Drept NotarialI. Consideratii generale asupra dreptului notarial1. Notiunea si importanta dreptului notarialDreptul notarial este constituit din ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de organizare a activitatii notariale, statutul notarului public si procedura de ntocmire a actelor notariale. Enuntarea acestei definitii sintetice releva existenta unor norme juridice cu caracter diferit: unele sunt norme ce privesc doar organizarea activitatii notariale si structura organelor care o exercita sau o coordoneaza; altele se refera la procedura de ntocmire a diferitelor acte notariale.Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice, astfel cum precizeaza chiar art. 1 din Legea nr. 36/1995, constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, n conformitate cu legea". Din aceste dispozitii legale se poate desprinde si importanta deosebita a activitatii notariale si, implicit, a dreptului notarial.ntr-adevar, societatile moderne si cu o solida economie de piata se caracterizeaza printr-o multiplicare accentuata a raporturilor juridice la care participa persoanele fizice si tot mai multe persoane juridice. Participarea la viata juridica implica, cu necesitate, respectarea unei anumite ordini de drept si a valorilor ocrotite de aceasta. Datorita acestui fapt actele juridice nu se pot ntocmi fara respectarea unor conditii legale, fie ele de forma, fie de fond.Unul din marile principii ale dreptului civil este fara ndoiala acela al consen-sualismului. Aceasta nseamna ca, n general, simplul acord de vointa al partilor este generator de drepturi si obligatii corelative. Prin urmare, partile nu sunt tinute sa recurga la constatarea raporturilor lor civile sau comerciale printr-un act ntocmit n fata unui notar public. Cu toate acestea, siguranta circuitului civil recomanda constatarea unor atare raporturi printr-un act scris, respectiv chiar printr-un nscris ntocmit si autentificat de un specialist al dreptului, adica de un notar public. ntocmirea unui nscris autentic, care sa constate raportul juridic civil sau comercial realizat de parti, este dorit si solicitat adeseori de parti, ceea ce reprezinta o garantie solida a conservarii drepturilor lor. Alteori, forma autentica a actului reprezinta chiar o conditie de valabilitate a contractului sau operatiei juridice ntocmite de parti.Formalismul reprezinta o caracteristica a actelor notariale. Dar formele nu sunt un scop n sine ci o necesitate determinata tocmai de necesitatea garantarii circuitului juridic civil si comercial. n epoca moderna, se poate constata chiar si o anumita renastere a formalismului juridic1.Dreptul notarial se constituie, n ultimul timp, ntr-unui din domeniile juridice cele mai dinamice. Activitatea notariala este implicata azi nu numai n domeniile traditionale, ca: dreptul contractelor, succesiuni, drepturi reale, ci si n dreptul afacerilor si n dreptul comercial. O expresie a acestei realitati o constituie si numarul mare de notari publici care-si desfasoara azi activitatea n tara noastra, precum si n alte tari democratice. Astfel, de pilda, n prezent n Romnia exista un numar de cea. 1.000 de notari publici, iar n Franta, la nceputul anului trecut, existau peste 7.700 de notari, iar profesiunea de notar este considerata ca fiind prima dintre profesiile juridice2, cu o cifra de afaceri de 45%. Numarul notarilor publici este relativ mare si n alte state, cum este cazul Canadei, unde n urma cu ctiva ani doar n provincia Quebec se nregistrau cca. 2.700 de notari3.2. Obiectul dreptului notarialDin definitia deja enuntata si din ansamblul reglementarilor n vigoare se poate desprinde cu usurinta si obiectul dreptului notarial. Acesta este format din normele juridice privitoare la organizarea activitatii notariale, statutul notarului public si la procedura de ntocmire a actelor notariale. Obiectul dreptului notarial este constituit si din normele privitoare la procedura succesorala notariala.Obiectul dreptului notarial coincide si cu obiectul disciplinei aferente acestui domeniu. Aceasta nu nseamna ca obiectul de interes al dreptului notarial este cantonat la institutiile deja enuntate si care au esentialmente un caracter organizatoric si procedural.Domeniul de interes al dreptului notarial este nsa mult mai larg si cuprinde varii domenii juridice. Avem n vedere, n primul rnd, institutii importante ale dreptului civil, cum sunt cele privitoare la: contracte, una din materiile predilecte ale dreptului notarial, succesiuni, drepturi reale si publicitate imobiliara. Dreptul familiei, ndeosebi prin institutiile privitoare la capacitatea persoanelor fizice si juridice si la reprezentarea lor, este si el implicat n activitatea notariala. Dreptul comercial este si el tot mai mult implicat n activitatea notarului public. Din aceasta sfera de interes, pentru dreptul notarial, nu trebuie ignorate nici normele dreptului international privat si ale dreptului comertului international, caci circuitul valorilor materiale se nscrie, n epoca n care traim, n cadrul unor tendinte de accelerare a procesului de integrare economica regionala si chiar de globalizare accentuata.lata de ce disciplina pe care o studiem - Dreptul notarial - ar trebui sa formeze obiect de studiu la toate facultatile de profil juridic din Romnia. Pentru a fi rigurosi trebuie sa recunoastem ca Uniunea Nationala a Notarilor Publici -prin Consiliul sau - a facut deja demersuri pentru cuprinderea n planurile de nvatamnt a acestei discipline juridice, astfel cum ea se studiaza si n alte tari democratice. Solutia nu a fost nsa promovata, pna n prezent, la toate facultatile de profil juridic din Romnia.Lipsa de interes pentru studiul dreptului notarial se justifica, cel putin n parte, prin faptul ca normele care-l alcatuiesc nu se constituie ntr-o ramura de drept traditionala. Dar, pentru noi, ntrebarea cardinala este tocmai aceea de a cunoaste daca dreptul notarial este sau nu o ramura de drept. n doctrina romneasca aceasta problema nu a fost supusa unei analize riguroase si nici nu exista puncte de vedere divergente n materie.In dreptul francez autonomia dreptului notarial ca ramura de drept este controversata, n pofida faptului ca civilisti de mare prestigiu considera ca ne aflam n prezenta unei ramuri speciale de drept" (A. Colin, H. Capitant, Cours de droit civil frangais, 1924)1. n ceea ce ne priveste, socotim si noi, alaturi de alti autori, ca problema este doar de un interes practic limitat2, sau mai de graba de un interes strict doctrinar.Totusi, este de observat, astfel cum am aratat deja, ca normele dreptului notarial au un caracter organizatoric si procedural si sunt supuse unor reglementari speciale. Este adevarat nsa ca raporturile dintre persoanele care se nfatiseaza n fata notarului public se ntemeiaza pe egalitatea partilor, caracteristica care este prezenta n cazul raporturilor de drept civil si a altor ramuri ale dreptului privat. De aceea, aceste raporturi chiar daca sunt consfintite printr-un act notarial sunt si ramn raporturi de drept civil. Raportul de drept substantial dintre partile actului notarial nu se converteste, prin operatiunea autentificarii, ntr-un raport special, de drept notarial.Obiectul dreptului notarial include regulile care se aplica notarului n exercitiul functiilor sale si n raporturilor lui cu partile (clientii notarului)3. Aceste raporturi au un caracter particular si genereaza drepturi si obligatii inerente unei profesii liberale, dar si exercitiului unui act de autoritate publica. n aceasta perspectiva, apreciem ca dreptul notarial trebuie considerat ca o disciplina juridica importanta, dar si ca o ramura de drept autonoma.3. Izvoarele dreptului notarialIzvoarele dreptului notarial sunt diverse si sunt cuprinse n acte normative de natura diferita. n mod incontestabil, nsa, principalul izvor al dreptului notarial este Legea4 notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36 din 12 mai 1995. Ea a fost adoptata tinnd seama att de experienta dobndita de notarii din tara noastra, n perioada anterioara, ct si de evolutiile legislative din tarile democratice europene.Legea nr. 36/1995 se completeaza n mod corespunzator cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila. Drept urmare, dispozitiile codurilor mentionate constituie si ele izvor de drept notarial, n materiile care intereseaza activitatea notariala.Cu acelasi titlu de izvor de drept trebuie mentionata si Legea nr. 178 din 4 noiembrie 1997 pentru autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de birourile notarilor publici, de avocati si de Ministerul Justitiei1.Ordonantele Guvernului pot constitui si ele izvor al dreptului notarial. Pna n prezent atare acte normative au fost elaborate n scopul determinarii taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Avem n vedere ndeosebi O.G. nr.12 din 29 ianuarie 1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala2, prin care a fost abrogata O.G. nr.37/1995. De asemenea, au caracter de izvor de drept notarial si unele din dispozitiile cuprinse n O.G. nr.32 din 18 august 1995, privind timbrul judiciar3. n fine, tot cu titlu de izvor de drept notarial trebuie amintita si Ordonanta nr. 30 din 29 ianuarie 1999, pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si a Ordonantei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala.Un izvor de drept cu o valoare incontestabila este reprezentat de Regulamentul, adoptat n temeiul art. 107 din Legea nr. 36/1995, de punere n aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale, nr. 36/1995. Regulamentul a fost adoptat prin Ordinul nr. 710/C din 5 iulie 19954.4. Scurte secvente istorice asupra institutiei notariatuluiSubiectul principal al dreptului notarial este notarul public, iar istoria institutiei este legata de aparitia pe scena istoriei a activitatii de ntocmire a nscrisurilor constatatoare a diferitelor operatii juridice si a persoanelor care le ntocmeau. Apare ntru totul firesc ca majoritatea autorilor sa plaseze germenii institutiei notariatului chiar n Antichitate5.Istoria notariatului si aparitia notarului este legata de descoperirea si folosirea scrisului de populatiile sumeriene. Primele testamente, contracte de vnzare-cum-parare sau de nchiriere au fost scrise n Mesopotamia cu mii de ani n urma. Consemnarea n scris a operatiilor juridice a contribuit astfel, cum remarcabil nota un autor mexican, ia garantarea ordinii si a pacii n cadrul tranzactiilor private de o maniera att de eficienta, nct cinci mii de ani dupa aceasta, n epoca computerelor si a satelitilor, continuam sa o utilizam"1.Adeseori, originea notariatului este cautata n institutia romana a tabelionilor", desi nu se poate afirma ca la sfrsitul epocii republicane au fost create toate conditiile social-economice pentru transformarea scribului2 ntr-un adevarat functionar public. n dreptul roman, mult timp nscrisul a constituit numai un simplu mijloc probator al unor acte ce se ndeplineau dupa un anumit ceremonial.Propagarea treptata a documentelor scrise a determinat aparitia unei profesii liberale, anume aceea a tabelionului, persoanele ce o exercitau fiind specializate n redactarea documentelor juridice. Tabelionii au devenit treptat experti n cunoasterea legilor si a formulelor juridice, functiile lor depasind pe aceea de simpla redactare a unor documente juridice; ei au devenit adevarati asesori juridici ai partilor nu numai n materia conventiilor private, ci si n privinta redactarii unor petitii, atestari sau certificari solicitate de tribunale3.O data cu dezvoltarea oraselor medievale si nflorirea comertului, conventiile private au nceput sa fie tot mai mult redactate de persoane ce posedau o calificare corespunzatoare, obtinuta n diferite scoli ale timpului. Dezvoltarea comertului n secolele XI-XIII a contribuit la transformarea scribului - scriptor sau notarius - n notar public. Gndirea juridica a epocii a fost marcata n mod esential de doua scoli importante - a glosatorilor si a canonistilor -, iar aceasta a contribuit la transformarea tabelionilor n veritabili functionari publici, n sensul modern al cuvntului.Contributia unei celebre universitati italiene a fost remarcabila n evolutia dreptului notarial. Este vorba de Universitatea din Bologna, una dintre cele mai vechi institutii de nvatamnt superior europene, si unde trei juristi s-au ilustrat prin lucrarile elaborate n domeniul dreptului notarial. Astfel, primul autor, care a elaborat un tratat n domeniul notarial, ntre anii 1222-1234, a fost profesorul Rainiero de Perugia. Tratatul sau era intitulat Ars notariae" si cuprindea trei parti: contractele, dispozitii de ultima vointa si nscrisuri procesuale. O alta lucrare remarcabila, intitulata tot Ars notariae", a apartinut lui Salatiel, profesor la aceeasi universitate italiana. Tratatul este format si el din trei parti: contracte si pacte; dispozitii testamentare si regimul succesoral; formulare procesuale. Principiile lui Ars notariae" au fost raspndite apoi n Italia si n ntreaga Europa4, prin lucrarile profesorului Rolandino, de la aceeasi celebra universitate.In tara noastra, originea notariatului este plasata, de unii autori, n secolul al Xll-lea (n Transilvania) si al XlV-lea (n tara Romneasca si Moldova)1. Timp ndelungat, activitatea notariala era ndeplinita de instantele judecatoresti, care aveau atributii n materie necontencioasa. Astfel, prin Legea pentru autentificarea actelor din 1 septembrie 1886 autoritatile competente a legaliza actele sub semnatura privata si a le autentifica erau:a) Tribunalele de judet n mod general si fara restrictiune;b) Judecatoriile de ocol;c) Judecatoriile comunale; sid) Politaii si comisarii de politie, numai n mod exceptional si dupa distinc-tiunile prescrise la vale".De mentionat faptul ca potrivit acestui act normativ competenta de drept comun n materie apartinea tribunalelor de judet. n acest sens, art. 1 din Legea din 1 septembrie 1886 preciza ca Tribunalele de judet sunt competente a legaliza sau nvesti cu forma autentica orice acte de orice valoare, si ntre orice persoane domiciliate sau nu n cuprinsul circomscriptiunei lor". Toate celelalte instante si autoritati publice aveau o competenta de exceptie n materie de legalizare si autentificare de acte.Acest sistem nu se aplica n Ardeal, unde activitatea notariala se realiza prin intermediul notarilor publici.Prin Decretul nr. 79 din 31 martie 1950 a fost organizata n tara noastra institutia notariatului de stat. La nceput atributiile notariatelor au fost restrnse la autentificarea nscrisurilor, legalizarilor de acte si la trimiterile n posesie a mostenitorilor2. Ulterior, n special prin Decretul nr. 377/1960, atributiile notariatelor de stat au fost largite n mod considerabil. Procedura succesorala a fost reglementata prin Decretul nr. 40/1953 si era de competenta notariatelor de stat. n acelasi mod s-a procedat si n privinta publicitatii imobiliare, anume n sensul ca aceasta a fost trecuta n competenta notariatului de stat.Dupa modelul sovietic, notariatele de stat au fost organizate si n Romnia ca organe administrative cu atributii specifice procedurii necontencioase. Activitatea notariala era coordonata de Ministerul Justitiei, iar notarii de stat au fost considerati ca functionari publici.Descentralizarea economica si tranzitia spre o economie de piata a impus o noua organizare notariala. Ea s-a realizat prin Legea nr. 36/1995 si prin Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale.5. Principiile activitatii notarialePrincipiile de baza ale activitatii notariale pot fi desprinse din chiar prevederile primului capitol al Legii nr. 36/1995. Unele din aceste principii deriva din prevederile constitutionale, reprezentnd o aplicare particulara a acestora. Alte principii sunt, desigur, specifice activitatii notariale. Vom examina, pe scurt, principiile de baza ale activitatii notariale.5.1. Principiul legalitatiiLegalitatea constituie un principiu de valoare constitutionala a carei importanta si semnificatie ntr-un stat de drept nici nu trebuie sa mai fie demonstrata. Aplicarea acestui principiu1 implica, n primul rnd, constituirea birourilor notariale n conformitate stricta cu legea, precum si respectarea tuturor normelor de competenta statornicite de reglementarile n vigoare. Respectarea formelor procedurale este, de asemenea, deosebit de importanta n activitatea notariala, caci numai actul ce ntruneste toate cerintele legale se bucura de autoritate publica".O aplicatie particulara a principiului legalitatii este facuta n art. 6 din Legea nr. 36/1995. Dispozitiile nscrise n acest text sunt deosebit de sugestive pentru ntreaga activitate notariala si nu doar sub aspectul analizat. Ele reprezinta si veritabile norme de deontologie notariala. De aceea le si reproducem n cele ce urmeaza: Notarii publici si celelalte institutii prevazute la art. 5, care desfasoara activitate notariala, au obligatia sa verifice ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au nteles sensul si le-au acceptat efectele, n scopul prevenirii litigiilor.In cazul n care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul public va refuza ntocmirea lui.Daca nscrisul prezentat are un continut ndoielnic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atentia partilor asupra consecintelor juridice la care se expun si va face mentiune expresa n act.Daca partea se opune la inserarea mentiunii, notarul public va refuza ntocmirea actului".Asadar, textul citat consacra ndatorirea notarului de a verifica legalitatea actelor pe care le instrumenteaza. n opinia noastra, art. 6 din Legea nr. 36/1995 confera notarului public si un rol activ. Aceasta regula poate fi desprinsa din ndatoririle pe care textul mentionat le impune notarului public.Respectarea legalitatii si rolul activ al notarului public sunt de natura sa nfaptuiasca functia preventiva a activitatii notariale. Aceasta functie este enuntata, n mod expres, n art. 6 alin. (1) din Legea nr. 36/1995.5.2. Principiul egalitatii de tratament n fata organelor notarialePotrivit art. 7 din Legea nr. 36/1995 activitatea notariala se nfaptuieste n mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala".Consacrarea acestui principiu n Legea nr. 36/1995 este o consecinta fireasca a dispozitiei constitutionale nscrise n art. 16 alin. (1) din Constitutie, privitoare la egalitatea cetatenilor n fata legii si a autoritatilor publice".Valoarea principiului egalitatii de tratament este incontestabila. Asa fiind, un notar public nu ar putea refuza ntocmirea actului notarial prezentat de parti pe vreunul din motivele enuntate n art. 6 din Legea nr. 36/1995 (rasa, nationalitate, origine etnica etc).5.3. Activitatea notariala constituie monopol al notarilor publicin majoritatea statelor occidentale activitatea notariala se realizeaza de catre birourile notarilor publici1. Notarii ndeplinesc imensa majoritate a actelor cu caracter notarial.Situatia este similara si n sistemul legislatiei noastre. Principiul potrivit caruia activitatea notariala constituie monopol al notarilor publici comporta unele exceptii importante.Potrivit art. 5 din Legea nr. 36/1995: Actele notariale pot fi efectuate si de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romniei, precum si de alte institutii, n conditiile si limitele prevazute de lege". La rndul sau, art. 12 din acelasi act normativ determina competenta notariala a secretarilor consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici.n considerarea acestor prevederi legale s-ar putea sustine ca notarii publici nu beneficiaza de un veritabil monopol asupra activitatii notariale. Sustinerea nu ar fi totusi, dupa parerea noastra, pertinenta. ntr-adevar, art. 10 din Legea nr. 36/1995 recunoaste notarilor publici o competenta generala. Pe de alta parte, activitatea notariala a organelor administrative si a misiunilor diplomatice ori a oficiilor consulare este limitata, astfel cum rezulta chiar din prevederile art. 12-13 din Legea nr. 36/1995. De asemenea, anumite proceduri notariale pot fi realizate numai n cadrul birourilor notarilor publici (procedura succesorala notariala etc).5.4. Principiul pastrarii secretului profesionalActivitatea notarului, ca si a avocatului, implica cunoasterea unor fapte sau mprejurari pe care partile nu doresc, din diferite motive, sa le faca publice. De aceea notarul este ndatorat sa respecte confidentialitatea lucrarilor ntocmite si sa nu divulge datele sau informatiile ce i-au fost ncredintate.Legea nr. 36/1995 consacra n mod expres obligatia notarilor publici de a pastra secretul profesional. n acest sens, art. 36 din legea mentionata anterior cantoneaza aceasta obligatie la actele si faptele" despre care notarii au luat cunostinta n cadrul activitatii lor". Obligatia notarilor de a pastra secretul profesional subzista si dupa ncetarea functiei, cu exceptia cazurilor n care legea sau partea interesata l elibereaza pe notar de aceasta ndatorire.Potrivit art. 36 din Legea nr. 36/1995 aceeasi obligatie de a pastra secretul profesional revine si personalului birourilor notariale". Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale consacra aceasta obligatie n art. 29. Potrivit acestui text, obligatia de a pastra secretul profesional le impune notarilor interdictia de a da informatii, precum si de a permite accesul la actele notariale altor persoane n afara partilor, succesorilor si reprezentantilor acestora, precum si acelora care justifica un drept sau un interes legitim".Dispozitiile legale cuprinse n art. 29 alin. (1) din Regulament au un caracter extrem de restrictiv, dar ntru totul justificat. n opinia noastra un tert nu ar putea justifica, n principiu, un drept sau un interes legitim pentru cunoasterea continutului actelor ntocmite de catre parti.Obligatia de pastrare a secretului profesional functioneaza si n cazul n care notarul este chemat n fata unui organ judiciar pentru a depune marturie. n acest sens, art. 29 alin. (3) din Regulament precizeaza ca notarul chemat ca martor n fata unei instante sau a unui organ de urmarire penala poate fi scutit de pastrarea secretului profesional doar de cei interesati n apararea secretului.Arhiva notarului public poate fi cercetata numai de un magistrat si pe baza delegatiei emise n acest scop de autoritatea judiciara competenta. Daca nscrisurile notariale sunt cercetate pentru fals, ele pot fi ridicate si ramn n dosarul cauzei daca sunt declarate ca false, cu obligatia comunicarii hotarrii sau a ordonantei procurorului; n caz contrar nscrisurile trebuie restituite [art. 29 alin. (4) din Regulament].5.5. Principiul realizarii unui serviciu de interes publicActivitatea notarilor publici se materializeaza n acte si consultatii notariale. Scopul acestei activitati este, asa cum rezulta si din art. I din Legea nr. 36/1995, constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase" ale persoanelor fizice si juridice. Prin intermediul notarilor publici persoanele interesate (fizice sau juridice) si pot satisface unele necesitati determinate de inevitabilitatea participarii lor la viata juridica. De aceea, activitatea notariala este organizata pentru satisfacerea unor interese private.Ordinea de drept nu poate fi indiferenta fata de modul de efectuare a operatiilor juridice notariale. Legea confera actului notarial forta probanta si caracterul unui act de autoritate publica" (art. 4 din Legea nr. 36/1994).n aceste conditii, este firesc ca activitatea notariala sa fie considerata ca ntruneste caracteristicile unui serviciu de interes public. Acest principiu este consacrat, n mod expres, n art. 3 din Legea nr. 36/1995, text care dispune explicit ca: Notarul public este nvestit sa ndeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome".5.6. Principiul desfasurarii activitatii notariale numai la cererea persoanelor interesateAcest principiu este situat n Capitolul V al Legii nr. 36/1995, intitulat: Procedura actelor notariale". Potrivit art. 43 alin. (1) din actul normativ amintit: Toate actele notariale se ndeplinesc la cerere". Asa fiind, s-ar putea sustine ca ne aflam n fata unui principiu strict procedural.Totusi, apreciem ca principiul enuntat are incidenta asupra ntregii activitati notariale. Asadar, sesizarea reprezinta o premisa a activitatii notariale, chiar si n cazul ndeplinirii altor operatii dect nscrisurile notariale, inclusiv cu prilejul acordarii de consultatii juridice. Ne aflam n prezenta unei situatii similare cu cea a disponibilitatii care guverneaza activitatea judiciara n materie civila. Prin urmare, mutatis mutandis, am putea vorbi de principiul disponibilitatii notariale.II. Organizarea activitatii notariale1.Structurile organizatorice notarialeElementul structural aflat la baza activitatii notariale este biroul notarului public, n acest sens, art. 14 din Legea nr. 36/1995 dispune ca: Activitatea notarilor publici se desfasoara n cadrul unui birou, n care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator".Legea statorniceste regula ca, prin asociere, notarul public nu-si pierde dreptul la birou notarial individual.Raporturile dintre notarii asociati se stabilesc n temeiul unui contract de societate civila. Aceasta solutie este prevazuta n mod expres n art. 1 din Regulament. Legea nr. 36/1995 nu contine nici o prevedere n acest sens. Complinirea dispozitiilor Legii nr. 36/1995 prin norma nscrisa n art. 1 din Regulament ne apare ntru totul rationala.Titularul unui birou notarial poate angaja notari stagiari, traducatori, personal de specialitate, personal administrativ si de serviciu necesar activitatii notariale.In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numarul notarilor publici si al birourilor n care acestia si desfasoara activitatea se stabileste de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici [art. 15 alin. (1) din Legea nr. 36/1995].Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, numarul notarilor publici se actualizeaza anual de catre ministrul justitiei, pe baza propunerilor formulate de camerele notarilor publici. O dispozitie diferita este nscrisa n art. 2 alin. (2) din Regulament. Acest text precizeaza ca actualizarea numarului notarilor publici si al birourilor notariale" se face la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici". Asa cum s-a observat1, n mod judicios, dispozitiile Regulamentului adauga la lege att prin statuarea privitoare la reactualizarea numarului birourilor notariale, ct si prin indicarea altui organ ndreptatit a formula propuneri (Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, n loc de camerele notarilor publici).Biroul notarial se nregistreaza la curtea de apel n circumscriptia careia si are sediul. Aceasta operatie trebuie realizata n termen de 60 de zile de ia numirea notarului public. In cazuri temeinice, ministrul justitiei poate sa prelungeasca termenul de 60 de zile. Sanctiunea nenregistrarii biroului notarial n termenul legal este revocarea numirii notarului public" [art. 18 alin. (3) din Legea nr. 36/1995].nregistrarea biroului notarial se face, la cererea notarului public, ntr-un registru special, tinut de primul-grefier al curtii de apel. n caz de absenta aprimului-grefier, presedintele curtii de apel va desemna un alt grefier care sa efectueze nregistrarea. La cererea de nregistrare se ataseaza, n mod corespunzator, dovezi privitoare la: existenta sediului biroului notarial, confirmarea colegiului director al camerei notarilor publici, n cazul n care activitatea se desfasoara pe baza unui contract de societate civila si la existenta spatiului necesar pentru conservarea arhivei n conditii adecvate [art. 8 alin. (3) din Regulament].La nregistrarea biroului notarial, notarul public va prezenta specimenul de semnatura si modelul sigiliului.Documentatia prezentata de notar, cu prilejul nregistrarii, se pastreaza n dosare distincte pentru fiecare birou notarial. n termen de 3 zile de la nregistrare primul-grefier al curtii de apel elibereaza certificatul care atesta realizarea acestei operatii.In registrul special al biroului notarial se consemneaza si urmatoarele operatiuni: modificarile privitoare la modul de desfasurare a activitatii n cadrul biroului notarial; schimbarea sediului biroului notarial; radierea biroului notarial; nregistrarea si radierea sediilor secundare.Notarii publici care functioneaza n circumscriptia teritoriala a unei curti de apel se constituie n camera notarilor publici. Ea are personalitate juridica, sigiliu propriu si este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor camerei, pentru un mandat de 3 ani1.Colegiul director are urmatoarele atributii:a) primeste cererile solicitantilor pentru ocuparea posturilor de notari publici, mpreuna cu documentatia necesara, pe care le nainteaza Consiliului Uniunii cu cel putin 10 zile nainte de data stabilita pentru concurs, daca sunt ndeplinite conditiile prevazute de lege;b) primeste contestatiile formulate mpotriva rezultatelor concursului si le nainteaza Consiliului Uniunii;c) ntocmeste recomandarile si confirmarile prevazute de regulament privind ndeplinirea conditiilor legale pentru numirea notarului public si nregistrarea biroului notarial;d) primeste certificatul de nregistrare a biroului notarial, eliberat de primul grefier al curtii de apel, si l comunica de ndata Consiliului Uniunii si compartimentului de specialitate din Ministerul Justitiei;e) avizeaza cererile de angajare a notarului stagiar de catre notarul public si verifica semestrial stadiul pregatirii si al formarii profesionale a notarilor stagiari;f) solutioneaza sesizarile mpotriva notarilor publici si propune, dupa caz, luarea masurilor legale si statutare;g) deleaga, n cazurile prevazute de lege si de regulament, un notar public, cu acordul acestuia, din aceeasi circumscriptie, care sa asigure functionarea unui birou notarial pentru ndeplinirea actelor ce sunt de competenta teritoriala a acelui birou;h) avizeaza cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor n cadrul aceleiasi circumscriptii si face recomandari Consiliului Uniunii de avizare a cererilor de schimbare a sediilor n circumscriptia altor judecatorii;i) reprezinta camera n relatiile cu tertii, prin presedinte, iar n lipsa acestuia, prin vicepresedinte;j) difuzeaza Buletinul notarilor publici; aduce la cunostinta notarilor publici din circumscriptia sa masurile privind unificarea practicii notariale;k) exercita actiunea disciplinara mpotriva notarilor publici;I) n vederea exercitarii controlului profesional administrativ desemneaza notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscriptie o data pe an;m) desemneaza biroul notarial din circumscriptia fiecarei judecatorii, care va tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale nregistrate n ntreaga circumscriptie teritoriala, registrul de renuntari la succesiune si care primeste sesizarile secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu exceptia municipiului Bucuresti si a altor circumscriptii n care se va stabili ca aceste registre sa fie pastrate la camera;n) stabileste modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante;o) stabileste organigrama secretariatului, schema de functii si de salarizare, precum si conditiile de angajare a personalului de specialitate si administrativ;p) prezinta adunarii generale rapoarte privind modul n care au fost realizate veniturile si cheltuielile prevazute n bugetul camerei si informeaza n acest sens birourile notariale;q) asigura, prin personalul de specialitate si administrativ, efectuarea lucrarilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii si alte drepturi de asistenta sociala privind personalul angajat al camerei;r) ndeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de regulament si de prezentul statut.Adunarea generala a camerei are urmatoarele atributii principale:a) alege pentru un mandat de 3 ani colegiul director compus din presedinte, vicepresedinte si 3-5 membri si stabileste indemnizatia acestora;b) i alege si i revoca pe membrii colegiului director, pe reprezentantul camerei si pe supleantul acestuia n Consiliul Uniunii;c) stabileste anual numarul notarilor stagiari din circumscriptia sa si conditiile de ncheiere a contractului individual de munca, la propunerea colegiului director;d) propune Consiliului Uniunii numarul notarilor publici din circumscriptia fiecarei judecatorii din raza sa de activitate, precum si actualizarea anuala a acestuia, potrivit criteriilor prevazute la art. 20 lit. I) din statut si la art. 26 lit. c) din lege;e) alege Comisia de cenzori a camerei si stabileste indemnizatia cenzorilor;f) aproba bugetul anual si raportul comisiei de cenzori si de descarcare de gestiune;g) i alege si i revoca pe reprezentantul camerei si pe supleantul acestuia n Consiliul de disciplina al Uniunii;h) i alege si i revoca pe reprezentantul camerei si pe supleantul acestuia n Consiliul de administratie al Casei de Asigurari a Notarilor Publici;i) analizeaza anual activitatea colegiului director;j) ndeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de regulament si de statut.Adunarea generala se ntruneste trimestrial n sedinta ordinara si, ori de cte ori este nevoie, n sedinta extraordinara, la convocarea presedintelui colegiului director, la cererea unei treimi din numarul membrilor sai sau la solicitarea Consiliului Uniunii. Ea este legal constituita n prezenta majoritatii membrilor sai si adopta hotarri cu majoritatea voturilor celor prezenti.Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici determina si atributiile presedintelui Colegiului director si ale reprezentantului camerei n Consiliul Uniunii (art. 39-40 din Statut).Notarii publici din Romnia se constituie n Uniunea Nationala a Notarilor Publici1. Ea reprezinta o organizatie profesionala cu personalitate juridica. Uniunea Nationala a Notarilor Publici are ca principal deziderat asigurarea conditiilor necesare pentru perfectionarea profesionala a notarilor publici si pentru ntarirea autoritatii institutiei notarului public" [art. 8 alin. (1) lit. e) din Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici].Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul notarilor publici, Consiliul Uniunii, Biroul executiv al Consiliului Uniunii si Presedintele. Congresul este constituit din toti membrii Uniunii. El lucreaza valabil n prezenta majoritatii membrilor sai si adopta hotarri cu votul majoritatii celor prezenti.Congresul2 notarilor publici se ntruneste n sesiune o data la trei ani si n sesiune extraordinara la cererea Consiliului Uniunii sau a camerelor, daca acestea reprezinta cel putin o treime din numarul notarilor publici. El are urmatoarele atributii:a) adopta Statutul Uniunii si completarile sau modificarile ce i se aduc;b) adopta Codul deontologic al notarului public si completarile sau modificarile ce i se aduc;c) aproba Statutul de organizare si functionare a Casei de Asigurari a Notarilor Publici si completarile si modificarile ce i se aduc;d) verifica ndeplinirea conditiilor prevazute de statut pentru notarii publici desemnati ca reprezentanti ai camerelor n Consiliul Uniunii si n Consiliul de disciplina si constata incompatibilitatile, dupa caz; dupa verificare, valideaza n bloc reprezentantii n Consiliul Uniunii si n Consiliul de disciplina;e) alege presedintele si vicepresedintii dintre reprezentantii desemnati de Camere;f) alege Comisia de cenzori a Uniunii;g) alege presedintele Casei de Asigurari a Notarilor Publici;h) stabileste plafonul cotelor de contributie a notarilor publici la camere si Uniune;i) analizeaza si aproba raportul de activitate al Consiliului Uniunii; j) analizeaza si aproba raportul de activitate al comisiei de cenzori;k) ratifica ntre congrese completarile si modificarile aduse statutului de catre Consiliul Uniunii ca urmare a hotarrilor camerelor;I) adopta nsemnele Uniunii;m) ndeplineste orice alte atributii date n competenta sa prin lege, regulament sau statut (art. 16 din Statut).Potrivit art. 28 din Legea nr. 36/1995 Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici este constituit din cte un membru titular reprezentant al fiecarei camere a notarilor publici. Presedintele si vicepresedintii sunt alesi dintre membrii titulari ai Consiliului Uniunii numai prin vot secret.Consiliul Uniunii se ntruneste trimestrial si ori de cte ori este convocat de presedinte. El si desfasoara activitatea cu participarea a 2/3 din membrii sai si adopta hotarri cu majoritatea voturilor exprimate.Principalele atributii ale Consiliului Uniunii sunt prevazute n art. 28 din Legea nr. 36/1995 si se refera la:a) propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori ncetarea calitatii de notar public;b) propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici;c) stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici;d) aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la camera si ale camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici;e) reprezinta Uniunea Nationala a Notarilor Publici n raporturile cu tertii, pe plan intern si international.Mentionam ca art. 28 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 ndreptateste Consiliul Uniunii sa ndeplineasca si alte atributii prevazute de lege sau de regulament. Unele atributii ale Consiliului Uniunii sunt determinate nsa si prin Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romnia. Aceste atributii sunt precizate n art. 19 din Statut. Constatam o extindere a atributiilor Consiliului Uniunii prin intermediul dispozitiilor statutare, desi legea legitimeaza stabilirea acestora numai la nivel de lege sau de regulament*' [art. 28 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 36/1995].Consiliul Uniunii constituie si urmatoarele comisii permanente:a) Comisia pentru stabilirea numarului notarilor publici, a numarului notarilor stagiari si a tarifului onorariilor minimale pentru serviciile prestate de notarii publici;b) Comisia de nvatamnt si formare profesionala a notarilor publici;c) Comisia de control al activitatii notarilor publici, de unificare a practicii notariale si de aplicare unitara a legii;d) Comisia de organizare a colaborarii interne si externe;e) Comisia de disciplina, mediere si deontologie profesionala;f) Comisia de pregatire a congreselor si reuniunilor cu caracter stiintific;g) Comisia pentru activitatea financiara, statistica si logistica.Statutul legitimeaza Consiliul sa nfiinteze si alte comisii speciale [art. 23 alin. (2) din Statut].Componenta comisiilor permanente se stabileste de Consiliul Uniunii pe baza acordului prealabil al'notarilor publici propusi, urmarindu-se, pe ct posibil, ca membrii fiecarei comisii sa fie desemnati astfel nct sa fie reprezentate toate camerele. Comisiile permanente si desfasoara activitatea continuu pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul Uniunii.n cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici functioneaza si o casa de asigurari pentru garantarea responsabilitatii civile a notarilor publici. Statutul Casei de Asigurari este aprobat de Uniunea Nationala a Notarilor Publici.Biroul executiv se compune din presedinte, cei doi vicepresedinti si doi membri alesi de Consiliul Uniunii. El se ntruneste n sedinta ordinara o data pe luna, iar n sedinte extraordinare ori de cte ori este necesar. Mentionam doar ca biroul executiv are atributii care vizeaza: asigurarea activitatii permanente a Consiliului; ntocmirea proiectelor de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere si aprobare Consiliului Uniunii; ntocmirea proiectului tarifului minimal de onorarii; aducerea la ndeplinire a hotarrilor Consiliului Uniunii etc.1.Presedintele Uniunii are urmatoarele atributii principale:a) reprezinta Uniunea n raporturile cu autoritatile publice din Romnia, cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, cu cele profesionale si cu alte persoane juridice, iar n plan extern, cu organizatiile nationale si internationale ale notarilor publici si oriunde va fi invitat oficial n calitate de presedinte al Uniunii;b) angajeaza personalul de specialitate si administrativ al Uniunii;c) convoaca si conduce sedintele Consiliului Uniunii si ale Biroului executiv al acestuia;d) ordona cheltuielile bugetare ale Uniunii; presedintele poate delega aceasta atributie unuia dintre vicepresedinti;e) comunica notarilor publici, prin intermediul camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii si, dupa caz, de Biroul executiv;f) n absenta, presedintele este nlocuit de unul dintre vicepresedinti pe care l desemneaza n acest scop; n lipsa unei astfel de desemnari, atributiile presedintelui vor fi preluate de vicepresedintele mai n vrsta.2. Organizarea si evidentele biroului notarialBiroul notarial reprezinta structura organizatorica de baza a activitatii notariale. Este locul unde se presteaza activitatea notariala. De aceea, legea impune obligatii privitoare la organizarea si functionarea birourilor notariale.Potrivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, biroul notarial trebuie sa detina spatii corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii. De asemenea, acelasi text impune obligatia afisarii numelui notarului public sub care a fost nregistrat biroul, iar n caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civila.Legea reglementeaza si situatia juridica a notarilor asociati. Astfel, n cazul n care n cadrul biroului functioneaza mai multi notari publici asociati, fiecare si exercita personal profesiunea si raspunde individual pentru activitatea sa (art. 37 din Regulament). Prin urmare, n mod firesc notarii publici desfasoara o activitate proprie si raspund tot astfel pentru actele ndeplinite. Raspunderea individuala, la care se refera art. 37 din Regulament, poate fi determinata de ncalcarea obligatiilor profesionale ale notarului n cauza. Raporturile civile dintre notarii asociati sunt supuse regimului juridic al contractelor de societate civila.Notarul public poate ncheia si contracte de munca cu unul sau mai multi secretari, precum si cu alt personal auxiliar [art. 38 alin. (1) din Regulament]. Aceste contracte sunt crmuite de regulile dreptului muncii. De asemenea, notarul public poate ncheia si contracte civile cu colaboratori externi.Biroul notarului public functioneaza n toate zilele lucratoare. Notarul public trebuie sa asigure posibilitatea efectuarii serviciului notarial si n afara orelor de program, n acele cazuri ce reclama urgenta.Pentru functionarea corespunzatoare a biroului notarial este obligatorie si organizarea unei evidente riguroase. Aceasta este necesara att pentru conservarea si materializarea activitatii notariale, ct si pentru exercitarea controlului profesional prevazut de lege.In acest sens, art. 40 din Regulament impune obligativitatea organizarii urmatoarelor registre:a) registrul general;b) opisul registrului general;c) registrul de succesiuni;d) opisul succesiunilor;e) registrul special de renuntari la succesiune;f) opisul renuntarilor la succesiune;g) registrul de termene succesorale; h) registrul de depozite;i) registrul de proteste;j) registrul de consultatii juridice notariale;k) registrul de traduceri;I) registrul de corespondenta.Toate evidentele mentionate mai sus se tin separat n ipoteza organizarii unui sediu secundar al biroului notarial.In registrul general se nregistreaza toate lucrarile notariale, cu exceptia celor privind procedura succesorala, primirile n depozit de nscrisuri, documente si valori, precum si protestele. Fiecare lucrare va avea un numar distinct de nregistrare, nscrisurile autentice sunt nregistrate separat dupa obiectul lor; ele vor avea un numar special de autentificare.Opisul registrului general are ca scop consemnarea numelui si prenumelui tuturor partilor ce au figurat n actul notarial. Aceasta consemnare se face n ordine alfabetica. In registrul de succesiuni se nregistreaza toate dosarele succesorale. Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale este obligatorie verificarea din oficiu a existentei unui alt dosar cu acelasi obiect. Pozitia din registrul succesoral se nchide doar la finalizarea procedurii prin eliberarea certificatului de mostenitor, n caz de suspendare a procedurii sau n alte cazuri de nchidere a procedurii succesorale. n caz de repunere pe rol se face o noua nregistrare a dosarului.Opisul succesoral are o finalitate asemanatoare cu cea a opisului registrului general. n el se evidentiaza, asadar, numele si prenumele autorului succesiunii, precum si numarul de nregistrare al dosarului. Un opis de evidenta a procedurilor succesorale se tine la biroul notarial desemnat de colegiul director al camerei notarilor publici. Aceasta evidenta se realizeaza doar n cazul n care n circumscriptia teritoriala a unei judecatorii functioneaza mai multe birouri notariale, n registrul de renuntari la succesiune se consemneaza toate declaratiile de renuntare, precum si cele de acceptare sub beneficiu de inventar. Opisul renuntarilor la succesiune cuprinde numele si prenumele persoanelor care au facut declaratiile mentionate anterior (inclusiv cele de acceptare sub beneficiu de inventar). Aceste documente se tin de un singur birou notarial pentru ntreaga circumscriptie teritoriala a unei judecatorii n care defunctul si-a avut ultimul domiciliu.Registrul de termene succesorale evidentiaza sedintele si solutiile adoptate n cauzele succesorale. Regulamentul cuprinde dispozitii importante privitoare la nregistrarile din registrul de termene succesorale. Astfel, certificatele de mostenitor au un numar evidentiat n ordinea solutionarii cauzelor. La sfrsitul fiecarei luni secretarul biroului notarial nscrie n registrul de termene succesorale situatia dosarelor existente pe rol, a celor rezolvate, cu solutiile date, taxele si onorariile stabilite, precum si cauzele ramase nesolutionate (art. 46).Un registru important este registrul de depozite. El cuprinde mentiuni referitoare la nscrisurile, documentele si valorile precizate n procesul-verbal de inventariere a bunurilor succesorale si pe care notarul public a ncuviintat sa le pastreze n biroul sau.Registrul de proteste evidentiaza zilnic si n ordinea datei efectele de comert prestate cu efectuarea mentiunilor cerute de lege" (art. 48 din Regulament).Toate consultatiile juridice acordate se nregistreaza n registrul corespunzator de consultatii. n cazul consultatiilor scrise se pastreaza si o mapa speciala cu cte un exemplar al acestora (art. 49 din Regulament).Notarii publici care folosesc traducatori angajati cu contract de munca sunt obligati sa tina si un registru de traduceri.n registrul de corespondenta se consemneaza corespondenta oficiala a notarului public, alta dect cea nregistrata n alte registre.Regulamentul consacra si unele principii generale privitoare ia modul de realizare a nregistrarilor ce trebuie facute n evidentele biroului notarial. Astfel, nainte de utilizare, toate registrele vor fi numerotate, sigilate si semnate de notarul public. n acest sens se ncheie si un proces-verbal pe prima pagina a registrului. La terminarea registrului sau anului calendaristic se ntocmeste un proces-verbal de nchidere a registrului (sub ultima nregistrare).Toate nregistrarile se fac n momentul si n ordinea obligatorie a primirii lucrarilor [art. 53 alin. (1) din Regulament]. Regulamentul determina si modul de remediere a erorilor de nregistrare. Acestea se ndreapta fara a se sterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta sa poata fi citit".In afara registrelor prevazute de art. 40 din Regulament, fiecare birou notarial este obligat sa organizeze mape cu actele ntocmite. Actele autentice se pastreaza n mape de cte 50 de acte mpreuna cu documentatia necesara (actele care au stat la baza autentificarii). Celelalte se pastreaza n mape de cte 100 de acte.O mapa speciala trebuie sa cuprinda certificatele de mostenitor. La fiecare certificat de mostenitor se va atasa si ncheierea finala a procedurii succesorale (ntocmita n doua exemplare, unul pastrndu-se n dosarul succesoral).In conformitate cu prevederile Regulamentului, fiecare birou notarial este obligat sa organizeze depozitarea si conservarea arhivei. Evidenta si arhivarea actelor notariale prezinta o importanta particulara. Ea face posibila conservarea actelor notariate si permite realizarea unui controt adecvai asupra ac&Vftatn desfasurate m cadrul fiecarui birou notarial. Evidenta actelor notariale prezinta importanta si pentru parti. Acestea pot sa consulte actele notariale si sa solicite un duplicat n caz de pierdere sau disparitie a actului propriu.Datorita rolului si importantei sale, art. 102 din Legea nr. 36/1995 dispune ca arhiva activitatii notariale este proprietatea statului.2.Natura juridica a biroului notarului public si a activitatii notarialeSub imperiul vechii organizari notariale s-a considerat, de majoritatea autorilor, ca notariatul de stat este un organ al administratiei de stat1. S-a argumentat ca relevant ntr-o asemenea caracterizare este faptul ca activitatea notariala nu are un caracter jurisdictional, iar controlul si ndrumarea activitatii notariale apartine Ministerului Justitiei, ca organ central al administratiei publice"2.In mod izolat s-a acreditat si opinia potrivit careia notariatul are o competenta jurisdictionala si face parte din sistemul organelor jurisdictionale3. Aceasta opinie a ramas izolata n literatura noastra de specialitate si ea a constituit mai degraba ecoul unei solutii jurisprudentiale. O atare calificare este contrara atributiilor si naturii activitatii notariale. n sistemul legislatiei anterioare organele notariale nu puteau fi incluse dect n sistemul organelor cu atributii administrative.Noua reglementare a activitatii notariale difera fundamental de vechea structura notariala. In prezent notarii publici sunt organizati n birouri notariale, iar titularul acestuia nu este functionar de stat; notarul public exercita atributiile unei profesii liberale.Biroul notarial se nfatiseaza ca o institutie de drept privat, iar nu ca un organ al administratiei de stat. El are un caracter autonom, independent fata de toate celelalte autoritati publice. Aceasta autonomie rezulta, n termeni neechivoci, din dispozitiile Legii nr. 36/1995.Potrivit art. 3 din Legea nr. 36/1995: Notarul public este nvestit sa ndeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome". Dispozitiile citate pot determina natura juridica att a birourilor, ct si a activitatii notariale. Cu toate ca legea se refera la statutul notarului public, care exercita o functie autonoma, aceeasi calificare trebuie atribuita si biroului notarial. Autonomia biroului notarial decurge, n mod evident, din noul statut al notarului public.Biroul notarial si titularul acestuia sunt independenti fata de orice alta autoritate publica. In opinia noastra considerarea biroului notarial ca un organadministrativ ar fi o eroare. Este adevarat ca activitatea notariala se organizeaza sub controlul Ministerului Justitiei. Avem n vedere, n primul rnd, atributiile Ministerului Justitiei privitoare la evidenta birourilor de notari publici, stabilirea numarului de notari publici si al birourilor n care acestia si desfasoara activitatea, numirea, suspendarea, revocarea ori ncetarea calitatii de notar public. Majoritatea acestor atributii se ndeplinesc de Ministerul Justitiei la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. n al doilea rnd, ministrul justitiei poate ordona controlul activitatii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate.Existenta unui control asupra activitatii notariale ar putea acredita ideea unei subordonari administrative si a unei dependente a birourilor notariale fata de organele Ministerului Justitiei. De altfel, expressis verbis, art. 99 din Legea nr. 36/1995 se refera la controlul profesional administrativ" al activitatii notarilor publici. Totusi, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 36/1995: Controlul profesional administrativ se exercita de catre Uniunea Nationala a Notarilor Publici prin consiliul sau de conducere". Acest control este integral si vizeaza att aspectele organizatorice, ct si calitatea actelor si lucrarilor ncheiate de notarii publici". Rezulta, asadar, ca sarcina de exercitare a controlului profesional administrativ" revine doar Uniunii Nationale a Notarilor Publici. De altfel, observam ca art. 101 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 vizeaza generic controlul activitatii notarilor publici" (ordonat de ministrul justitiei), iar nu controlul profesional administrativ".Aceleasi sintagme - controlul activitatii si controlul profesional administrativ -sunt folosite de legiuitor si n Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995. Referindu-se la controlul exercitat de ministrul justitiei, art. 113 din Regulament statueaza ca el priveste, n principal, respectarea legii n activitatea profesionala a notarilor publici, tinerea corecta a registrelor, conservarea arhivei, precum si conduita notarului public n ndeplinirea atributiilor sale.Din enuntarea principiilor de mai sus rezulta ca legea reglementeaza un control profesional administrativ n cadrul unei profesii liberale si un control de legalitate, acesta din urma fiind exercitat de organele Ministerului Justitiei. Organizarea prin lege a controlului mentionat nu implica, cu necesitate, existenta unor raporturi de subordonare strict administrativa. Notarul, la fel ca si judecatorul, este independent, n realizarea activitatii sale, si se supune numai legii.Controlul este determinat de importanta functiei realizate de notarul public. Sub acest aspect reglementarea actuala consacra conceptia conform careia activitatea notariala este una de interes public. Solutia rezulta dintr-o multitudine de dispozitii legale, dintre care cea mai semnificativa este consacrata n art. 3 din Legea nr. 36/1995, text ce se refera la ndeplinirea de catre notar a unui serviciu de interes public". O conotatie asemanatoare are si dispozitia nscrisa n art. 4 din Legea nr. 36/1995. Potrivit textului amintit: Actul ndeplinit de notarul public, purtnd sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege".Prin urmare, actele ndeplinite de notar au trasaturile constitutive ale celor de autoritate publica". Aceasta mprejurare rezulta si din acele dispozitii legale care sunt de natura sa protejeze activitatea notariala si sa-i garanteze prestigiul caracteristic unei functii publice. Printre aceste dispozitii legale mentionam pe cele referitoare la: nvestirea n functie a notarilor publici si depunerea juramntului prevazut de lege; statutul notarilor publici; evidenta si arhiva activitatii notariale. Astfel, desi notarul public exercita o profesie liberala el este nvestit n functie de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. n ceea ce priveste statutul notarului public, art. 31 din Legea nr. 36/1995 dispune ca notarii publici nu pot fi cercetati, perchezitionati, retinuti, arestati sau trimisi n judecata penala sau contraventionala fara avizul ministrului justitiei, pentru fapte savrsite n legatura cu exercitiul activitatilor profesionale".In considerarea actelor ndeplinite de notarii publici, legea impune si unele exigente riguroase privitoare la evidentele birourilor notariale si la arhiva acestora. Am prezentat anterior evidentele biroului notarial. Ne limitam, n acest context, sa precizam ca legea impune si organizarea unei evidente financiar-conta-bile pentru activitatea desfasurata de biroul notarial (art. 36 din Regulament). De asemenea notam ca, potrivit art. 102 din Legea nr. 36/1995 arhiva activitatii notariale este proprietatea statului".Dispozitiile si regulile analizate n rndurile precedente ne ofera panorama unei institutii juridice specifice. Pe de o parte, din punct de vedere organizatoric, ne aflam n prezenta unei structuri - biroul notarial - constituite pe principii private, determinate de necesitatea organizarii unei profesii liberale. Dar, pe de alta parte, activitatea desfasurata de biroul notarial este una de autoritate publica. Legea nr. 36/1995 contine doar o precizare generica privitoare la caracterul de autoritate publica" a actului ndeplinit de notarul public. Activitatea notariala se materializeaza, n esenta, n actele ndeplinite de notarul public. Prin urmare, n mod incontestabil, activitatea notariala are aceeasi natura; ea este o activitate de autoritate publica".O ntrebare staruie nsa si sub imperiul noii reglementari: activitatea notariala este de natura administrativa sau judiciara? Activitatea notariala este esential-mente necontencioasa1. Un atare caracter a fost recunoscut, n mod constant, n literatura noastra de specialitate, chiar si procedurii succesorale notariale2.Activitatea notariala nu poate fi considerata ca fiind de natura judiciara sau jurisdictionala. ntr-adevar, de natura activitatii de jurisdictie este existenta unei pretentii, deci a unui litigiu ntre parti cu interese contrare si a unei hotarri care solutioneaza diferendul cu autoritatea caracteristica lucrului judecat. Or, nici unul din atributele mentionate nu se regasesc n cadrul actului notarial. Este, prin urmare, evident ca notarul nu pronunta dreptul; el aplica normele juridice n cadrul unor proceduri specifice si avnd esentialmente un caracter necontencios3.Sub aspectul continutului, actele notariale au un caracter special; ele pastreaza unele din caracteristicile actului administrativ, fiind acte de autoritate. Specificul actelor notariale rezida n faptul ca aceste acte de autoritate se emit de catre o institutie de drept privat. Tocmai de aceea si alti autori remarca ca functia de notar public are un caracter dublu, notarul public fiind pe de o parte, titular al unui serviciu de interes public si, pe de alta parte, un liber profesionist"1. In dreptul francez notarul public este considerat ca un ofiter public"2.III. Competenta n materie notariala1.Precizari prealabilePrin competenta, n general, se desemneaza capacitatea unui organ sau a unor persoane de a solutiona o anumita problema. n materie notariala, competenta determina cererile si procedurile specifice ce intra n atributiile unui birou notarial. Legea nr. 36/1995 consacra un ntreg capitol (II) competentei notariale. Observam, n cuprinsul acestui capitol al legii, unele inconsecvente terminologice. Astfel, capitolul II este intitulat: Competenta notarilor publici", iar unele texte se refera la competenta notarului public [ari 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 36/1995]; exista si unele texte care se refera la competenta biroului notarial [art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 36/1995]. Pe de alta parte, art. 11 din Legea nr. 36/1995 reglementeaza procedura solutionarii conflictelor de competenta dintre birourile" notarilor publici.Competenta se raporteaza, n stiinta dreptului procesual civil, ndeosebi, la organele chemate sa solutioneze cereri sau litigii, iar nu la persoanele care alcatuiesc autoritatile publice respective. De aceea, ar fi fost normal ca legiuitorul sa se refere n mod consecvent la competenta birourilor notariale.Totusi, constatam ca art. 13 din Legea nr. 36/1995 determina, astfel cum este firesc, competenta notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romniei", iar nu a agentilor consulari. n schimb, art. 12 din Legea nr. 36/1995 reglementeaza competenta secretarilor consiliilor locale.Birourile notarilor publici au o competenta generala n materia actelor notariale1. Aceasta competenta se delimiteaza de atributiile organelor jurisdictionale datorita caracterului necontencios2 al cererilor ce se adreseaza birourilor notariale.Legea reglementeaza nsa si o competenta teritoriala exceptionala (art. 10 din Legea nr. 36/1995). n continuare vom examina principalele forme ale competentei notariale. Oe asemenea, vom prezenta si competenta organelor administrative si a misiunilor diplomatice n materie notariala.2.Competenta generala a birourilor notarialeLegea nr. 36/1995 determina, n art. 8, atributiile generale ale notarului public. Textul se refera la competenta generala a notarilor publici, dar include si unele cazuri de competenta teritoriala exceptionala.Cazurile de competenta generala a birourilor notariale se refera la:- redactarea nscrisurilor cu continut juridic;- autentificarea nscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat;- certificarea unor fapte, n cazurile prevazute de lege;- legalizarea semnaturilor de pe nscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a sigiliilor;- darea de data certa nscrisurilor prezentate de parti;- primirea n depozit a nscrisurilor si documentelor prezentate de parti;- legalizarea copiilor de pe nscrisuri;- efectuarea si legalizarea traducerilor.Autentificarea si legalizarea actelor reprezinta atributiile cel mai adesea ndeplinite de catre notarii publici. Autentificarea nscrisurilor reprezinta n orice sistem de drept activitatea predilecta a notarilor publici1.Un alt caz de competenta generala este prevazut n art. 10 din Legea nr. 36/1995. Potrivit acestui text: Notarii publici dau consultatii juridice n materie notariala, altele dect cele referitoare la continutul actelor pe care le ndeplinesc si participa, n calitate de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si ntocmirea unor acte juridice cu caracter notarial".Legea nr. 36/1995 instituie, n art. 10, urmatoarele patru cazuri de competenta generala exceptionala:a) procedura succesorala notariala este de competenta biroului notarial n circumscriptia teritoriala a judecatoriei n care defunctul si-a avut ultimul domiciliu;b) n cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei n care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma;c) actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor se fac de biroul notarial din circumscriptia teritoriala a judecatoriei n care urmeaza a se face plata;d) eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se face de biroul notarial la care se afla originalul acestor acte.Dispozitiile legale privitoare 1a competenta teritoriala exceptionala ne obliga la unele precizari indispensabile pentru o corecta aplicare a acestora. n primul rnd, se cuvine a fi facuta precizarea ca doar ultimul caz de competenta teritoriala este circumstantiat la un anurpit birou notarial (acela n arhiva caruia se afla actul). Celelalte cazuri de competenta teritoriala exceptionala se raporteaza la biroul notarial din circumscriptia unei anumite judecatorii. Astfel, n materie succesorala, competenta este stabilita n raport de circumscriptia teritoriala a judecatoriei n care defunctul si-a avut ultimul domiciliu" [art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 36/1995]. Dar n circumscriptia unei asemenea judecatorii se pot afla mai multe birouri notariale. Noi apreciem ca procedura succesorala se poate realiza la oricare dintre aceste birouri notariale, desi legea nu prevede n mod expres o atare solutie. Ea poate fi dedusa din ratiunea determinarii competentei dupa criteriul mentionat. ntr-adevar, locul ultimului domiciliu al defunctului este si locul deschiderii succesiunii; acesta este locul unde, cel mai adesea, se afla si bunurile succesorale, si aici se pot solutiona complexele probleme privitoare la lichidarea unei mosteniri1. Or, aceste ratiuni sunt valabile pentru oricare dintre birourile notariale din raza teritoriala a judecatoriei unde defunctul si-a avut ultimul domiciliu.In cazul mostenirilor succesive legiuitorul consacra n mod expres posibilitatea alegerii de catre mostenitori a competentei oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei n care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma".Aceeasi ratiune subzista si n cazul competentei stabilite n art. 10 lit. c) din Legea nr. 36/1995, privitoare la actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor. Prin urmare, competenta revine oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei n care urmeaza a se face plata".In toate cazurile, odata sesizat unul din birourile notariale determinate de lege, asupra competentei nu se mai poate reveni.3.Conflictele de competentaAparitia unor conflicte de competenta ntre birourile notariale reprezinta o posibilitate relativ redusa. Explicatia rezida, n principiu, n caracterul general al atributiilor notariale. Totusi asemenea conflicte ar putea aparea mai ales n cadrul procedurii succesorale notariale. De aceea, legiuitorul a reglementat si procedura de solutionare a conflictelor de competenta. Aceasta procedura are nsa unele particularitati fata de cea reglementata n dreptul comun (art. 20-22 C.proc.civ.).In materie notariala, legea reglementeaza doua categorii de conflicte de competenta: ntre birourile notariale din circumscriptia aceleiasi judecatorii si din circumscriptia unor judecatorii diferite. Daca birourile notariale n conflict se afla n circumscriptia teritoriala a aceleiasi judecatorii competenta de solutionare a conflictului revine acestei judecatorii. n cazul n care birourile notariale sunt situate n circumscriptii diferite competenta de solutionare a conflictului apartine judecatoriei n a carei circumscriptie se afla biroul notarial cel din urma sesizat.Conflictul de competenta se solutioneaza de instanta la sesizarea partii interesate". Aceasta regula este prevazuta n art. 11 alin. (1) din Legea nr. 36/1995. Textul se refera nsa doar la conflictul de competenta dintre birourile notariale situate n circumscriptia teritoriala a aceleiasi judecatorii. Prin aceasta dispozitie procedurala s-a instituit o norma derogatorie de la dreptul comun. n dreptul comun instanta n fata careia s-a ivit conflictul trebuie sa suspende din oficiu orice alta procedura si sa nainteze dosarul instantei n drept sa hotarasca asupra acestuia (art. 21 C.proc.civ.).Solutia adoptata de legiuitor nu ni se pare cea mai adecvata. ntr-adevar, n practica pot sa apara conflicte si n cazurile de competenta teritoriala exceptionala.Avem n vedere, ndeosebi, posibilitatea aparitiei unor asemenea conflicte n cadrul procedurii succesorale notariale. Or, n considerarea naturii normelor ce reglementeaza o atare competenta solutia fireasca ar fi fost consacrarea unui text similar celui prevazut n art. 21 C.proc.civ., adica a unei dispozitii care sa-i confere si notarului public posibilitatea de a sesiza instanta competenta a statua asupra conflictului.De lege lata, o atare solutie ar putea fi sustinuta n cazul conflictului dintre doua birouri notariale situate n circumscriptiile teritoriale a unor judecatorii diferite. Aceasta deoarece art. 11 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 nu contine o prevedere similara cu cea prevazuta n primul alineat, situatie n care se poate recurge la principiile dreptului comun n materie.O particularitate a procedurii de solutionare a conflictelor de competenta se refera la hotarrea pronuntata de judecatorie. n acest sens art. 11 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 precizeaza ca hotarrea judecatoriei este definitiva.Dispozitiile Legii nr. 36/1995 se completeaza, n mod corespunzator, cu cele ale Codului de procedura civila (art. 104 din Legea nr. 36/1995). Prin urmare, se vor aplica si n materia analizata prevederile dreptului comun n materie procedurala. Astfel, cererea pentru solutionarea conflictului de competenta se solutioneaza n camera de chibzuire si fara citarea partilor (art. 22 alin. final C.proc.civ.). De asemenea, sunt aplicabile si celelalte dispozitii privitoare la continutul si forma hotarrii judecatoresti.4. Competenfa altor organe cu atributii notariale4.1. Competenta organelor administratiei de statPotrivit art. 12 din Legea nr. 36/1995, anumite acte notariale pot fi ntocmite si de secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici. Organele administrative mentionate au competenta de a ndeplini urmatoarele acte:a) legalizarea semnaturilor de pe nscrisurile prezentate de parti;b) legalizarea copiilor de pe nscrisuri, cu exceptia nscrisurilor sub semnatura privata.Categoriile de acte mentionate pot fi ndeplinite si de unele institutii sau agenti economici", dar numai daca depunerea lor este necesara la aceste organizatii [art. 12 alin. (2) din Legea nr. 36/1995].4.2. Competenta notariala a misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale RomnieiMisiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romniei pot ndeplini urmatoarele acte notariale:a) redactarea de nscrisuri n vederea autentificarii sau legalizarii semnaturii;b) autentificarea nscrisurilor;c) legalizarea sigiliilor si a semnaturilor;d) darea de data certa nscrisurilor prezentate de parti;e) certificarea unor fapte;f) legalizarea de copii de pe nscrisuri;g) efectuarea si legalizarea traducerilor;h) primirea n depozit a nscrisurilor si documentelor prezentate de parti;i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale ntocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare [art. 13 alin. (2) din Legea nr. 36/1995].Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romniei ntocmesc acte notariale numai la solicitarea persoanelor fizice avnd cetatenia romna sau a persoanelor juridice romne. De la aceasta regula, legea face exceptie n privinta actelor notariale prevazute n art. 13 alin. (2) lit. c), f) si g) din Legea nr. 36/1995. Aceste acte pot fi ndeplinite si la cererea persoanelor fizice si juridice straine, dar numai n masura n care legile si reglementarile statului de resedinta nu se opun.Legea nr. 36/1995 stabileste si principiul conform caruia activitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare se realizeaza pe baza legii romne si a ntelegerilor internationale la care Romnia este parte, precum si potrivit uzantelor internationale".Actele notariale se ndeplinesc, n principiu, la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare; ele se pot ndeplini si la bordul navelor sau aeronavelor sub pavilion romnesc care se afla stationate n raza de activitate a misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare romne, precum si la domiciliul cetateanului romn ori n alt loc, daca acest lucru este prevazut n conventiile internationale la care tara noastra si statul de resedinta sunt parti sau legea locala nu se opune.IV. Statutul notarului public1. Investirea n functie, suspendarea si ncetarea calitatii de notar public1.1. nvestirea n functieCalitatea de notar public se poate dobndi doar de catre persoanele care corespund exigentelor profesionale si normelor determinate de lege. n acest sens, art. 16 din Legea nr. 36/1995 dispune ca poate dobndi calitatea de notar public doar persoana care ntruneste urmatoarele conditii:,,a) are numai cetatenia romna si domiciliul n Romnia si are capacitatea de exercitiu a drepturilor civile;b) este licentiat n drept - stiinte juridice - sau doctor n drept;c) nu are antecedente penale;d) se bucura de o buna reputatie;e) cunoaste limba romna;f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;g) a ndeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare functiei de notar public" [art. 16 alin. (1) din Legea nr. 36/1995].Dispozitiile legale reproduse mai sus evidentiaza necesitatea ntrunirii cumulative a unor standarde adecvate ndeplinirii functiei de notar public.Una din conditiile enuntate de textul citat a fost supusa si unui control de constitutionalitate. Avem n vedere cerinta privitoare la calitatea de licentiat n drept - stiinte juridice. Dispozitiile art. 16 lit. b) din Legea nr. 36/1995 sugerau posibilitatea ocuparii posturilor de notari publici numai de absolventii facultatilor de drept, nu si de cei ai facultatilor de drept economic administrativ. Curtea Constitutionala nu a retinut o atare interpretare, ci dimpotriva a considerat ca prevederile art. 16 lit. b din Legea notarilor publici si a activitatii notariale sunt constitutionale numai n masura n care prin expresia licentiat n drept-stiinte juridice" se ntelege absolventul unei facultati de drept, indiferent de specializare1.De asemenea, remarcam ca unele din aceste dispozitii sunt detaliate si n Regulamentul de punere n aplicare a Legii nr. 36/1995. Astfel, de pilda, art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 36/1995 se refera si la dovada cunostintelor necesare functiei de notar public. Legea nu stabileste modul n care se poate face o atare dovada.Regulamentul precizeaza nsa ca pe locurile de notari publici ramase vacante se pot numi dupa o prealabila verificare a cunostintelor profesionale cei care au ndeplinit timp de 5 ani functiile juridice prevazute la art. 16 lit. g) din lege". La rndul sau, art. 4 alin. (3) din Regulament statueaza ca verificarea cunostintelor se efectueaza prin concurs organizat de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Comisia de concurs este formata din 2 notari publici, cu o vechime de cel putin 10 ani n activitatea notariala, desemnati de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici si un inspector general notarial numit de ministrul justitiei.Tematica pentru fiecare concurs se stabileste de catre Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, mpreuna cu compartimentul de specialitate notariala din cadrul Ministerului Justitiei. Probele de examen vizeaza domeniile dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial, dreptului international privat, procedurii civile si notariale, precum si dreptului constitutional. Aceste probe se sustin si pentru definitivarea notarilor publici. Precizam ca media minima de promovare este 7, fara a putea fi mai mica de 5 la oricare dintre disciplinele de concurs.Procesul-verbal cu rezultatele concursului va fi naintat spre validare Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. mpotriva rezultatelor concursului sau modului de desfasurare a acestuia candidatii nemultumiti pot nainta contestatie n termen de 10 zile de la data afisarii rezultatelor la sediile camerelor notarilor publici. Solutionarea contestatiilor este de competenta Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.Regulamentul determina si un caz de prioritate la numirea n posturile de notari publici. Astfel, potrivit art. 3 din Regulament, la numirea n posturile vacante au prioritate notarii stagiari care au promovat examenul de notar public, n ordinea mediilor si a optiunii acestora". Textul instituie o prioritate neprevazuta de lege si care reprezinta o discriminare inadmisibila ntre candidatii la numirea n functie si notarii stagiari1.Legea nr. 36/1995 a reglementat si situatia notarilor de stat existenti la data intrarii n vigoare a acestui act normativ. n acest sens, art. 105 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 dispune ca, la cerere, notarii n stat n functie, fostii notari de stat care au exercitat aceasta functie timp de 10 ani, cu prestigiu profesional, precum si personalul de specialitate din Ministerul Justitiei devin notari publici, cu ndeplinirea conditiilor prevazute la art. 18. Notarii debutanti devin notari stagiari, daca sunt angajati ntr-un birou de notari publici".Prin urmare, legea a instituit o norma de favoare pentru fostii notari publici, n considerarea experientei lor profesionale si a necesitatii garantarii dreptului lor la munca. Tocmai datorita acestui fapt dispozitiile textului citat, precum si celelalte dispozitii conexe au fost criticate pentru neconstitutionalitate sub pretext ca ele ar introduce o discriminare inadmisibila ntre fostii notari publici si cei care urmeaza sa fie numiti dupa constituirea camerelor notarilor publici si a Uniunii Nationale a Notarilor Publici. De notat ca, n acest sens, art. 105 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, precizeaza n mod expres ca: Numirea de notari publici, n afara celor prevazuti mai sus, se va face dupa constituirea camerelor notarilor publici si a Uniunii Nationale a Notarilor Publici, n conditiile art. 16-19 si art. 28 din prezenta lege".Curtea Constitutionala respingnd exceptia de neconstitutionalitate cu care aa) candidatul sa fie angajat ntr-un birou notarial;b) candidatul sa se afle n perioada de stagiu pna la promovarea examenului de notar public.Prima cerinta este esentiala pentru dobndirea calitatii de notar stagiar. Potrivit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 numai notarul public sau notarii publici asociati, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari...". Totusi, este de observat ca, potrivit art. 12 din Regulament, numarul de notari stagiari ce pot fi angajati n birourile notariale se stabileste anual de Colegiul director al fiecarei camere a notarilor publici. Neconcordanta dintre cele doua texte a fost criticata, pe buna dreptate, n doctrina1 ntruct restrnge un drept al notarului public titular al unui birou notarial, acela de a putea aprecia n mod liber asupra posibilitatii de a ncadra un notar stagiar.Conditiile de ncheiere a contractului de munca si formarea profesionala a notarilor stagiari se determina de camera notarilor publici. Aceasta are si sarcina de a verifica semestrial stadiul de pregatire si formare profesionala a notarului stagiar, precum si modul de ndeplinire a sarcinilor ncredintate.In timpul stagiului, notarul nu poate ndeplini acte juridice importante, ca autentificarea de nscrisuri sau participarea la procedura succesorala. De altfel, art. 21 din Legea nr. 36/1995 limiteaza activitatea notarului stagiar ia urmatoarele atributii:a) efectuarea lucrarilor de secretariat;b) legalizarea copiilor de pe nscrisuri;c) legalizarea semnaturii traducatorului;d) darea de data certa nscrisurilor prezentate de parti;e) redactarea unor proiecte de nscrisuri cu continut juridic.A doua cerinta se refera la durata stagiului si la promovarea examenului de notar public. n acest sens, art. 14 alin. (1) din Regulament precizeaza ca examenul de notar public se organizeaza anual de Uniunea Nationala a Notarilor Publici pentru notarii stagiari care au mplinit efectiv 2 ani de activitate". De asemenea, legea instituie obligativitatea prezentarii notarului stagiar la examen dupa efectuarea stagiului. Respingerea sau neprezentarea notarului stagiar la doua examene consecutive de notar public, dupa efectuarea stagiului, atrage ncetarea contractului de munca.Examenul se sustine n conditiile prevazute de lege pentru notarul public. Comisia de examinare are nsa o componenta diferita, respectiv: un membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici; un inspector general notarial desemnat de ministrul justitiei; un cadru didactic universitar n specialitatea drept civil de la una din facultatile de drept din tara, desemnat de consiliul profesoral al facultatii si doi notari publici desemnati de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici circumstantiaza unele din conditiile de mai sus si face precizari cu privire la modul de angajare a notarilor stagiari. Astfel, potrivit art. 53 din Statut pot fi notari stagiari doar persoanele care ndeplinesc conditiile expres determinate de lege, fara nsa a depasi 5 ani de la data obtinerii diplomei de licenta.De asemenea, potrivit art. 55 din Statut notarul stagiar este angajat cu contract de munca individual, ncheiat pe durata determinata cu notarul public. Angajarea se face n urma unei convorbiri pe teme de drept, sustinuta n fata Colegiului director al Camerei, n prezenta notarului public n biroul caruia va fi angajat. n cazul n care sunt mai multe cereri pentru notari stagiari dect numarul aprobat de adunarea generala, solutionarea acestora se va face prin concurs, n conditiile determinate de Colegiul director al Camerei.1.3. Suspendarea calitatii de notar publicCazurile de suspendare din exercitiul functiei de notar public sunt prevazute n art. 24 din Legea nr. 36/1995. Potrivit acestui text suspendarea opereaza n urmatoarele cazuri:a) n caz de incompatibilitate;b) n cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare si n cazul n care mpotriva notarului public s-a luat masura arestarii preventive;c) n caz de neachitare a obligatiilor banesti profesionale, dupa 6 luni de la scadenta acestora, pna la achitarea debitului;d) n caz de incapacitate temporara de munca.Suspendarea, ca masura disciplinara, poate fi dispusa pe o perioada de maximum 6 luni. In cazul arestarii preventive masura suspendarii poate dura pna la solutionarea cauzei penale. n cazul condamnarii definitive si n cazul prevazut de art. 23 lit. f) din Legea nr. 36/1995 se va dispune excluderea din profesie.In toate cazurile, suspendarea se dispune de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.1.4. ncetarea calitatii de notar publicArt. 23 din Legea nr. 36/1995 determina urmatoarele cazuri de ncetare a calitatii de notar public1:a) la cerere;b) prin pensionare sau n cazul constatarii incapacitatii de munca;c) prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, ntr-un alt birou de notar public, n termen de 6 luni;d) prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara;e) n caz de vadita incapacitate profesionala, constatata n urma unor inspectii repetate;f) n cazul condamnarii definitive pentru savrsirea cu intentie a unei infractiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;g) n cazul n care notarul public nu mai ndeplineste conditiile prevazute de art. 16 lit. a), d) si f) din Legea nr. 36/1995.ncetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei.3.Incompatibilitati si interdictiiCazurile de incompatibilitate1 sunt prevazute n mod limitativ n art. 35 din Legea nr. 36/1995. Potrivit acestei norme legale, exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:a) desfasurarea unei activitati salarizate. De la aceasta regula legea consacra si unele exceptii, n sensul ca exercitarea profesiei de notar public este compatibila cu activitatea didactica universitara, cu activitatile literare si publicistice, precum si cu calitatea de deputat sau senator ori cea de consilier n consiliile locale sau judetene;b) desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;c) calitatea de asociat ntr-o societate n nume colectiv, de asociat comanditat n societatile n comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.In toate cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 35 din Legea nr. 36/1995, functia de notar public nu mai poate fi exercitata. Sanctiunea care opereaza n acest caz este suspendarea din exercitiul functiei de notar public, n temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 36/1995.Legea stabileste si cazurile n care notarul nu poate ndeplini unele categorii de acte. Potrivit art. 56 din Legea nr. 36/1995 notarul public nu poate ndeplini acte notariale, daca:a) n cauza sunt parti sau interesati n orice calitate, el, sotul, ascendentii si descendentii lor2;b) este reprezentantul legal ori mputernicitul unei parti care participa la procedura notariala.In cele doua situatii prevazute de art. 56 din Legea nr. 36/1995 legiuitorul prezuma lipsa de obiectivitate a notarului public. Primul caz, precizat n textul mentionat, este asemanator cu motivul de recuzare al judecatorilor, prevazut n art. 27 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ. Totusi, ntre aceste texte exista o deosebire fundamentala: recuzarea este consacrata prin norme procedurale dispozitive, n timp ce interdictiile la care ne referim sunt de ordine publica. De altfel, n cazul interdictiilor prevazute de art. 56 din Legea nr. 36/1995 legea stabileste, n mod expres, ca nerespectarea lor atrage dupa sine sanctiunea nulitatii.Legea nu instituie si interdictii" asemanatoare cazurilor de recuzare din dreptul procedural comun, cum ar fi: rudenia sau afinitatea (si n alte situatii dect cele enuntate anterior). Opinam ca nu se poate sustine ca ne aflam n prezenta unei lacune legislative. Dimpotriva, solutia se ntemeiaza pe caracterul necon-tencios al activitatii si procedurii notariale. Prin urmare, chiar daca una din parti este ruda sau afin cu notarul public (n alt grad de rudenie dect cel precizat n art. 56 din Legea nr. 36/1995) cealalta parte si poate exprima ncrederea n serviciul prestat de notarul respectiv.3. Drepturile si obligatiile notarului public3.1. Precizari prealabileLegea nr. 36/1995 consacra un capitol distinct (Capitolul IV) drepturilor si obligatiilor notarului public. n pofida acestei metode de reglementare legea nu enunta n acest capitol toate drepturile si obligatiile notarului public. Unele drepturi recunoscute notarului sunt precizate si n alte dispozitii normative1. Pe de alta parte, unele drepturi si obligatii sunt precizate n Regulamentul de punere n aplicare a Legii nr. 36/1995. La unele din drepturile si obligatiile notarului public ne-am referit si n paginile anterioare. De aceea, n continuare, vom enunta doar cteva din drepturile si obligatiile cele mai importante.3.2. Drepturile notarului publicPrincipalele drepturi ale notarului public sunt precizate n art. 30-34 din Legea nr. 36/1995 si se refera la:- dreptului notarului public la stabilitate n functie; el poate fi mutat n alta localitate numai cu acordul sau;- dreptul notarului public la protectie din partea autoritatilor publice; notarul public nu poate fi cercetat, perchezitionat, retinut, arestat sau trimis n judecata penala sau contraventionala, dect n conditiile art. 31 din lege (cu avizul ministrului justitiei);- dreptul la onorariu pentru serviciul prestat;- dreptul la asigurari sociale pe baza contributiei stabilite n conditiile legii.3.3. Obligatiile notarului publicObligatiile notarului public sunt prezentate deosebit de sumar n Capitolul II din Legea nr. 36/1995. Una din obligatiile cele mai importante este cea de a pastra secretul profesional.Notarul public are si obligatia de a respecta normele de drept substantial si procedural aplicabile n materie notariala. El are, de asemenea, ndatorirea de a respecta normele de disciplina inerente serviciului public pe care-l ndeplineste. Aceste obligatii de sinteza nu sunt prevazute n mod expres n Capitolul al ll-lea din Legea nr. 36/1995.Totusi, art. 37 din Legea nr. 36/1995 vizeaza un aspect particular al obligatiei de a respecta normele de disciplina profesionala. Potrivit acestui text, notarul nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fara a asigura functionalitatea biroului sau. n caz contrar, camera notarilor publici poate delega un alt notar public pentru ndeplinirea atributiilor notarului public absent.O obligatie particulara a notarului public este prevazuta n art. 30 din Regulament si are ca obiect modul de realizare a publicitatii profesionale. n sensul acestei prevederi legale i este interzis notarului public sa-si faca reclama prin orice mijloace; el poate recurge nsa la anunturi referitoare exclusiv la existenta si sediul biroului notarial, programul de lucru si continutul activitatii.Exista si alte obligatii profesionale ale notarului cum sunt cele privitoare la organizarea unor evidente si registre, organizarea arhivei si a evidentei finan-ciar-contabile. In esenta si n finalul acestor consideratii se poate afirma ca exista mai multe categorii de obligatii si care se refera la: raporturile notarului public cu clientii sai, la raporturile dintre notari si la calitatea de agent nvestit cu autoritate publica.In fapt, n multe tari exista preocupari pentru includerea drepturilor si obligatiilor notarilor publici ntr-un cod deontologic1. Un asemenea cod de deontologie notariala a fost adoptat si n tara noastra si el cuprinde norme deosebit de utile pentru toti notarii si mai ales pentru cei care doresc sa mbratiseze aceasta cariera profesionala. Ne limitam aici sa enuntam doar cteva din regulile cele mai importante statornicite n acest cod. Astfel, potrivit art. 13 din Codul deontologic al notarilor publici:ntreaga activitate a notarului public trebuie sa se ntemeieze pe respectarea urmatoarelor precepte decalogale:1. Onoreaza-ti functia pe care o ndeplinesti;2. Daca ai cea mai mica ndoiala cu privire la ceea ce faci, abtine-te;3. Aseaza adevarul mai presus de orice;4. Lucreaza cu prudenta;5. Studiaza cu pasiune;6. Consiliaza cu buna-credinta;7. Inspira-te din principiul echitatii;8. Condu-te dupa lege;9. Exercita-ti profesiunea cu demnitate;10. Aminteste-ti ca misiunea ta este aceea de a evita litigiile dintre oameni". Normele amintite sunt fundamentale si ele pot fi sintetizate, ntr-o formula demaxima generalitate, n pasiune profesionala, pasiune pentru adevar, respect fata de lege si buna-credinta. Iar aceste norme nu trebuie considerate ca simple formule fara fond, sau axiome doctrinare, ci trebuie aplicate cu rigoare si fermitate de notari, ntruct numai astfel pot fi salvgardate drepturile si interesele pe care ei trebuie sa le apere si mentinut spiritul de cofraternitate att de necesar unei profesii de o incontestabila utilitate sociala. De aceea, nu este exagerata nici opinia potrivit careia Codul deontologic al notarilor publici ar trebui sa constituie proba de verificare a cunostintelor1 la concursul de admitere n profesie si la examenele de capacitate.4. Raspunderea notarului public4.1. Precizari prealabileLegislatia n vigoare contine prevederi detaliate cu privire la raspunderea disciplinara a notarului public. Ea cuprinde si dispozitii sumare cu privire la incidenta raspunderii civile.Actuala reglementare juridica nu beneficiaza de prevederi particulare asupra raspunderii penale a notarului public. Asemenea norme juridice nici nu erau necesare. Prin urmare, n lipsa unor norme derogatorii de la dreptul comun se vor aplica principiile generale ale legislatiei penale. Se impune nsa sublinierea unor aspecte specifice. n primul rnd, actiunea penala nu poate fi exercitata fara avizul ministrului justitiei, pentru fapte savrsite n legatura cu exercitiul activitatilor profesionale (art. 31 din Legea nr. 36/1995). n al doilea rnd, reamintim ca savrsirea unor infractiuni poate determina, n conditiile art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995, eliberarea din functie a notarului condamnat penal.Totusi, este de semnalat ca doctrina recenta a abordat si problema de a cunoaste daca notarul public poate fi subiect al unor infractiuni de serviciu sau n legatura cu serviciul2. ntr-o prima opinie s-a sustinut ca notarul public poate deveni subiect activ al unor asemenea infractiuni, ntruct acesta realizeaza un serviciu public, avnd astfel calitatea de functionar public3. Asimilarea notarului cu functionarul public4 este dupa parerea noastra foarte discutabila n pofida faptului ca notarul public ndeplineste un serviciu de interes public.Intr-adevar, functia publica, la care se refera art. 3 din Legea nr. 36/1995, nu se realizeaza n cadrul unei institutii sau autoritati publice, ci de un liber profesionist care are statutul unei functii autonome. Pe de alta parte, pentru serviciile prestate notarul public nu este retribuit sau salariat, el fiind ndreptatit sa primeasca un onorariu, ce se stabileste pe baza acordului dintre notar si client, lata de ce ne alaturam opiniei potrivit careia notarul public nu poate fi subiect activ al infractiuni de serviciu, cum este cea de luare de mita sau abuz n serviciu1. Totusi este de remarcat ca solutia potrivnica a avut deja ecou n jurisprudenta noastra si ea se ntemeiaza pe dispozitiile art. 147 C.pen.2.O solutie judicioasa ar fi aceea a consacrarii exprese a raspunderii penale a notarului public pentru infractiunile specifice activitatii sale, astfel cum o face, de pilda, si legiuitorul francez care enunta variantele agravate ale unor infractiuni atunci cnd ele sunt comise de notari publici3.n continuare vom examina principiile raspunderii civile si disciplinare a notarilor publici.4.2. Raspunderea civila a notarilor publiciProblema raspunderii civile a notarului public4 poate interveni, n practica, n cazuri extrem de rare. Constatarea se ntemeiaza pe caracterul necontenios al procedurii notariale. Pe de alta parte, majoritatea actelor notariale se ndeplinesc n prezenta partilor si n conformitate cu vointa lor, daca, binenteles, aceasta este conforma cu legea.Cu toate acestea, legiuitorul a manifestat interes pentru reglementarea raspunderii civile n acele cazuri n care prin activitatea sa notarul ar produce un prejudiciu unei persoane fizice sau juridice. Legea nr. 36/1995 consacra o norma deosebit de importanta n aceasta materie. Ne referim la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, care dispune ca: Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata, n conditiile legii civile, pentru ncalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cnd acesta a cauzat un prejudiciu"5.Dispozitia normativa reprodusa mai sus este deosebit de explicita. Ea face trimitere la legea civila. Totusi o ntrebare poate starui: trimiterea la legea civila trebuie nteleasa ca fiind facuta la principiile raspunderii civile delictuale sau ale raporturilor juridice pe care le constata si la exercitarea drepturilor si ocrotirea intereselor subiectilor de drept care solicita ncheierea actelor notariale". De asemenea, potrivit art. 58 din acelasi Statut: Raspunderea civila sau disciplinara a notarului public poate fi angajata n conditiile legii".