, uneori se pot intalni diamante cu cristale hexagonale denumite Lonsdaleit, unii considera, aceste diamante s-au format in medii nefavorabile. Structura cristalina cubica (fcc) a diamantului. Fiecare atom de carbon are o legatura uniforma covalenta stabila cu ceilali patru atomi de carbon invecinai.Duritatea extrema a diamantului este explicata prin legatura stabila simetrica dintre atomii de carbon. Diamantul arde intr-un mediu cu oxigen pur la o temperatura de 720 C, iar in aer la peste 800 C cu formare de bioxid de carbon. Diamantul este solubil in unele metale ca fier, nichel, cobalt, crom, titan, platina, paladium si alte metale asemanatoare. Pe motivul reactivitaii reduse (stabila) a suprafeei cristalului prin iradiere cu neutroni creste gradul lui de duritate.Formare BriliantDiamantele iau nastere la adancimi mari (150 km), unde sunt temperaturi (1200-1400 C) si presiuni ridicate. Rocile mama (de insoire) a diamantului sunt Peridotit si Eklogit sau in vulcani, sunt roci bogate in gaze Kimberlite si Lamproite acestea transporta la erupia vulcanului si diamant (topit) sau fragmente din mantaua scoarei pamantului. Formandu-se in aceste condiii, grafitulul sau diamantul, aceasta este determinata de timpul de racire. Diamantele se pot exploata din rocile insoitoare prin minerit de exemplu Namibia, Africa de sud ]sau se separa din aluviunile (depunerile) apelor curgatoare (desertul, sau armul african). Microdiamantele i-au nastede la caderea meteoriilor mari pe pamant (ex. craterul Barringer), creandu-se condiiile necesare pentru formarea diamantului, prin existena unor presiuni si temperaturi ridicate si prezena bioxidului de carbon. Varsta diamantelor este foarte diferita fiind diamante vechi de peste 3 miliarde de ani, si diamante mai noi, care au varsta de cateva sute de milioane de ani.Raspandire pe glob Instrument pentru slefuirea diamantelor, cu un diamant monocristalin Condrit carbonicarile unde se gasesc diamante in cantitai mai importante sunt: Rusia, Botswana Australia Congo Canada Africa de Sud Angola Namibia Sierra Leone Ghana si Brazilia. in Europa s-au gasit diamante in Arhangelsk.Utilizare Diamant neslefuitCriteriile stabilirii valorii unui diamant sunt: - densitatea - duritatea - dispersia si refracia luminii - conductibilitatea termica - stralucirea - puritatea. Spectroscopia (absorbia unor radiaii) poate stabili daca culoarea diamantului este naturala sau realizata ulterior. Diamantul care va fi slefuit cu faete multe se numeste briliant (Brillant) (care are mai multe variante). Producia diamantelor naturale pe glob a atins cantitatea de 20 de tone anual. La aceasta cantitate se adauga diamantele sintetice (pentru prima oara fabricate din grafit in 1955) care in cea mai mare parte au utilizare in industrie. Prin acoperirea altor substane cu un strat de caiva microni (tratare cu plasma) se va forma asa numitul strat (DLC: diamond-like carbon). Aceasta tehnologie fiind mai departe perfecionata producandu-se diamante magnetice cu dimensiuni de ordinul nanometrului in Troy, care probabil vor fi folosite in medicina. Diamantul are unghiul de refracie ridicat, de aceea straluceste intens, ceea ce a dus la utilizarea principala a diamantelor naturale ca pietre preioase, azi aceste unghiuri a faetelor unui cristal sunt prin computer programe simulate, determinand unghiul optimal pentru o stralucire maxima, astfel unghiul de slefuire a cristalului fiind automatizat. Un diamant pur este incolor, actual sunt procedee tehnice cu ajutorul laserului prin care se indeparteaza impuritaile din cristal, iar prin iradieri a cristalului (in reactoare atomice) s-a reusit din diamante cu o valoare inferioara sa fie transformate in cristale cu o culoare stabila verde sau albastra. Aplicaiile in industria de folosire a diamantului sunt ca: abraziv, instrumente de taiat sau gaurit foarte ascuite si dure. in medicina (chirurgie) o aplicaie tot mai larga o are folosirea lamelor de bisturiu acoperite cu un strat de carbon asemanator diamantului. De asemenea industria electronica prezinta interese pentru asemenea straturi aplicate pe electrozi, la fel de important este in tehnologia semiconductorilor sau in chimie.Diamante renumiteNumeGreutate brutaAnul gasiriiaraNotariin KaratCullinan31061905Africa de SudPana in prezent diamantul cel mai mare, din el s-au obinut 105 bucai, din care 9 se gasesc in coroana regala britanica.Excelsior995,201893Africa de SudDin el s-au obinut 22 de pietre prin despicare.Star of Sierra Leone968,901972Sierra LeoneDin el s-au obinut 17 de pietreIncomparable8901980Congoslefuit are 407,5 KarateGromogul797,51650IndiaDiamant albastrui; din anul 1739 a disparut.Presedintele Vargas726,81938BraziliaJonker7261934Africa de SudOrloff189,62necunoscutIndiain Sceptrul arului; azi in Kremlin (Moscova)Koh-i-Noor186ca. 3000 v. Chr.evt. Indiacel mai vechi diamant cunoscut; azi in Tower of LondonFlorentiner137,27necunoscutevt. IndienDiamant galben; a aparinut lui Karl I. (Austroungaria), vandut lui Sondheimer , de la care probabil obinut prin inselaciune de Bruno Steiner de atunci s-a pierut urma.Regent sau Pitt136,75um 1700Indiaazi in LouvreDiamantul Hope44,6necunoscutIndiaDiamant albastru; descoperit in anul 1642, azi la Smithsonian Institute in WashingtonShah86necunoscutnecunoscutcu Gravura regelui (Shah Janan); azi in KremlinSancy55necunoscutIndia Dresden Diamant41in 1743IndiaDiamant verde; azi in Camera verde din DresdaDiamantDe la Wikipedia, enciclopedia liberaSalt la: Navigare, cautareDiamantul este un mineral nativ si in acelasi timp o piatra preioasa. Din punct de vedere chimic este una din cele doua forme de existena ale carbonului pur (cealalta fiind grafitul). Diamantul cristalizeaza in sistemul cubic si poate atinge duritatea maxima (10) pe scara Mohs, duritatea variind insa in funie de gradul de puritate a cristalului. in stare pura el este incolor. Din cauza duritaii mari cristalele de diamant pot fi slefuite numai cu pulbere de diamant. Briliant tip Eppler Spectrul diamantului, Cifrele sunt in AngstrmiEtimologieDenumirea de diamant provine din limba greaca "adamas" ?????, "de neinvins". in latina clasica Plinius atribuie o denumire asemanatoare
REFERAT DIVERSE DIAMANTUL
label
Referate
calendar_month
2008-04-19, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
mugutana