label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
CUPRINS:1.Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilor:1.1 Deseurile menajere1.2 Reguli juridice cu caracter general 1.3 Gestioanarea deseurilor1.4 Regimul comertului international si tranzitului de deseuri2.Evacuarea ecologica a deseurilor urbane:2.1.Igiena2.2.Poluarea mediului prin deseuri2.3.Principii de valorificare2.4.Deseu rezidual2.5.Concluzii3.Dezvoltarea gestionarii deseurilor in europa3.1.Din istoria activitatilor de evacuarea a deseurilor in Europa 4. Politica actuala de gestionare a deseurilor in Europa 4.1. Gestionarea deseurilor si protectia mediului 4.2. Evitarea producerii de deseuri/valorificarea deseurilor 4.3. Industria in circuit ca obiectiv4.4. Autarhia de evacuare sau eliminare a deseurilor4.5. Colectare selectiva a diferitelor tipuri de deseuri4.6. Exemplu: deseuri organice4.7. Exemplu: reciclarea deseului menajer5. Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare a deseurilor 5.1. Principii de organizare si responsabilitati in industrie privind gestionarea deseurilor5.2. Deseuri organice5.3.Potentialul deseurilor organice6. Hotararea privind depozitarea deseurilor in conformitate cu normele europene si rezultatul negocierilor Capitolului 22 - Mediu. - din 22 Aprilie 2005 7. Tratarea deseurilor radioactive1.Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilorSocietatea de consum a adus, pe langa binefacerile sale, si multiple probleme dificile, printre care cele de ordin tehnic, economic si juridic privind existenta deseurilor si cerinta eliminarii (diminuarii) acestora. Una dintre numeroasele probleme ale vietii moderne o constituie cea a stocarii, neutralizarii ori eliminarii deseurilor. Din punct de vedere al provenientei lor, acestea pot fi: deseuri menajere, deseuri industriale, deseuri agroalimentare si deseuri nucleare.1.1.Deseurile menajere Aceasta categorie de deseuri cuprinde in special gunoaiele menajere propriu-zise, gramezile de deseuri, deseurile legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.Cantitatile de deseuri casnice produse, difera de la o tara la alta, in functie de nivelul de dezvoltare, traditie, etc. Astfel, in 1990, un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi, cantitate comparabila cu cea produsa de catre ceilalti vest-europeni, dar inferioara de aproape doua ori celei produse de un american ori un canadian.Se constata in ultimele decenii cresterea ponderii, in cadrul deseurilor menajere, a hartiei si a cartonului, a materialelor putrescibile etc.Tratamentul deseurilor menajere. Principala cale o constituie in acest sens reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea, depozitarea. Ponderea acestora este foarte variabila de la o tara la alta, de la o epoca la alta. De exemplu, in Franta, incinerarea este folosita de 45% din populatie, fata de 8% care foloseste compostajul si 45 %, descarcarea "controlata".In Italia, compostajul nu priveste decat 2-3% din gunoi; in Marea Britanie, incinerarea acestor deseuri vizeaza 40 % din populatia urbana. in alte state dezvoltate, incinerarea variaza de la cca 10 % ( America de Nord) pana la peste 70% (Japonia, Elvetia).Fiecare procedeu de tratare are avantajele si dezavantajele sale:a.compostajul: priveste mai ales partea fermentabila (cca 50% din total) a gunoaielor (deseuri alimentare, hartie, etc.) Din punct de vedere tehnic, compostajul consta in lasarea deseurilor mai multe luni in aer liber, sa fermenteze. Apoi, in uzine, are loc operatia de compostare, care da nastere la asa-numitele "humus-uri" ori elemente chimice in cantitate slaba, precum magneziu, cupru, zinc etc.imprastierea gunoiului pe camp ("mocirlele verzi") este cunoscuta inca din antichitate, Aceasta metoda, la fel ca astazi compostajul, a suferit concurenta ingrasamintelor chimice (mai concentrate si astfel mai usor manipulabile), precum si efectul negativ al prezentei crescande in deseuri a sticlei, metalului ori materialelor plastice, putin apreciate de catre agriculroti. Pentru a inlatura acest ultim inconvenient, compostajul necesita o triere prealabila, care adeseori lasa mult de dorit.b.incinerarea : vizeaza partea combustibila a deseurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj, care reclama spatii intinse, incinerarea este o solutie "compacta" utilizata cu precadere in cazul marilor aglomeratii urbane. Din pacate, deseurile menajere sunt un combustibil destul de sarac - de cca cinci ori mai putin caloric decat carbunele - si, in afara de aceasta, foarte eterogen. in interiorul cuptorului sunt necesare o buna aerare si un amestec al deseurilor, in conditiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea consta in epurarea fumului. O recenta reglementare europeana din 1989, deosebit de severa, risca sa scumpeasca cu 20-50% pretul incinerarii, alaturi de necesitatea captarii si neutralizarii acidului clorhidric (degajat in special prin combustia PVC).c.depozitarea: ramane procedeul cela mai frecvet in tarile dezvoltate. Depozitariel brute, sunt in general interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supusee unui control si unor reguli speciale de realizat. "Depozitarea controlata" consta in a nivela la intervale scurte de timp ( lao zi sau doua) si a separa straturile de gunoaie de cele de nisip ori pamant. Aceasta tehnica evita mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate problemele delicate. Astfel, locul de depozitare trebuie sa fie tans, apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza trebuie sa fie recuperate si tratate in scopul de a se evita orice contaminare a apelor subterane. "Biogazul" care rezulta din fermentarea interna a gunoaielor depozitate trebuie captat si imprastiat (existand riscul de mirosuri si de ezplozie). in sfarsit, trebuie prevazuta reamenajarea sitului dupa exploatare.d.reciclarea si colectarea selectiva a unor deseuri menajere. Reciclarea textilelor, hartiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor, oria a altor asemenea materiale are deja o lunga istorie. Recuperarea deseurilor se face in fucntie de natura acestora si de conditiile socioeconomice concrete din fiecare tara. Asa de exemplu, recuperarea sticleieste facuta in proportie de peste 50 % in Suedia, Danemarca sau Germania si numai 25% in sticle intregi, cu retopirea acestora. in privinta textilelor, in timp ce in tari ca Germania ori Olanda recuperarea atinge chiar 40 %, in altele (Franta, Italia) nu depaseste 8-10%. Referitor la deseurile de fier, gradul de recuperare esre la nivel european de cca 25-30 %, cifra considerata scazuta, pentru ca fierul vechi este usor recuperabil in uzinele de tratare. in sfarsit, ponderi reduse cunoaste recuperarea hartiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerintelor pietei, se discuta asupra justificarilor selective. Sunt prezente trei mari posibilitati:-din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizeaza o economie financiara (Acest material uzat are o "valoare"), o economisire de materii prime (padurile pentru hartie) ori de energie;-din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se urmareste o ameliorare calitativa ori cel putin cantitativa a operatiei de tratare;-in sfarsit, din punctul de vedere al protectiei mediului, printr-o colectare selectiva se evita dispersia in natura a deseurilor menajere care nu se amesteca cu alte deseuri : deseuri stanjentoare (aparate menajere, epave de automobile, pneuri) ori deseuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deseuri toxice precum vopselurile ori solventii dispesati in micic cantitati).