In cursul istoriei libertatea a fost perceputa mai mult la nivel de natiune – independenta. Libertatea individului nu avea acelasi sens cum il are in prezent, de la revolutia franceza din secolul al XVIII-lea. In democratiile contemporane, libertatea individului are o pozitie importanta, de fapt scopul democratiei este de a oferi libertate tuturor indivizilor din cadrul societatii.
Evident, acest lucru este imposibil de realizat, fiind o utopie. In cadrul unei societati un individ nu poate avea libertate totala – prin care sa nu fie constrans sub nici o forma. Singura situatie in care s-ar putea realiza libertatea totala a unui individ este cazul in care aceasta persoana s-ar afla complet izolata, sa zicem pe o insula; dar atunci el este limitat de granitele naturale ale insulei si nu are o liberate totala. Nici pe o alta planeta, doar pentru el, avand un nivel tehnologic inimaginabil in prezent, nu ar avea libertate totala.



De fapt, in plan fizic omului ii e imposibil sa fie complet liber deoarece este limitat chiar de conditia fizica – un corp neglijabil in timp si spatiu. Si atunci, conceptului de libertate i se poate atribui o semnificatie universala? Si atunci, libertatea nu e decat o iluzie?
In democratie, cel mai inalt nivel de libertate obtinut este libera initiativa. Asta inseamna ca ai libertatea de a lua orice decizie, cu conditia sa nu influentezi in nici un fel libera initiativa a celorlalti membri ai societati. O libertate mai accentuata nu se poate obtine in cadrul unei societati pentru toti membrii ei.