Introducere in delincventa juvenilaExceptand violarile legii penale, delincventa juvenila cuprinde si o serie de acte care nu au caracter delictual propriu-zis si care, daca ar fi comise de catre adulti, acestia nu ar fi considerati infractori de catre legea penala. Printre aceste acte pot fi amintite, cu titlu de exemplu, vagabondajul, fuga de acasa si de la scoala, nesupunerea fata de autoritatea parintilor sau a educatorilor, consumul de alcool sau de tutun, limbajul indecent etc.Astfel, un minor poate fi considerat delincvent daca conduitele lui necesita masuri speciale de supraveghere, daca se sustrage constant de la controlul parental sau educational, daca isi abandoneaza caminul familial, daca actele sale incalca morala, sanatatea si bunastarea sa ori a altor persoane, daca incalca legile penale etc. Asadar, notiunea de delincventa juvenila cunoaste trepte evolutive, de la simpla evaluare morala facuta de parinte, educator, societate sau autoritati conduitelor unui copil si pana la judecarea oficiala a acestuia de catre un tribunal.Dintr-un anumit punct de vedere delincventa juvenila nu depinde atat de natura faptelor comise, cat de un proces de definire a comportamentului tanarului ca fiind sau nu periculos sub aspect social. Cu alte cuvinte delincventa juvenila poate semnifica perceptia si definirea de catre parinti, educatori sau autoritati a unei fapte comise de minori, ca avand un caracter delincvent. Deci, pentru a fi definite ca delincvente, actele savarsite de un minor trebuie sa indeplineasca trei conditii principale: a) sa fie comise de persoane care au varsta stabilita de lege;b) sa fie considerate ca acte ilicite de catre parinti, educatori sau alte persoane; c) sa ajunga la cunostinta autoritatilor. Daca adultii nu au semnalat fapta si nu au definit-o ca atare, ea nu este apreciata ca fiind delincventa. Dar simpla definire a delincventei juvenile, fara a lua in vedere natura faptelor, repetabilitatea lor si contextul in care au fost executate, inseamna a acorda unor conduite normale la varsta adolescentei o semnificatie de anormalitate sau devianta. Adolescentii, subliniaza psihologii, sunt caracterizati de urmatoarele trasaturi, care par adultului deviante, dar care sunt normale la aceasta varsta: refuzul autoritatii paternale, agresivitate, imaturitate afectiva, frustrare, lipsa de responsabilitate si sensibilitate excesiva fata de influentele exercitate de anturaj.Desigur ca exista si copii sau adolescenti cu tulburari de comportament sau care prezinta tendinte antisociale intense si repetate. Pot fi mentionate agresiunile, irascibilitatea, isteria, minciuna, furtul, jaful, violul, vagabondajul, consumul de droguri etc. Insa prevalenta unor asemenea conduite in randul copiilor si adolescentilor este de circa 3 pana la 10%, cu precadere in randul baietilor. Tocmai din aceste motive trebuie facuta bine distinctia intre un comportament normal raportat la "criza" adolescentei si un comportament degenerativ.In sfarsit, notiunea de delincventa juvenila primeste in doctrina si practica judiciara si o a treia interpretare, de data aceasta pornind nu de la faptele minorilor spre societate, ci in sens invers, de la actele adultului exercitate asupra minorului.O asemenea semnificatie este formulata in functie de amenintarile la adresa minorilor, care pot fi supusi unor rele tratamente sau abuzului sexual in interiorul sau in afara familiei. De exemplu, in Statele Unite ale Americii tribunalele pentru minori opereaza cu notiunea de delincventa juvenila in cazul copiilor care au nevoie de protectie sociala, fiind abandonati, neglijati sau maltratati, de familie sau alte persoane.
REFERAT DREPT: INTRODUCERE IN DELINCVENTA JUVENILA
label
Referate
calendar_month
2008-11-04, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
Gabriela