label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Ioana-Alina Dulau
UNIVERSITATEA "PETRU MAIOR" TG. MURESFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI ADMINISTRATIVEDREPTCODIFICARILE DREPTULUI ROMANStudent: Dulau Ioana-Alina An I, Gr. 1CUPRINS:Introducere3Codurile preiustiniene4Codurile lui Iustinian6Dreptul roman dupa Iustinian7Concluzii8Bibliografie9 IntroducereOpera legislativa a lui Iustinian consta n sistematizarea si adaptarea unui material juridic imens, elaborat ntr-o perioada istorica de secole, n scopul de a-l face aplicabil realitatilor din Imperiul Roman n ultimele decenii ale existentei sale. Alcatuirea acestui miment legislativ, unic n istoria lumii, reprezinta un astpect al efortului depus de Imparatul iustinian, n directia revitalizarii societatii romane si a statului, care acea epoca se aflau n ultimul stadiu al descompuneii. Codurile preiustinieneSpre sfarsitul monarhiei absolutiste, creatia juridica romana a ajuns sa fie extrem de voluminoasa si de consistenta, ea cuprinzand atat literatuta juridica (veche si clasica), cat si raspunsrile juristilor autrizati, dar si un foarte mare numar de constitutii imperiale.Nevoile practicii de toate zilele au determinat adunarea acestui material juridic, atat pentru a salva opera naintasilor, dar mai ales pentru a pune ordine si redacta colectii de texte legale, numite "leges", precum si lucrarile juristilor care formau asa-numitul "jus".Astazi putem vorbi de trei asemenea tipuri de colectii:1. Colectia de leges, n cadrul carora gasim urmatoarele coduri:a) "Codex Gregorianus", care este o colectie cu caracter particular, ntocmita la sfarsitul secolului III, de catre un jurist pe nume Gregorius. Acest cod cuprinde constitutii imperiale emise ntre anii 196 si 291.b) "Codex Hermogenianus", care este tot o colectie cu caracter privat, apartinand lui Hermogenian si care contine constitutii imperiale, aproximativ pana la sfarsitul anului 320.c) "Codex theodosianus", care este o colectie oficiala, fiind ntocmita din ordinul mparatului Theodosius al II-lea care a domnit n rasarit si a fost publicata n anul 438. Acest cod cuprinde constitutii imperiale date ncepand cu domnia lui Constantin. Imparatul Valentinium al III-lea care a domnit n apus,a utilizat acest cd si n partea occidentala a imperiului. lucrarea este foarte ntinsa, cuprinzand 16 arti, dar se pare ca Theodosis a modificat textlu original al mai mutor constitutii, pentru a-l adapta epocii sale.2. Colectia de ius. Operele vechilor jurisconsulti erau pastrate ca niste monumente istorice, dar si ca surse de interpretare a dreptului. exemplul cel mai elocvent n acest sens l reprezinta legea citatiilor din epoca lui Theodsius si Valentinian prin care lucrarile juristilor recunoscuti dobandeau putere de lege. Desi lucrarile juristilor nu au fost codificate propriu-zis, decat de catre Iustinian, nu putem sa nu semnalam grija masifestata pentru pastrarea acestor creatii.3. Colectii mixte, formate din leges si ius:a) "Fragmenta Vaticana", ntocmita la sfarsitul secolului IV si gasita abia n anul 1821, n biblioteca Vaticanului. Ea este o colectie privata, dar foarte importanta pentru ca n ea se gasesc fragmente continand pasaje ntregi ale unor jurisconsulti foarte cunoscuti, cum ar fi Papinian si Ulpian, fara sa fi fost modificate, pastrandu-se n forma lor originala.b) "Collatio legem Mosaicorum et Romanorum", n care gasim puse alaturi texte atribuite lui Moise si texte din dreptul roman. Nu stim cine a fost autorul acestei colectii, nici daca a fost de religie crestina sau mozaica si nici scopul pentru care a fost ntocmita. Lucrarea prezinta importanta prin faptul ca si ea contine texte juridice romane.c) "Cartea Siro-romana", n care se face o expunere partiala a dreptului roman aplicat n Orient, naintea domniei lui Iustinian.In secolele V si VI, partea occidentala a fostului Imperiu roman fiind dominata de barbari, a creat premisele aparitiei unor colectii de legi romane, alcatuite e cuceritori pentru a fi aplicate supusilor romani. Dintre aceste lucrari: "lex romana Visigotorum" (sau "brevarium Alanici"), "lex romana Brgundiorum" si "edictum Theodorici, acest din urma edict fiind conceput de regele ostrogot Theodoric atat pentru uzul ostrogotilor, cat si al supusilor. Codurile lui IustinianMostenitor politic al cezarilor, ultimul mparat care vorbeste latineste pe Bosfor, Iustinian, cu numele complet Flavius Petrus Sabattius Justinianus, fascinat de ideea trainiciei vesnice a Imperiului Roman, a voit sa fie omul unor mari restaurari: politice, religioase, economice si legislative. Opera legislativa a lui Iustinian este cuprinsa ntr-un scurt interval de timp si cuprinde urmatoarele opere:1. Codul (sau Codex)2. Digestele (sau Digesta sive Pandectae)3. Institutele (sau Institutiones)4. Novelele.1. Codul lui Iustinian cuprinde n 12 carti constitutiile imperiale la aproape tot dreptul public si privat, asa cum existau ele la 17 noiembrie 534, perioasa mare de timp si bogatia materialului facandu-l mult mai important decat codurile anterioare: 1. Dreptul canonic si dreptul obligatiilor, 9. Dreptul penal, 10-12. dreptul administrativ.2. Digestele cuprind aproximativ 150000 randuri extrase din operele jurisconsultilor romani si se mpart n 7 parti:I. Prota (cartile 1-4)II. De iudiciis (cartile 5-11)III. De rebus (cartile 12-19)IV. Umbilicus (cartile 20-27)V. De testamentis (cartile 28-36)VI. Fara titlu (cartile 37-44)VII. Fara titlu (cartile 45-50)Digestele au fost cunoscute sub forma a 3 parti separate, formand continutul unor manuscrise ditincte: Digestum vetus, In fortiatum, Digestus novum.3. Institutele lui Iustinian se mpart n 4 carti: prima este consacrata persoanelor si drepturilor de familie; a doua, bunurilor si drepturilor asupra bunurilor; a treia, succesiunii legale si obligatiilor si contractelor, iar cartea a patra este consacrata obligatiilor nascute din delicte, precum si actiunilor.4.Constrans de necesitati practice, dupa terminarea codificarii, Iustinian a trebuit sa mai edicteze unele legi cunoscute sub numele de Novellae constitutiones (constitutii noi), marea lor majoritate fiind alcatuite de persoane particulare.In general, Novelele se refera la probleme de drept public si canonic si mai putin la dreptul privat, unele fiind interpretari ale legilor n vigoae. n domeniul dreptului privat, o deosebita importanta o au Novelele despre casatorie, n special despre a doua casatorie si succesiune.In pofida indicatiilor exprese ale lui Iustinian cu privire la existenta n Digeste a unor interpolatiuni - adaptarea textelor originale ale juristilor clasici la nevoile socale ale vremii - mult timp nu li s-a acordat nici o atentie. Dreptul roman dupa Iustinian Corpus iuris civilis a nlesnit ca o parte din spiritul juridic roman sa influenteze si posteritatea, chiar daca nu la fel pe ntreg cuprinsul fostului Imperiu roman. Noua lume neromana, din punct de vedere al receptarii dreptului rman, se divide n cea de apus (occidentala) si cea de rasarit (orientala). Cele doua lumi au receptionat si exploatat stiinta juridica romana n mod diferit, beneficiind de conditii istorice diferite, n ceea ce priveste dezvoltarea lor economica, sociala, dar mai ales culturala.Secolul al VIII-lea consemneaza aparitia unei noi colectii de reglementari juridice intitulata "Ecloga" si care cuprinde unele texte din opera codificata justiniana.Intre anii 870-879 apare o noa compilatie a legiuirilor lui Iustinian, intitulata Manuale iuris (Prohiron), destinata nvatamantlui juridic, tot o lucrare cu caracter didactic.Cea mai importanta lucrare juridica n rasaritul Europei acelei epoci este ntocmita din ordinul lui Leon al VI-lea (supranumit filosoful) care ntre anii 887-893 promulga "Bazilicalele". ConcluziiConstitutiile imperiale ce ne-au parvenit prin intermediul operei legislative a lui Iustiniain prezinta o mare importanta, n primul rand pentru ca ne dau posibilitatea sa reconstituim istoria dreptului puublic si privat roman. Odata cu opera legislativa iustiniana s-a ncheiat practic evolutia unui sistem de drept apartinand unui popor ce a ramas doar n istorie. Bibliografie1.Gidro, Romulus, Mihutiu, Oana - Drept privat roman. Vol. 1, Ed. Universitatii "Dimitrie Cantemir", Targu Mures, 1995 2.Burghelea, Dumitru, Farcas, Augustin Vasile - Drept roman privat. Partea 1, Ed. "Dimitrie Cantemir", Targu-Mures, 19993.Murzea, Cristinel - Drept roman. Editia a II-a, Ed. AllBeck, Bucuresti, 2003