REFERAT DIVERSE: PROPRIETATI (CARACTERISTICI) PSIHOSENZORIALE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu florinmuntean
2.4.3.PROPRIETATI (CARACTERISTICI) PSIHOSENZORIALE 2.4.3.1.CONSIDERATII GENERALESensibilitatea organismului uman este o functie complexa.Ea consta in receptionarea diferitilor factori din mediu pentru a stabili relatii biologice intre ei si a avea un anumit comportament fata de acestia.Dinamica sensibilitatii organismului uman fata de anumiti stimuli axterni reflecta o variabilitate datorita modificarii,respective adaptarii organelor de simt prin autoreglare.Receptionarea actiunii unui stimul se poate face cu o intensitate in crestere la inceput,apoi scade,in functie de adaptabilitatea pe care o manifesta organismul.Cunoasterea acestor fenomene de crestere sau scadere a sensibilitatii oamenilor fata de anumite produse noi poate fi utilizata ca mijloc de promovare,stimulare a consumului,de diversificare a gamei sortimentale de marfuri.Proprietatile psihosenzoriale ale produselor alimentare au un rol deosebiy de important in reactia consumatorilor fata de alimente,pemtru acceptarea sau respingerea lor.Specialistul francez Tremolieres J. confirma ca reactiile omului fata de alimente sant determinate de un complex de factori externi si interni,in care motivatiile psihosenzoriale au un rol foarte mare.Cercetatorii germani Deckert si Neumann au stability ca ponderea caracteristicilor psihosenzoriale in aprecierea calitatii produselor alimentare este cuprinsa intre 50% si 90%,in functie de natura produselor (de exemplu,90% la legume si fructe,50% produse lactate ,orez etc).Caracteristicile chimice si fizice au o pondere intre 20 si 50% (ex.: 20% la paine,tigari,bauturi spirtoase etc si 50% la gris faina etc),iar caracteristicile ambalajului au o pondere de 10-20%.Datorita importantei fiziologice si comerciale a caracteristicilor senzoriale s-au dezvoltat tehnicile de analiza a calitatii produselor,tinzand a se constitui intr-o disciplina numita "senzorica".Analizele psihosenzoriale au o sfera larga de cuprindere,iar in turism si in comert se aplica ptr testarea preferintelor consumatorilor,la receptia calitativa a loturilor de marfuri,la dotarea unitatilor cu produse textile si mobilier etc.Pentru diminuarea subiectivismului inerent la aprecierea proprietatilor psihosenzoriale,trebuie sa se aplice metode si tehnici adecvate,iar la prelucrarea rezultatelor sa se utilizeze metode statistico-matematice.2.4.3.2.PROPRIETATI (CARACTERISTICI) ORGANOLEPTICEa)Proprietati olfactiveProprietatile olfactive ale unor marfuri (alimente,cosmetice,chimice etc) au o mare importanta in reglarea echilibrului psihofiziologic al omului,il influentiaza comportamentul prin stimularea sau respingerea consumului anumitor produse.Stimulii olfactivi sunt formati din moleculele substantelor volatizate care sunt aspirate.Majoritatea substantelor mirositoare sunt de natura organica si ofera o mare varietate de mirosuri.Proprietatile olfactive se datoreaza grupelor osmorfe existente in moleculele produselor (de exemplu:grupele alcoolice ( -CH-OH-),grupele cetonice (=C=O),eterice(-O-),nitro (NO),amino(-NH) etc).Clasificarea mirosurilor este sugerata de prisma lui Henning,care are in cele 6 colturi tipurile:floral (parfumat),ptred,eteric,aromatic,empiromatic(ars) si rasinos.Sensibilitatea olfactiva are o mare acuitate.Daca se raporteaza la concentratia moleculara,mirosul este mai sensibil decat gustul de circa 10.000 de ori.Capacitatea diferentierii mirosurilor de catre om nu este aceeasi ptr. toti,fiind dependenta de experienta anterioara si de asocierile care se fac.Pragurile de percepere sunt foarte diferite de la produs la produs.Astfel,la camfor este de 0,6*10/1,iar la nitrobenzene de 4,1*/1.Aprecierea mirosurilor se face mai bine cand produsul are o suprafata mai mare d volatizare si temperatura este mai ridicata.b)Proprietati gustativeGustul este o forma a sensibilitatii chimice,care serveste la aprecierea si selectia produselor alimentare si la crearea coditiilor psihofiziologice favorabile ingerarii lor.Proprietatile gustative sunt determinate de proprietati chimice ale alimentelor,de componentele acestora care au gust si se pot dizolva.Sunt grupe functionale,numite glucorfe,cu rol excitant (ex. -CO-CHOH-din glucoza ptr.dulce) si grupa auxogluconice,cu rol de intensificator.Produsele se impart in sapide,cele care au gust si insipide,cele care nu au gust.Gusturile se impart in senzatii de baza:sarat,acru,dulce si amar,provocate de substantele pure si senzatii derivate sau mixte,care sant provocate de amestecul substantelor pure. ~ gustul dulce pur il au:glucoza,galactoza,fructoza,lactoza,zaharoza ; ~ gustul sarat pur este conferit de clorura de sodium.Celelalte substante sarate au si un gust amarui sau acru. ~ gustul acru il au solutiile acizilor acetic,tartaric,citric,malic si depinde de prezenta ionilor de hydrogen (pH) ; ~ gutul amar este propriu produselor care au gruparea nitro ,sarurilor de magneziu,chinina.Factorii care influentiaza sensibilitatea gustative sant : ~ concentratia solutieicare determina pragurile gustative absolute (cea mai mare sic ea mai mica concentratie sesizata) si pragurile gustative care permit diferentierea intre mai multe substante ; ~ temperature substantei stimulatoare si a mediului ambient.Astfel,cresterea temperaturii determina sporirea informatiei gustative;lumina si insuficienta oxigenului influentiaza sensibilitatea gustative ; ~ factorii de ordin psihofiziologici influentiaza sensibilitatea gustativa ; ~ exersarea repetata ptr profesionisti si consumatori ; ~ contrastul succesiv si simultan al stimulilor intensifica sensibilitatea gustative.Limitele absolute ale sensibilitatii gustative (stabilite de Sreiber) difera la cele patru gusturi.Astfel,concentratiile minime si maxime ale substantelor necesare receptorilor gustative sant : 0,1-20% ptr.solutiile de zahar,0,05-10% ptr. solutiile de clorura de sodiu,0,0025% ptr.acidul citric si de 0,0001 ptr. chinina.Aria sensibilitatii gustative este diferita ptr cele 4 gusturi,existand si zone de interferenta. c) AromaAroma este o caracteristica complexa gustative-olfactiva,specifica produselor alimentare.Aroma este o senzatie generate de proprietatile unor substante,care stimuleaza unul sau ambele simturipentru gust si miros.Aroma este conferita de de o substanta chimica sau un amestec de substante naturale sau sintetice si este utilizata ptr a particulariza unele produse alimentare.Cunoasterea aromei are o mare importanta in alimentatia publica,ingastronomie,pantry imbinarea componentelor care genereaza aroma si a conditiilor de formare a ei in procesele tehnologice. d) Proprietetile tactileSensibilitatea tactila a pielii este datorita terminatiilor nervoase libere si reprezinta o cale importanta de obtinere a informatiilor privind unele caracteristici de calitate ale marfurilor.Exprimarea sensibilitatii tactile se face prin intermediul indicilor notionali primari,secundari sau populari.Informatiile obtinute asupra unor caracteristici de calitate prin intermediul sensibilitatii tactile sant cuprinse intr-o arie mult diversificata.Astfel,caracteristicile mecanice sant apreciate prin nptiuni ca:fermitate,coezivitate(fragil,masticabil etc),gumocitate (cromat,lipicios);caracteristicile geometrice sant appreciate prin parametrii care se refera la forma si marimea particulelor,la tuseu (neted,aspru,colturos,fibros) sau la alte caracteristici,care exprima continutul de apa din produs(uscat,umed,apos) sau continutul de grasimi (uleios,unsuros).Sensibilitatea tactila se perfectioneaza prin exersare repetata,ajungandu-se la aprecierea,cu o anumita aproximatie,a densitatii siropurilor,uleiurilor sau finetii fainii.Starea termica a produselor este apreciata prin receptori termici,care sant numerosi pantry senzatia de rece si se afla la suprafata pielii,iar ptr. senzatia de cald sant mai putini si dispusi in profunzimea pielii.2.4.3.3. PROPRIETATI (CARACTERISTICI) ESTETICEPropretatile estetice sant insusi ale marfurilor care exprima gradul lor de perfectiune la un moment dat,cumuland cerintele spirituale ale individului si ale societatii fata de ele.Aceste proprietati se exprima prin intermediul unor categorii estetice:forma,linie,ornament,culoare,simetrie,stil,armonie etc.Insusirile estetice ale marfurilor trebuie sa fie realizate in stransa corelare cu alte proprietati ca:functionalitatea,modul de intretinere,structura si natura materialului.Astfel,proprietatile estetice nu se rezuma numai la atribuirea "unui aspect exterior atragator" , un "ambalaj placut" deci ceva adaugat la un produs deja realizat,definitivat din punct de vedere tehnico-functional.Proprietatile estetice trebuie sa fie "implicate" in raporturile acestora cu functia,structura si forma utila a produsului.Indicatorii estetici ai calitatii produselor si celelalte proprietati se afla in urmatoarele gupe de relatii:a)cu tectonica produsului (raporturile:forma-functie,forma-material,forma-mediu ambient,forma- ornament etc);b)cu elementele ergonomice (raportul om-marfa);c)cu aspectul si finisarea suprafetelor,cu expresivitatea marcii de fabrica,cu grafica ambalajului,cu reclama si forma de prezentare.Prin studierea atenta a acestor categorii de relatii se micsoreaza gradul de subiectivitate in aprecierea valorii estetice produselor de piata,sau in comparatiile frecvente care se fac cu alte produse similare ale firmelor concurente.a)Forma,ca atribut al calitatii produselor,provoaca o reactie emotionala,constienta sau la aprecierea senzoriala a acestuia. Asupra conceptului de forma a unui obiect exista opinii diferite ca : "exteriorizarea vizuala a continutului unui obiect" (Kandinsky), sau "figura spatiala dotata cu un sens ,interpretata intr-un context"(Arnheim). Forma unui obiect util trebuie sa fie corelata cu structura si compozitia lei,pantry a corespunde cat mai bine destinatiei.Evolutia formei produselor poarta amprenta dezvoltarii tehnicii in diferite perioade istorice,deoarece s-a constatat trecerea de la forma grea si incarcata la simplitate,eleganta si rationalitate in utilizare (exemplu : evolutia formei autoturismului).Modularea este una din caile de obtinere a formelor moderne.Ea consta in proiectarea si realizarea unor produse sau grupe de produse cu dimensiuni correlate pantry asigurarea functionalitatii lor prin moduri diferite de ansamblare,cu efecte estetice si economice deosebite.Formele modulare ofera o serie de avantaje in utilizarea produselor (manuire,intretinere,igiena) si permit obtinerea unor efecte estetice in corelatie cu aspectul exterior, in raport cu mediul,culoarea etc.De asemenea,formele modulare ale unor produse (ex.mobilier,ambalaje etc)determina cresterea eficientei economice prin facilitarea automatizarii,mecanizarii,tipizarii cu efecte favorabile asupra economiei de materiale.In cadrul relatiei forma-functie,forma nu are rol decisiv ,dar impune o serie de conditii.Ideea potrivit careia "forma succede functia" nu trebuie denaturata,in sensul ca orice obiect functional va fi in mod automat si corespunzator din punct de vedere al formei.Deci, este necesara o imbinare armonioasa a elementelor raportului functie-forma ,astfel incat produsul sa corespunda atat sub raport estetic ,cat si functional.Studiind relatia forma functie se constata ca forma are o mobilitate mai mare.Evolutia formei este determinate de mai multi factori,printre care mentionam:economici,sociali,innoire-diversificare,cerere-oferta.Forma este corelata cu durata de viata a produsului,cu uzura morala,care este accentuate la majoritatea produselor industriale (vestimentare,mobilier,autoturism etc)De aceea,forma a devenit astazi,mai mult ca oricand,un element de innoire-diversificare si de crestere a competitivitatii marfurilor pe piata,in conditiile unor diferente mici ale caracteristicilor tehnico-economice.b)Linia, ca element estetic,determina forma obiectelor prin utilizarea tipurilor de linii:imitative,care reproduce elementelor obiectelor din natura (drepte,curge sau alternante) si geometrice,cu ajutorul carora se realizeaza o aranjare simpla a elementelor unui desen si dau o senzatie de echilibru (intalnit mai ales la stilul classic)c)Stilul,este un mod de comunicare,de expresivitate a obiectelor,datorita unui numar mare de particularitati correlate estetic.Un rol important in compunerea stilului unor obiecte il au felul liniilor si al raportului intre ele.Stilul poarta amprente unei anumite perioade,respectiv a trasaturilor spirituale care individualizeaza un domeniu al culturii dintr-un moment istoric dat..Evolutia stilului imprimat mobilierului este un exemplu semnificativ in acest sens.Dintre stilurile clasice mentionam urmatoarele: "Renastere" ; "Baroc" ; "Regence".Unele dintre ele intra si astazi in dotarea unor unitati de turism si alimentatie publica,dand o nota distincta acestora.Stilul "contemporan"si stilul "rustic" ofera si ele avantaje notabile in dotarea unitatilor,conferindu-le particularitatii in gradul de confort al acestora.d)Desenul este un alt element estetic important al marfurilor,care,alaturi de culoare,determina intr-o mare proportie aspectul bunurilor de consum.Aceste doua elemente stabilesc armonia in decoratiunile interioare,prin alegerea adecvata a draperiilor,mobilierului,tapetului,covoarelor etc.Tipurile de desene utilizate sant:liniare,figurative,geometrice,statice sau dinamice,care determina o anumita particularitate produselor.Dintre acestea,elementele geometricesant cele mai raspandite in procesul de innoire a gamei sortimentale de marfuri..e)Ornamentul este un element de podoaba sau un ansamblu de elemente decorative care prin forma,culoare,ritm au menirea de a infrumuseta,de a intregi compozitia unui produs.Ornamentul presupune o tehnica si o conceptie specifica a impodobirii,putand fi : zoomorf,figurative,floral,geometric,grafic,fantezist etc.Evolutia ornamentului este vizibila la stilurile de mobileexcesiv,de pilda,la stilul baroc si elegant la stilui "Ludovic al 16-lea".Doua tendinte care se confrunta in prezent,una militand ptr. o arta decorative de de lux,iar cealalta ptr. forme simple,pure,libere de ornamente,miscarea formelor uile,a constructivismului,care concepe valoarea estetica in sensul adaptarii produsului la functia sa,cuceresc din ce in ce mai mult teren.f)Culoarea este o caracteristica estetica de mare importanta in cadrul procesului de innoire-diversificare a gamei sortimentale de marfuri.Aceasta datorita efectelor fiziologice si psihologice ale culorilor asupra omului,a relatiilor care apar intre oameni si lumea marfurilor care-I inconjoara.g)Armonia este o categorie estetica care sxprima coeziunea,concordanta elementelor componente ale unui intreg,unutatea continutului si a formei.Importanta cromaticii in ambientul urbanistic si architectural a determinat preocupari intense de armonizare a paletei cromatice a diferitelor spatii din turism,mai ales a celor de odihna si distractie,inclusive a produselor care doteaza aceste spatii.Armonia cromatica poate fi policroma (combinatii de mai multe culori),sau monocroma (cu combinatii de nuante diferite ale aceleiasi culori).Stabilirea celor mai potrivite tonuri sau combinatii ale acestora ptr. produse si ambalaje este posibila numai prin luarea in considerare a efectelor fizico-psihologice ale culorilor,precum si a legilor generale ale contrastelor s armoniei.2.4.4.Proprietati (caracteristici) ergonomiceAcestea sant acele insusiri care exprima relatia dintre produs-om in timpul utilizarii si care influentiaza gradul de confort,buna dispozitie,randamentul activitatilor casnice sau la serviciu,la birou,in atelier,in mijlocul de transport etc.Exemplificarea acestor proprietati este concludenta daca prezentam succinct efectele fiziologice si psihologice produse asupra omului de catre culorile marfurilor care il inconjoara.In afara insusirilor effective cunoscute ale culorilor calde (cu lungimi de unda mari,de 760 um pana la 530 um,rosu,respective galben verzui) si reci (verde cu 530-5oo um si violet cu 430 380 um),culorile genereaza si alte efecte subiective:cele calde (rosu,portocaliu,galben) sugereaza apropierea in spatiu iar cele reci (albastru,verde violet) dau impresia de departare.Printre efectele fiziologice ale culorilor mentionam ca,in general,cele calde determina o crestere a presiunii arteriale si a respiratiei,iar cele reci,dimpotriva,o scadere a presiunii arteriale si a respiratiei,creand o stare depresiva,descurajanta,nelinistitoare (mai ales violetul).Factorii care influentiaza aprecierea culorii sant:compozitia si intensitatea luminii,fondul si structura suprafetei.Astfel,la lumina becului cu incandescenta,galbenul devine mai saturat,rosul mai deschis,iar albastrul mai intunecat.La lumina solara culorile devim mai palide,albicioase.La scaderea intensitatii luminii dispar mai intai rosul,galbenul,iar albastru devine mai inchis.Fondul inchis pe care se afla produse gri,negre,determina ca acestea sa apara mai intunecate,iar culorile deschise (albe) sa apara foarte clar.Pe un fond albastru,produsele de culoare rosie devin galben portocalii.Cand structura suprafetei este neteda lucioasa culorile devin mai luminoase.iar cand este aspra-mata culorile devin mai intunecate.2.4.5. Proprietati (caracteristici) ecologiceSant acele insusiri atribuite ale produselor care dau efecte secundare in timpul utilizarii sau dupa consum si care afecteaza,polueaza mediul inconjurator intr-un grad mai mare sau mai mic in functie de natura unor componente chimice sau de modul de functionare.2.4.6. Proprietati (caracteristici) economiceAcestea exprima marimea cheltielilor facute de client in timpul utilizarii produselor,care pot influenta gradul de satisfacere a nevoilor in sens pozitiv sau negative.In aceasta categorie nu se include pretul de cumparare,ptr ca nu s-ar mai putea calcula raportul calitate-pret,iar aprecierea calitatii (gradul de satisfacere a nevoi) se face in trimpul utilizarii,dupa ce a avut loc actul de vanzare cumparare.In cazul in care produsele necesita in timpul utilizarii cheltuieli ridicate cu mentinerea in functie (ex:consumul de energie la masini,consumul de carburant la automobile etc) care afecteaza bugetul de familie,clientii nu mai au aceeasi satisfactie in utilizarea produselor respective,limitand perioada de folosire la strictul necesar.