DREPT PARLAMENTARCAPITOLUL I DEFINItII sI PRINCIPII 1 1 Definirea Dreptului Parlamentar 1 2 Izvoarele Dreptului Parlamentar 1 3 Principiile Dreptului Parlamentar 1 3 1 Principiul specializarii 1 3 2 Principiul majoritatea decide, opozitia se exprima 1 3 3 Principiul transparentei CAPITOLUL II DREPTUL PARLAMENTAR INSTITUtIONALIntroducere (aspecte generale) 2 1 Principiul bicameralismului 2 1 1 Avantajele bicameralismului fata de sistemul parlamentului unicameral2 1 2 Avantajele bicameralismului functional fata de cel integral2 2 Organizarea interna a Camerelor 2 2 1 Plenul Camerei 2 2 2 Biroul Permanent al Camerei 2 2 3 Componenta Biroului Permanent al Camerei 2 2 4 Structurile de aprobare a ordinii de zi si a programului de activitate 2 2 5 Comisiile parlamentare 2 3 Structura politica a Camerelor - grupurile parlamentare 2 4 Alte structuri constituite pe principiul constitutional al autonomieiparlamentare CAPITOLUL III MANDATUL PARLAMENTAR 3 1 Notiunea de mandat parlamentar 3 2 Deosebirile fata de mandatul civil 3 3 Natura juridica a mandatului parlamentar 3 4 Trasaturile mandatului parlamentar 3 5 Dobndirea mandatului parlamentar 3 6 Durata mandatului parlamentar 3 7 ncetarea mandatului 3 8 Supleantii si vacanta circumscriptiei electorale 3 9 Continutul mandatului parlamentar 3 10 Obligatiile parlamentarului 3 11 Sanctiuni 3 12 Protectia mandatului parlamentar CAPITOLUL IV INTRODUCERE IN DREPTUL PARLAMENTARAL PROCEDURII PARLAMENTARE 4 1 Premise constitutionale 4 1 1 Competenta Parlamentului 4 1 2 Functiile Parlamentului 4 1 3 Actele Parlamentului CAPITOLUL V PROCEDURA PARLAMENTARa 5 1 Introducere 5 2 Premisele procedurii parlamentare 55 2 1 Legislatura 5 2 2 Sesiunea 5 2 3 sedinta CAPITOLUL VI PROCEDURILE PARLAMENTAREGENERALE6 1 Sesizarea 6 2 Procedura de pregatire a lucrarilor Camerelor 6 2 1 Procedura ?ordinii de zi? 6 2 2 Examinarea si avizarea n comisii 6 3 Procedura dezbaterilor 6 4 Procedura de vot CAPITOLUL VII PROCEDURILE PARLAMENTARESPECIALE7 1 Procedura legislativa pentru adoptarea legilor ordinare si a legilor organic 7 1 1 Conceptul de lege 7 1 2 Procedura de legiferare (faza parlamentara a procedurii legislative) 7 2 Procedura parlamentara de ratificare a tratatelor sau altor acorduri internationale7 3 Procedura parlamentara de revizuire a Constitutiei7 4 Proceduri de control 7 4 1 ntrebarea 7 4 2 Interpelarea 7 4 3 Ancheta parlamentara 7 4 3 Motiunea simpla7 4 4 Ancheta parlamentara7 4 5 Audierea si dezbaterea unor declaratii politice sau rapoarte ale unor autoritati7 4 6 Motiunea de cenzura 7 4 7 Admiterea cererii de perchezitionare, retinere sau arestare a parlamentarilor 7 4 8 Suspendarea din functie a Presedintelui Romniei 7 4 9 Punerea sub acuzare a Presedintelui Romniei7 5 Proceduri de numiri 7 6 Procedura de validari 7 7 Procedura depunerii juramntului de catre Presedintele Romniei 7 8 Alte proceduri LEGISLAtIEConstitutia Romniei ? extras Regulamentul Camerei Deputatilor Hotarrea nr de modificare a Regulamentului Camerei DeputatilorRegulamentul Senatului Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilorsi Senatului Hotarrea nr de modificare a Regulamentului Camerei Deputatilor6Bibliografie 7Capitolul IDEFINItII sI PRINCIPII1 1 Definirea Dreptului parlamentarOriginea Dreptului parlamentar se considera ca este ?Manualul? lui T Jeferson,elaborat de acesta ca presedinte al Senatului SUA, n care a reunit practicile consacraten activitatea adunarii Dupa unii autori (prof I Deleanu), originile Dreptului parlamentar se regasesc nregulile ce configurau activitatea diferitelor adunari reprezentative, ncepnd cuSenatul roman, continund cu Parlamentul englez medieval, cu Dieta poloneza, cuParlamentul francez nainte de Revolutia franceza etc n realitate, Dreptul parlamentar este consecinta formarii Parlamentelor n sensulmodern al termenului, adica atunci cnd acestea:- au capatat un rol prioritar n cadrul regimului politic, n dauna monarhiei (ce s-atransformat n monarhie constitutionala) sau n cadrul regimului republican, devenindsediul suveranitatii (asa numita suveranitate parlamentara, dominanta n secolul XIXn numeroase tari);- Guvernul (cabinetul) a aparut ca o noua autoritate n cadrul puterii executive,separata de seful statului, iar raspunderea sa politica fata de Parlament, indiferent defaptul ca este numit exclusiv de Parlament sau doar de seful statului, pe baza uneiprezumtii de ncredere, a fost decisiva pentru formarea si caracterizarea regimuluiparlamentar;- s-a constituit sistemul reprezentativ si, n cadrul acestuia, pluralismul politic,Parlamentul devenind locul de nfruntare si agregare a intereselor si reprezentarilor cesi disputa ntietatea n societate, prin intermediul opiniei publice si a celor care oformeaza n cadrul mass-media 8Evolutia parlamentarismului a fost de la suveranitatea parlamentara laParlamentul rationalizat, ndeosebi dupa al doilea razboi mondial Unul din aspecteledefinitorii n acest sens este evolutia de la fetisismul legii, cnd aceasta eraincontrolabila si incontestabila, un ecran opac ntre Parlament si societate, la controlulconstitutionalitatii legii, cnd aceasta devine transparenta, controlabila n ce privestelegitimitatea sa constitutionala si, deci, n mod legitim contestabila Locul Dreptului parlamentar n sistemul de drept romnescDreptul constitutional reglementeaza locul si rolul Parlamentului n regimulpolitic constitutional, precum si relatiile sale cu celelalte autoritati publice(bicameralismul, caracterul de autoritate suprem reprezentativa a Parlamentului si deunica autoritate legiuitoare etc ), pe cnd Dreptul parlamentar reglementeazaactivitatea parlamentarilor n cadrul Parlamentului, ca si functionarea interna aacestuia, adica modul de executare n Parlament a mandatului parlamentar De aceea,dreptul parlamentar este o subramura a dreptului constitutional, cum sunt si dreptulelectoral sau justitia constitutionala Dreptul constitutional, n cadrul doctrinei profesorului Louis Favorieu privindcontinutul acestuia, este format din dreptul constitutional substantial, cuprinznddrepturile si libertatile fundamentale, esentiale n definirea statutului cetateanului si arelatiei sale cu statul, dreptul constitutional institutional, definind autoritatile (organele)statului, si dreptul constitutional normativ, privind sistemul juridic Din acest punct de vedere, dreptul parlamentar este o subramura a dreptuluiconstitutional institutional si normativ Fata de dreptul constitutional substantial elconstituie numai o garantie institutionalizata a respectarii de catre Parlament adrepturilor si libertatilor fundamentale Structura Dreptului parlamentar9Ca rezultat al specializarii sale, Dreptul parlamentar este format din treicomponente:1 Drept parlamentar institutional, care se refera la organele de lucru aleParlamentului ? presedinte, birou permanent, comisie parlamentara si altele - si laorganizarea, functionarea, compozitia lor politica si rolul pe care l au n functionareaCamerelor 2 Drept parlamentar al mandatului reprezentativ, care se refera la statutulparlamentarilor potrivit mandatului lor (dobndire, ncetare, drepturi si obligatii,mijloace de protectie) 3 Drept parlamentar al procedurilor parlamentare, care cuprinde regulilespecifice procesului de legiferare, de control al executivului si de realizare a celorlaltecompetente constitutionale si legale ale Parlamentului 1 2 Izvoarele Dreptului parlamentarIzvoarele de drept sunt formele de exprimare a normelor juridice n Dreptulparlamentar romnesc sunt recunoscute urmatoarele izvoare de drept: Constitutia,legea, regulamentele Camerelor si cutuma a ConstitutiaEste principalul izvor al dreptului parlamentar nu numai pentru ca cuprinderegulile de baza n definirea acestuia, dar si, ndeosebi, datorita suprematieiConstitutiei n cadrul sistemului juridic n acest sens, Constitutia, instituind principiulfundamental al autonomiei parlamentare, reglementeaza, n sfera obiectului specificdreptului parlamentar, aspectele esentiale privind organizarea si functionarea interna aParlamentului n functie de structura sa bicamerala, mandatul reprezentativ, proceduraparlamentara pentru adoptarea legii n forma aprobata de Camera decizionala,controlul executivului, competenta Parlamentului n materie de numiri etc Deasemenea, alte reguli fundamentale ale procedurii parlamentare reglementate deConstitutie privesc nvestirea Guvernului, relatiile dintre Parlament si Guvern10(motiunea de cenzura, remanierea Guvernului n anumite conditii, angajarearaspunderii Guvernului, delegarea legislativa etc ), informarea Parlamentului,depunerea juramntului de catre Presedintele Romniei, relatiile dintre acesta siParlament, suspendarea din functie a Presedintelui Romniei, raporturile cuParlamentul European si alte autoritati ale Uniunii Europene ce adopta legislatiacomunitara etc b LegeaOrganica sau ordinara, legea este izvor al dreptului parlamentar numai n cazurilesi n limitele prevazute de Constitutie Altminteri, ea ar impieta asupra autonomieiparlamentare Pna n prezent, prin lege s-au reglementat, mai ales, indemnizatia si altedrepturi care se cuvin parlamentarilor, competenta legala (nu cea prevazuta deConstitutie) n materie de numiri sau cu privire la exercitarea controlului parlamentarasupra unor autoritati publice, unele reguli de procedura parlamentara n prelungireaunor prevederi constitutionale si pentru situatii specifice, cum ar fi n ce privesteCurtea Constitutionala (alegerea judecatorilor, sesizarea Curtii de catre parlamentari) c Regulamentele CamerelorConstituie izvorul privilegiat al dreptului parlamentar, deoarece obiectul lor estede a reglementa organizarea si functionarea interna a fiecarei Camere a Parlamentului,procedurile de urmat n deliberarile lor si disciplina membrilor Fiecare Camera are unregulament propriu, potrivit principiului autonomiei parlamentare De asemenea,exista si un regulament al sedintelor comune ale celor doua Camere Regulamentele trebuie sa fie n stricta conformitate cu Constitutia, ele fiindadoptate, cu votul majoritatii membrilor Camerei, direct pe temeiul Constitutiei, ca silegea, de care se deosebesc, nsa, prin aceea ca nu sunt supuse promulgarii n mare masura, prevederile regulamentare constituie norme pentru concretizareasi n prelungirea (dezvoltarea) principiilor si regulilor constitutionale De aceea, elesunt caracterizate ca ?legea interna a Camerelor? si sunt supuse controlului11constitutionalitatii legii, potrivit art 146 lit b) din Constitutie Regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului au o structura similara,cuprinznd reguli prealabile constituirii organelor de lucru ale Camerelor si privescdetalierea procedurii parlamentare de adoptare a legii n forma aprobata de Cameradecizionala, raporturile dintre acestea, norme referitoare la grupurile parlamentare,regimul desfasurarii lucrarilor, aspectele legate de controlul parlamentar asupraactivitatii executivului, statutul parlamentarilor si serviciile Camerelor Regulamentulsedintelor comune cuprinde numai reguli de desfasurare a lucrarilor, pentru celelalteregulamentele Camerelor, dupa caz d Cutuman anumite limite, cutuma este recunoscuta ca izvor de drept pe planconstitutional Rezervele fata de cutuma ca izvor de drept constitutional rezulta dinfaptul ca relatiile sociale care privesc puterea politica n amplitudinea dimensiunilorsale (cucerire, instaurare, exercitiu, trasaturi), reglementarea acestora este preferabil afi facuta prin reguli juridice scrise, clar definite n dreptul parlamentar nsa, - desi subramura a dreptului constitutional - cutumaeste mai larg acceptata, ntruct corespunde dinamicii inerente practicii parlamentare Pentru ca practica parlamentara sa genereze o cutuma, este necesar ca repetarea ei safie ndeajuns de consecventa spre a fi receptata si a genera reprezentarea ca a devenitobligatorie De aceea, unele precedente ar putea genera cutume Cu titlu de exemplu,mentionam prezentarea de catre Presedintele Romniei, dupa depunerea juramntului,a unui mesaj n fata Camerelor reunite n sedinta comuna, audierea candidatilor lafunctiile de ambasadori sau consuli ai Romniei de catre comisiile pentru politicaexterna reunite, constatarea de catre birourile reunite ale celor doua Camere ca nu s-adepus o motiune de cenzura n cazul angajarii raspunderii Guvernului, interdictiamprumutarii parlamentarilor unui grup parlamentar pentru ca parlamentarii altuipartid sa poata forma un grup distinct, interdictia reprezentarii n Parlament a unuipartid ce nu a fost votat la alegeri (cum a fost Alianta pentru Romnia, ca urmare a12sciziunii sale din fostul Partid al Democratiei Sociale din Romnia etc ) Pentru a fi acceptabila, cutuma nu poate fi contra legem De aceea, practicaboicotului parlamentar sau a grevei parlamentare nu poate genera cutume 1 3 Principiile Dreptului parlamentar! Principiile reprezinta spiritul reglementarii n sensul juridic al termenului,principiile exprima solutii juridice cu o mare generalitate de aplicabilitate, n pofidadiversitatii cazurilor concrete ! Premisa principiilor dreptului parlamentar este principiul constitutional alautonomiei parlamentare, care este una dintre consecintele esentiale ale separatieiputerii ntre autoritatile publice, n scopul asigurarii echilibrului si colaborarii ntreacestea n Parlament, separatia puterii se concretizeaza ntr-o tripla autonomie:regulamentara, institutionala si financiara Autonomia regulamentara rezulta din faptul ca fiecare Camera si adopta propriulregulament de organizare si functionare Autonomia institutionala rezulta din faptul ca structurile interne ale Camerelor,precizate n art 64 din Constitutie, se constituie exclusiv ca acelea ale lor, iarfiecare Camera si poate constitui si alte structuri cum sunt, de exemplu, grupurilede prietenie, delegatiile parlamentare la Adunarile Parlamentare europene (OSCE,Consiliul Europei, Pactul Atlanticului de Nord) etc Autonomia financiara este data de faptul ca fiecare Camera si aproba resurselefinanciare necesare n cadrul unui buget propriu, parte integranta a bugetului destat ! n literatura de specialitate exista diferite opinii privind principiile Dreptuluiparlamentar, n functie de subiectivitatea interpretarii date de autori Consideram caaceste principii sunt urmatoarele:- specializarea dreptului parlamentar;13- majoritatea decide, opozitia se exprima;- transparenta 1 3 1 Principiul specializariiDreptul parlamentar este un drept special si specializat ca urmare a incidenteiprincipiului constitutional al autonomiei parlamentare Parlamentul (Camereleacestuia) fiind autonom, nici un alt principiu, specific altei ramuri sau subramuri dedrept, nu-i poate fi aplicabil ntruct i-ar nega, sub aspect juridic, aceasta autonomie Faptul ca reprezinta o subramura a dreptului constitutional nu duce la o alta concluzie,deoarece, n limitele autonomiei sale, regulile dreptului constitutional i sunt aplicabile(ceea ce justifica verificarea de catre Curtea Constitutionala a legitimitatii saleconstitutionale) ca si fata de oricare alta ramura, subramura sau institutie de drept Dreptul parlamentar este aplicabil fiecarei Camere n parte si Camerelor reunite nsedinta comuna Pe cale de consecinta, regulile dintr-o Camera fiind expresia vointeiexclusive a parlamentarilor acelei Camere, nu sunt aplicabile n afara acesteia, adicaparlamentarilor celeilalte Camere sau altor autoritati publice Datorita bazei elective adesemnarii lor si ca o consecinta a principiului specializarii, parlamentarii pot sa-siexercite mandatul numai n Camera n care au fost alesi, cu exceptia initiativeilegislative parlamentare ce se exercita succesiv n ambele Camere, ncepnd cuCamera prima sesizata si sfrsind cu cea decizionala, indiferent de calitateainitiatorilor: deputat sau senatori Ca urmare a modificarii Constitutiei din anul 2003, principiul specializarii sedefineste si prin specializarea Camerelor Parlamentului n Camera prima sesizata siCamera decizionala astfel nct, prin diferentierea atributiilor, sa se asigure optimizareaprocesului decizional n Parlament, pastrndu-se, n acelasi timp, egalitatea functionalaa Camerelor Specializarea competentei Camerelor presupune si specializarea siprofesionalizarea parlamentarilor, ceea ce va obliga partidele politice, care doresc saacceada n Parlament, sa realizeze o selectie mult mai drastica n desemnarea14candidatilor pentru fotoliile parlamentare, fapt ce va atrage cresterea calitatii activitatiiParlamentului 1 3 2 Principiul majoritatea decide, opozitia se exprimaAcest principiu este consecinta naturii elective a mandatului reprezentativ si acaracterului pluralist al Camerelor Parlamentului Majoritatea, ntruct exprima optiunea majoritara a corpului electoral, estelegitimata sa decida asupra masurilor necesare ndeplinirii programului sau politic,fiind cea care a nvins n alegeri Minoritatea, n egala masura, reprezinta optiunea unui segment semnificativ alcorpului electoral, fiind astfel legitimata sa se exprime Prin nsasi opunerea sa, seasigura latura critica a procesului de Guvernare Astfel, luarea unei masuri numai dupacumpanirea tezelor adverse, n general prin negocieri politice, face posibilasatisfacerea unui spectru mai larg de interese si valori De aceea, binomul majoritateopozitieeste fundamental pentru dinamica luptei politice din Parlament, indiferent defaptul ca majoritatea, respectiv opozitia sunt alcatuite din unul ori mai multe partide Majoritatea si opozitia sunt adversari asociati, influenta opozitiei regasindu-se nmasurile adoptate de Guvernanti prin influenta pe care aceasta o are n dezbaterea siadoptarea acestor masuri Din punct de vedere politic, ?legea este politica care a nvins?; de aceea, eareflecta si este un produs al relatiei dintre majoritate si opozitie n ultima analiza,principiul la care ne referim legitimeaza Guvernarea ca un proces democratic, pe de oparte, si asigura conditiile pentru realizarea alternantei politice, pe de alta parte, fiindtotodata esential pentru caracterizarea Parlamentului ca o putere deliberativa n fond, specificul activitatii unei Camere a Parlamentului, ct si a acestuia nntregul sau este de a adopta o rezolutie colectiva, luata cu majoritate de voturi, dupa odezbatere publica, n care opozitia s-a putut exprima Este scopul principal alconceperii si aplicarii procedurii parlamentare, indiferent de obiectul sau Sub aspect tehnic, conceptul de majoritate este proportional cu importanta15deciziei ce urmeaza a fi luata De aceea, majoritatea poate fi calificata, absoluta sisimpla, implicnd de fiecare data o adeziune mai mare sau mai restrnsa a spectruluipolitic Majoritatea Guvernamentala este aceea ce a nvestit Guvernul Rasturnarea eise face prin adoptarea unei motiuni de cenzura, ca urmare a formarii unei majoritatiadverse Principiul majoritatea decide, opozitia se exprima presupune un sistem deprotectie a minoritatilor politice In acest scop, n sistemul nostru constitutionalprincipalele mijloace de protectie sunt:- organele colective de lucru ale Camerelor se formeaza n functie de pondereareprezentativitatii grupurilor parlamentare (birou permanent, comisii parlamentareetc );- liberul acces al tuturor parlamentarilor la procedura parlamentara;- sesizarea Curtii Constitutionale pentru constatarea neconstitutionalitatii unorprevederi ale legii adoptate, care asigura opozitiei posibilitatea continuarii disputei salecu majoritatea pe tarmul constitutionalitatii legii 1 3 3 Principiul transparenteiTransparenta este o consecinta a democratiei, ntruct influenteaza decisivparticiparea grupurilor sociale la Guvernare Deci, fiind o caracteristica generala a unuiregim politic democratic, n dreptul parlamentar principiul transparentei are uncontinut specific si anume:- ca regula, activitatea Parlamentului are un caracter public; totusi, principiultransparentei nu exclude ca, n anumite conditii, activitatea parlamentara sa nu fiepublica, cum este, de regula, n faza pregatitoare a lucrarilor n plen, din comisiileparlamentare, n cadrul negocierilor dintre grupurile parlamentare, cnd plenul a decisca sedinta sa fie secreta etc ;- transparenta nu este un scop n sine, ci un principiu necesar pentru realizareadialogului social Transparenta asigura un contact permanent ntre Parlament si opiniapublica, controlul lor reciproc; de aceea, ea implica contactul cu mass-media, cu16grupurile de presiune, activitatea parlamentarilor n teritoriu (contactul cu alegatorii),obligatia parlamentarilor privind declaratia de avere, evitarea conflictelor de intereseetc 17Capitolul IIDREPTUL PARLAMENTAR INSTITUtIONALIntroducere (aspecte generale)Procedura parlamentara, ca si statutul parlamentarilor sunt indisolubil legate destructura Parlamentului Acestea vor fi diferite n functie de tipul de Parlament:unicameral sau bicameral Structura Parlamentului rezulta din prevederile art 61 alin 2 din Constitutie, n care se arata expres ca ?Parlamentul este alcatuit din CameraDeputatilor si Senat? Un aspect prealabil l constituie premisa institutionala de ordin constitutional pecare o reprezinta bicameralismul Detaliile de natura organizatorica si functionala alefiecarei Camere sunt reglementate n regulamentele acestora, iar cele privind Camerelereunite n sedinta comuna, n regulamentul sedintelor comune Organele de lucru suntdefinite de aceste regulamente si de unele prevederi constitutionale ce intra n sferaDreptului parlamentar 2 1 Principiul bicameralismuluiBicameralismul a existat n tara noastra sub imperiul Constitutiilor din 1866, 1923si 1938 si si afla radacinile n Regulamentele organice ? Comisia de la Focsani nperioada regimului comunist, a existat o reprezentanta nationala unicamerala numitaMarea Adunare Nationala n statele federale, bicameralismul se justifica prin nsasi structura statului: unadin Camere reprezinta interesele fiecarui stat, iar cealalta Camera, corpul electoral alfederatiei n ansamblul ei ntr-un stat unitar, cum este Romnia, temeiurile bicameralismului sunt date denecesitatea evitarii concentrarii puterii politice n Parlament si de asigurarea n cadrulprocedurii legislative parlamentare a aprobarii legii de catre Camera decizionala dupadezbaterea si votarea ei de catre Camera de reflectie 18Bicameralismul minimalizeaza riscul dominatiei majoritatii si favorizeazadialogul ntre grupurile parlamentare ce constituie opozitia 2 1 1 Avantajele bicameralismului fata de sistemul Parlamentului unicameral,chiar ntr-un stat unitar, sunt urmatoarele:- cele doua Camere se vor mpiedica reciproc sa devina despotice, evitndu-seastfel o dictatura colectiva prin dedublarea grupurilor parlamentare ale majoritatii siopozitiei;- evitarea practicii multiplei lecturi (cel putin 3), care are loc n Parlamenteleunicamerale, pentru evitarea adoptarii unei legi fara o analiza si dezbatere suficienta;- cresterea controlului asupra executivului, realizat de fiecare Camera n parte;- asigurarea unui cadru de analiza succesiva a legilor de catre doua corpuri delegiuitori diferiti Procesul de legiferare nu este mai complicat, dar mai profund,deoarece reluarea procedurii cu ocazia fiecarei lecturi, cum este n sistemulparlamentar unicameral, ngreuneaza, cteodata artificial, procedura, evitndu-se osimplitate daunatoare intereselor generale 2 1 2 Ca urmare a revizuirii Constitutiei din anul 2003, Adunarea Constituantaderivata a optat pentru un sistem bicameral functional, ce prezinta urmatoareleavantaje fata de sistemul anterior al unui bicameralism integral (egalitar):- Camerele au atributii diferentiate, ceea ce presupune o specializare a acestora si,implicit, o profesionalizare a comunitatii parlamentarilor; astfel, Camera Deputatilorare rolul de Camera decizionala de drept comun, adica n toate cazurile n carecompetenta decizionala nu apartine Senatului, iar Senatul este competent sa decidadefinitiv n probleme ce tin de ratificarea tratatelor si altor acorduri internationale, ca sipentru masurile legislative ce rezulta din aplicarea acestora, precum si n domeniulunor legi organice care privesc exclusiv organizarea si functionarea statului;- procedura legislativa nu este conflictuala, deoarece prima Camera sesizata este dereflectie, realiznd o prima lectura a legii, n timp ce competenta decizionala revine19celei de a doua Camere;- procedura este mult mai accelerata, Camera prima sesizata fiind obligata sa sepronunte n termen de 45 de zile, iar pentru legile de complexitate deosebita, n termende 60 de zile; daca aceste termene au fost depasite, s-a introdus institutia juridica aadoptarii tacite, considerndu-se ca prima Camera sesizata a fost de acord cupropunerea legislativa, respectiv proiectul lege, n forma depusa de initiator 2 2 Organizarea interna a CamerelorCamerele Parlamentului si constituie structurile, care, potrivit art 64 dinConstitutie, reprezinta organele de lucru ale acestora, si anume: biroul permanent,presedintele Camerei, comisiile parlamentare permanente; organele de lucru nu seconfunda cu aparatul functional, care este alcatuit din functionari parlamentari Birourile permanente si comisiile parlamentare, permanente sau de avizare, sealcatuiesc n functie de configuratia politica a fiecarei Camere Nu trebuie confundate Camerele cu structurile lor interne, care au un rol ajutator,ntruct le revin unele mputerniciri proprii, fara nsa ca ele sa poata hotar n loculCamerelor (plenului) Plenul va putea astfel decide n cunostinta de cauza, n modordonat si eficient Organele de lucru se constituie de catre plenul Camerei si si desfasoaraactivitatea sub controlul plenului pe baza mandatului acordat de catre acesta, care lpoate oricnd modifica sau retrage Atributiile organelor de lucru ale Parlamentuluisunt prevazute de regulamente sau reprezinta nsarcinari date de plen, cu exceptia unoratributii prevazute de Constitutie, ca, de exemplu, dreptul presedintilor Camerelor de asesiza Curtea Constitutionala cu controlul constitutionalitatii legii sau a regulamentelorparlamentare, sau de a fi consultati de Presedintele Romniei la dizolvareaParlamentului, de a participa la depunerea juramntului unor persoane etc 2 2 1 Plenul Camerei20Plenul Camerei este alcatuit, dupa caz, din totalitatea deputatilor sau a senatorilor,confundndu-se cu nsasi Camera Pentru a se asigura caracterul deliberativ al sedintelor Camerelor, mai multereguli trebuie avute n vedere: cvorumul, care reprezinta numarul minim de parlamentari n prezenta caroraCamera se poate ntruni si lucra legal; pentru dezbaterea pe articole a unui proiect delege sau a unei propuneri legislative (cvorumul de sedinta de lucru), att la CameraDeputatilor, ct si la Senat, nu este necesara prezenta unui anumit numar de membri;cvorumul trebuie asigurat n cadrul sedintelor de vot, cnd n sala trebuie sa fieprezenti minim jumatate plus unu dintre parlamentarii Camerei respective, pentruadoptarea de legi organice sau ordinare sau pentru adoptarea de motiuni, hotarri etc ;pentru adoptarea legilor constitutionale, cvorumul este de minim doua treimi dinparlamentarii fiecarei Camere; conducerea lucrarilor de catre presedintele Camerei, ajutat de secretari sau, nlipsa acestuia, de catre un vicepresedinte (la Senat, vicepresedintele ce urmeaza sandeplineasca aceasta nsarcinare este stabilit de plen); asezarea parlamentarilor n sala de sedinta pe grupuri parlamentare (cutuma)spre a se putea urmari comportamentul, mai ales la vot, al fiecarui parlamentar; tinerea lucrarilor n hemiciclu, n timpul sesiunii ordinare sau extraordinarepotrivit ordinii de zi 2 2 2 Biroul Permanent al Camerei! Caracterizare generala:- este un organ colegial, ales de Camera, alcatuit din presedintele Camerei, ajutatde vicepresedinti, secretari si chestori;- prin modul de alegere a membrilor, este un organ reprezentativ al optiunilorpolitice din Parlament, fiind alcatuit potrivit configuratiei politice a Camerei;- durata mandatului membrilor biroului este diferita: presedintele este ales pe21durata unei legislaturi, iar ceilalti membri pe durata unei sesiuni ! Principalele trasaturi ale Biroului Permanent:- activitatea sa este sub controlul Camerei, membrii acestuia putnd fi revocatinainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care l reprezinta,prin votul majoritatii senatorilor, respectiv, la Camera Deputatilor, la cererea grupuluiparlamentar care i-a propus sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilorprovenind din minimum trei grupuri parlamentare; revocarea poate fi att cu titlu desanctiune disciplinara, pentru nendeplinirea obligatiilor ce le revin n cadrul BirouluiPermanent sau a celor legate de sarcinile proprii, ct si ca urmare a retragerii spijinuluigrupurilor parlamentare care au propus candidatura;- activitate sa este permanenta, adica si n perioada dintre sesiuni;- asigura conducerea lucrarilor Camerei, beneficiind de o competenta delegata deregulamentul Camerei Astfel, Biroul permanent are urmatoarele atributii principale:# propune Camerei data nceperii si data ncheierii sesiunii parlamentare;# exercita initiativa regulamentara, fiind garantul autonomiei regulamentare aCamerelor n care sens supune aprobarii plenului regulamentul Camerei, si, dupacaz, propunerile de modificare ale acestuia;# poate cere ntrunirea Parlamentului n sesiune extraordinara (convocarea se face depresedinte);# raspunde de pregatirea lucrarilor pentru desfasurarea procedurii parlamentare nplenul adunarii (ntocmeste proiectul ordinii de zi, primeste proiectele cu care estesesizata Camera, realizeaza un control asupra sesizarii n raport cu competentaCamerei si asigura trimiterea catre cealalta Camera n cazul n care initiatorul adepus n mod gresit sesizarea, aducndu-le la cunostinta plenului; asigura difuzareafiecarei sesizari parlamentarilor; sesizeaza comisiile pentru examinarea acestorproiecte, solutionnd si eventualele conflicte de competenta, pozitive sau negative,dintre comisii etc );# asigura constituirea comisiilor parlamentare si aproba regulamentele de functionareale fiecarei comisii parlamentare;22# asigura respectarea regimului de protectie a mandatului parlamentar;# asigura conducerea serviciilor adunarii si aproba statul de functii si regulamentulserviciilor Camerei;# aproba regulamentul privind paza, accesul si serviciul de permanenta n sediulCamerei;# prezinta Camerei spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de nchidereal exercitiului bugetar;# organizeaza relatiile Camerei cu Parlamentele altor state si cu organizatiileparlamentare internationale, stabileste componenta nominala a delegatiilor;# poate ndeplini si alte atributii stabilite prin lege (stabileste timpii de antena pentrualegeri sau poate organiza consultari politice cu grupurile parlamentare etc ) n exercitarea mputernicirilor proprii, membrii Biroului permanent nu angajeazaraspunderea acestuia, ci propria raspundere 2 2 3 Componenta Biroului PermanentPresedintele Camerei! Caracterizare generala:- este lider politic, din care cauza e dublat de o alta structura politica, biroulpermanent;- n modelul opus (modelul englez) presedintele (speaker) nu e lider politic si areprerogative mult mai mari, nefiind ajutat de un birou permanent, ci de o structura defunctionari parlamentari;! Principalele trasaturi:- este ales de plen, pe durata legislaturii (presedinte de legislatura);- principalele atributii ale presedintelui au un caracter neutru din punct de vederepolitic, din care cele mai importante sunt: convoaca Camera n sesiuni ordinare sauextraordinare, prezideaza lucrarile n plen, fiind garantul libertatii tribunei23Parlamentului, acorda cuvntul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supusedezbaterii, asigura mentinerea ordinii n timpul dezbaterilor si respectarearegulamentului, proclama rezultatul votului, reprezinta Camera si interesele ei, inclusivpe plan international, supune spre aprobare plenului proiectul ordinii de zi si aprogramului de activitate, prezideaza lucrarile Biroului permanent, conduce organelede ordine;- are si unele atributii de ordin constitutional sau legal, care au coloratura politica;astfel, presedintii Camerelor sunt consultati, mpreuna cu liderii grupurilorparlamentare, de catre Presedintele Romniei la dizolvarea Parlamentului, pot sesizaCurtea Constitutionala n conditiile prevazute de art 146 lit a), b) si c) din Constitutie;participa la consultarile politice organizate de Presedintele Romniei, primesc sauparticipa la depunerea juramntului unor persoane etc ;- poate fi revocat de plen, fiind n exercitiul unui mandat ncredintat de acesta;- n ordine, presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor asigurainterimatul functiei de Presedinte al Romniei, conform art 98 din Constitutie;- Presedintele Senatului, respectiv presedintele Camerei Deputatilor pot finlocuiti n exercitarea unor atributii de vicepresedinti (la Senat, nlocuirea, n caz capresedintele lipseste, se aproba de plen) si sunt ajutati n ndeplinirea sarcinilor ce lerevin de parlamentari avnd urmatoarele functii:Vicepresedintii Camerei- l ajuta pe Presedintele Camerei n realizarea sarcinilor sale;- ndeplinesc sarcini ncredintate de presedinte sau de Biroul permanent;- conduc activitatea Biroului Permanent sau a Camerei la solicitarea PresedinteluiCamerei Chestorii- verifica modul de gestionare a patrimoniului Camerei, functionarea si calitateaserviciilor acesteia si fac propuneri corespunzatoare Biroului permanent;24- exercita controlul financiar asupra cheltuielilor;- prezinta Biroului permanent proiectul de buget si executia bugetara;- la sfrsitul fiecarei sesiuni, prezinta Camerei un raport cu privire la rezultatelecontroalelor efectuate;- asigura mentinerea ordinii n sedintele plenului Secretarii- ntocmesc lista nscrierilor la cuvnt;- prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate adunarii;- efectueaza apelul nominal si tin evidenta prezentei la lucrari;- numara voturile;- tin evidenta hotarrilor adoptate si a situatiei proiectelor de legi si propunerilorlegislative nregistrate la Camera;- vegheaza la ntocmirea stenogramei sedintei si verifica transmiterea ei sprepublicare n Monitorul Oficial, Partea a II-a;- l asista pe presedinte la realizarea atributiilor ce i revin n conducerea lucrarilorplenului si ndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroulpermanent 2 2 4 Structurile de aprobare a ordinii de zi si programului de activitate! Rolul ordinii de zi este de a asigura ordinea dezbaterilor de pe agenda saptamnalaa Camerei ! Diferenta dintre Camera Deputatilor si Senat Comitetul ordinii de zi functioneaza numai la Camera Deputatilor si este alcatuitdin liderii grupurilor parlamentare sau din loctiitorii acestora, fiecare cu dreptul devot al grupului n totalitatea membrilor Camerei; presedintele Camerei prezideaza,dar fara drept de vot;- Comitetul ordinii de zi aproba saptamnal ordinea de zi si programul de activitatela propunerea Biroului permanent si aproba repartitia timpilor alocati n cazul25sedintelor organizate (sedinte pe o durata limitata, cu mpartirea acesteia prin alocareaunor durate limite fiecarui grup parlamentar) la Senat, ordinea de zi si programul de activitate sunt aprobate de plenul Camerei lapropunerea Biroului permanent largit cu participarea presedintilor de comisii si acelor de la grupurile parlamentare; repartitia timpilor alocati n cazul sedintelororganizate se face de catre Biroul permanent largit;2 2 5 Comisiile parlamentare! Rolul comisiilor parlamentare este pregatirea tehnica a lucrarilor n plen 2 2 5 1 Principalele trasaturi:- se constituie dintr-un numar restrns de senatori sau deputati, dupa caz, potrivitconfiguratiei politice a Camerei;- au o structura organizatorica proprie, iar componenta lor este stabilita prinacordul liderilor grupurilor parlamentare si se aproba de plen;- membrii pot fi revocati de grupul parlamentar care i-a propus (raspunderepolitica) sau pot fi considerati demisi de drept n caz de absenta nejustificata o duratamai ndelungata ;- comisiile sunt conduse de birouri formate din un presedinte, 2 vicepresedinti si2 secretari, cu exceptia comisiei pentru regulament, care este formata dintr-unpresedinte, un vicepresedinte si un secretar, la Camera Deputatilor, si un presedinte, 1-2 vicepresedinti si 1-2 secretari, la Senat 2 2 5 2 Organele de lucru ale comisiei sunt:a) Biroul comisiei, care, dupa caz, stabileste sau propune:- ordinea de zi a fiecarei sedinte;- sarcinile ce revin fiecarui senator n cadrul comisiei;- constituirea de subcomisii, cu votul majoritatii membrilor comisiei, stabilindu-lecomponenta si sarcinile;26- alte masuri ce intereseaza bunul mers al activitatilor comisiei b) Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:- asigura reprezentarea acesteia n raporturile cu Biroul permanent si cu celelaltecomisii;- conduce sedintele comisiei;- are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altorcomisii care examineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care oconduce ndeosebi, daca, potrivit regulamentului, comisia a emis un aviz;- ndeplineste alte atributii prevazute de regulamentul propriu de organizare sifunctionare c) Vicepresedintele comisiei l ajuta pe presedinte, iar, n lipsa sau la cerereapresedintelui, ndeplineste atributiile acestuia d) Secretarul comisiei are urmatoarele atributii:- l ajuta pe presedinte n realizarea atributiilor acestuia;- tine evidenta prezentei senatorilor sau deputatilor la sedintele comisiei;- asigura redactarea tuturor actelor comisiei, tine evidenta amendamentelordepuse n scris, elibernd o dovada n acest sens;- numara voturile exprimate n sedintele comisiei;- urmareste ntocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;- ndeplineste orice alte atributii necesare bunului mers al activitatilor comisiei e) Raportorul este presedintele comisiei sau alt membru desemnat de comisie santocmeasca raportul comisiei; dupa votarea raportului, el l prezinte si l sustine lalucrarile plenului 2 2 5 3 Caracteristici generale ale procedurii n comisie- comisiile sunt organe interne de lucru ale Camerelor a caror activitate arecaracter pregatitor pentru a oferi Camerei toate elementele necesare luarii deciziei; eleemit n acest scop rapoarte sau avize;27- nu au putere decizionala, decizia fiind luata de plen, dar, fiind ?laboratoarele delucru ale Camerei?, prefigureaza clivajul politic si decizia plenului (de regula, ceea cecomisia propune va fi adoptat de plen); de aceea, daca apare o problema noua n cursuldezbaterilor n plen, ea se supune, pentru adoptarea deciziei, analizei prealabile acomisiei de specialitate;- sedintele nu sunt publice, daca nsasi comisia nu hotaraste altfel; de asemenea,presedintele poate invita, din proprie initiativa sau la solicitarea membrilor comisiei, saparticipe la lucrarile comisiei persoane din afara ei, daca interesele analizei efectuate ocer, inclusiv presa; autorii amendamentelor, ca si reprezentantii comisiilor de avizareau acces la lucrarile sedintelor, fara drept de vot; reprezentantii Guvernului suntobligati sa se prezinte daca li se cere aceasta de catre comisie; ei pot participa dinproprie initiativa;- toate autoritatile sunt obligate sa puna la dispozitia comisiei informatiilenecesare pentru desfasurarea activitatii acesteia;- comisiile si elaboreaza regulamente proprii care se aproba de catre Biroulpermanent si care precizeaza domeniile lor de activitate;- cvorumul pentru desfasurarea legala a lucrarilor comisiei este majoritateaabsoluta, iar hotarrile se iau cu majoritatea membrilor prezenti, votul fiind, de regula,deschis;- comisiile lucreaza n paralel cu plenul, daca n programul de activitate nu seprevede altfel, precum si n perioada dintre sesiuni, cu aprobarea Biroului permanent 2 2 5 4 Tipologia comisiilora Comisiile permanente! Rol: se constituie obligatoriu pe domenii specializate n cadrul caroradesfasoara o activitate nentrerupta pe toata durata legislaturii ! Caracteristici generale:28 parlamentarii sunt obligati sa faca parte din comisii permanente, fiindu-leinterzis sa faca parte din mai mult de o comisie la Camera Deputatilor si de douacomisii la Senat; la Camera Deputatilor, presedintele, vicepresedintii si parlamentarii care sunt simembri ai Guvernului nu pot face parte dintr-o comisie permanenta, n timp ce laSenat, personale care ocupa functiile susmetionate pot face parte dintr-o comisiepermanenta; participarea membrilor comisiei la lucrari este obligatorie exista unele comisii permanente care sunt comune ambelor Camere, cum suntcomisia Parlamentului Romniei pentru integrare europeana si comisia pentruexercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Romn de Informatii(membrii lor nu pot face parte din alte comisii) ! Competenta comisiilor permanenteRol: dezbat proiectele de acte normative cu care au fost sesizate de Biroulpermanent; daca nu le considera a fi de competenta lor, ci, dimpotriva, considera ca nmod gresit a fost sesizata o alta comisie, se adreseaza Biroului permanent, iarmpotriva deciziei acestuia, plenului Atributii:- se pronunta motivat, n calitate de comisie sesizata n fond, asupraamendamentelor formulate, prin acceptarea sau respingerea lor, n vederea pregatiriidezbaterii n plenul adunarii prin raportul prezentat; n acelasi scop se pronunta siasupra amendamentelor sau altor probleme trimise de plen spre examinare; astfel, eleprefigureaza decizia Camerei, asigurndu-i fundamentarea;- n raportul comisiei sesizate n fond se face referire motivata la avizelecelorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ, alConsiliului Economic si Social, ori al altor institutii sau organisme care, potrivit legii,sunt competente sa avizeze un proiect sau o propunere legislativa, precum si la toate29amendamentele din avizele primite, inclusiv cele prevazute n punctul de vedere alGuvernului;- cu acordul Camerei, pot efectua anchete n domeniul lor de activitate Exemple de comisii permanente: economica; juridica, de disciplina si imunitati;pentru politica externa; pentru buget si finante; pentru agricultura, silvicultura,industrie alimentara; pentru drepturile omului; pentru cercetarea abuzurilor si petitii;etc b Comisiile temporare! Rol: pentru pregatirea lucrarilor Camerei ntr-o problema anume! Caracteristici generale: pot fi alese pentru orice domeniu sau pentru orice problema concreta; atunci cnd sunt nfiintate, li se stabilesc nu numai competenta, ci si structura,termenul de prezentare a raportului, n limita mandatului si alte aspecte, daca e cazul; exista pna cnd si-au terminat misiunea pentru care au fost nfiintate n cadrulmandatului stabilit (ndeosebi al termenului); membrii comisiilor speciale si pastreaza si calitatea de membri ai comisiilorpermanente; exemple de comisii temporare: de mediere, de ancheta, speciale pentru avizareasau elaborarea unui proiect (avantajul este ca proiectul nu se mai supune altor comisii) ! Comisiile de mediere- functioneaza numai pentru concilierea divergentelor dintre Camere aparute nprocesul de revizuire a Constitutiei, fiind alcatuite din 7 senatori si 7 deputati (comisieparitara);- conducerea lucrarilor se realizeaza prin rotatie de catre un deputat sau unsenator, stabilit de comisie, iar hotarrile comisiei se iau cu acordul majoritatiimembrilor acesteia; n caz de egalitate la 7 voturi, votul presedintelui este decisiv;30- activitatea comisiei nceteaza o data cu depunerea raportului ori n cazul n caremembrii sai nu ajung la un acord n termenul stabilit ! Comisiile de ancheta- au ca scop obtinerea de informatii asupra unui subiect determinat, n oricedomeniu de activitate economico-sociala, pentru realizarea controlului parlamentar;- daca ancheta se efectueaza cu aprobarea plenului de o comisie permanenta, eapoate avea loc doar n domeniul de activitate al comisiei;- prezinta concluzii plenului adunarii care le-a nfiintat;- mijloacele de investigatie sunt, de regula, audierile; de asemenea, pot ficercetate documente si alte mijloace de proba; se aplica, prin analogie, regulileprobatorii din procedura civila;- singura limita a unei anchete parlamentare este nceperea actiunii penale;- comisia si nceteaza activitatea o data cu dezbaterea raportului prezentat nplenul Camerei, indiferent de faptul ca aceasta a adoptat sau nu un act n urma acesteidezbateri ! Alte comisii speciale pot avea ca scop avizarea unui proiect de act normativ, nvederea pregatirii dezbaterilor n plen sau elaborarii unei propuneri legislative,efectuarii unui studiu pentru documentarea Parlamentului etc - Exista unele comisii speciale comune ambelor Camere, cum ar fi Comisiaparlamentara pentru elaborarea Proiectului de hotarre privind modificarea sicompletarea Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului 2 3 Structura politica a Camerelor - grupurile parlamentare! Rol: grupurile parlamentare reprezinta structura organizatorica a Camerei pe bazade afinitate politica;! Constituire:31- grupurile parlamentare sunt formatiuni interne rezultate din reunirea senatorilorsau deputatilor avnd aceeasi conceptie politica sau conceptii politice nrudite (pe bazade afinitate politica); daca sunt alcatuite pe baza partinica, ele reprezinta partidele nParlament;- organizarea grupurilor parlamentare rezulta din urmatoarele reguli: numarulminim de membri este de 10 deputati sau 7 senatori de pe listele unui partid;parlamentarii care nu ntrunesc numarul necesar pentru a constitui un grup, precum sideputatii independenti se pot reuni n grupuri parlamentare mixte sau se pot afiliagrupurilor parlamentare constituite; este interzis ca membrii unui grup sa fiemprumutati la asemenea grupuri mixte (cutuma parlamentara);- deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinnd minoritatilornationale, altele dect minoritatea maghiara, pot constitui un singur grup parlamentar;formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate n urmaalegerilor este interzisa; un parlamentar nu poate face parte din mai multe grupuriparlamentare, deoarece nimeni nu poate face parte din mai multe partide;- crearea grupurilor reprezinta o facultate, nu o obligatie;- sub aspect exclusiv juridic nu exista nici un raport ntre grup si partidul politic,ntruct tin de ordini juridice diferite, una politica si cealalta constitutionala, rezultnddin teoria mandatului reprezentativ si nulitatea celui imperativ;- deputatii, respectiv senatorii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu potalcatui dect un singur grup parlamentar la Camera Deputatilor, respectiv la Senat;- n regulamentul Senatului se interzice trecerea de la un grup parlamentar laaltul, iar senatorii care parasesc un grup parlamentar nu se pot afilia altui grupparlamentar si nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice care nu au obtinutmandate n Senat n urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri; aceleasireguli sunt si la Camera Deputatilor, unde au, nsa, un caracter cutumiar;32- parlamentarii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin parasireagrupurilor parlamentare nu se pot asocia ntre ei pentru constituirea unui grupparlamentar;- daca are loc o sciziune se poate forma un nou grup, cu conditia ntruniriinumarului minim, ceea ce va atrage n sesiunea urmatoare modificarecompozitiei politice a organelor de lucru (birou permanent, comisii etc );- grupul parlamentar se bucura de unele facilitati (spatiu, telefoane, faxuri, personal desecretariat si de specialitate, automobile etc ) care sa le asigure logistica necesarandeplinirii atributiilor - orice modificare intervenita n componenta unui grup parlamentar se aduce lacunostinta, n scris, presedintelui Camerei;- grupurile parlamentare, n functie de marimea lor, si constituie un secretariattehnic a carui structura se stabileste de Biroul permanent ! Organele de lucru ale grupului parlamentar sunt:- grupurile parlamentare si aleg un lider, unul sau doi vicelideri si un secretar;a) Liderul grupului, cu urmatoarele atributii: propune plenului reprezentantii grupului n comisia de validare; prezinta plenului componenta nominala a grupului parlamentar; reprezinta grupul n negocierile pentru compunerea Biroului permanent,a comisiilor permanente si a altor comisii sau delegatii parlamentare; propune candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent; participa la sedintele Biroului permanent ori de cte ori este invitat; poate cere ncheierea dezbaterilor n plen; poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilorbirourilor comisiilor permanente propusi de grupul pe care l reprezinta; informeaza membrii grupului asupra activitatilor plenului si alecomisiilor parlamentare; reprezinta grupul ori de cte ori este nevoie n activitatea plenului;33 da mandat unuia dintre vicepresedinti pentru nlocuirea sa Viceliderul grupului l nlocuieste pe lider n lipsa acestuia sau ori de cte ori estenevoie, n baza mandatului privind alegerea sa de catre membrii grupului;b) Secretarul grupului tine evidenta prezentei si asigura redactarea proceselorverbale ! Caracteristici generale ale grupurilor parlamentare grupurile parlamentare reprezinta structuri organizatorice restrnse, ntruct nucuprind dect o parte din membrii Camerei, precum si nchise, ntruct reuniunile lornu sunt de regula publice; ele nu sunt expresia unui drept de asociere, ci structurirezultate din baza electiva a Parlamentului;! Rolul grupurilor parlamentare rezulta din urmatoarele aspecte: grupurile fac propuneri pentru alegerea presedintelui Camerei, a membrilorBiroului permanent, pentru numirea comisiilor parlamentare permanente sautemporare si a altor structuri, cum sunt delegatiile parlamentare; propunerile se fac n cadrul numarului de locuri ce revine grupurilor, n raportcu ponderea lor n Camera (algoritm); grupurile pot prezenta amendamente prin intermediul si n numele membrilor; liderii grupurilor de la Camera Deputatilor participa la lucrarile Comitetuluiordinii de zi; grupurile si pot desemna un reprezentant care sa exprime n plen pozitiantregului grup (mai ales la sedintele organizate); liderul grupului poate cere verificarea cvorumului; grupul poate sesiza Curtea Constitutionala cu verificarea constitutionalitatiiregulamentului Camerei 342 4 Alte structuri constituite pe principiul constitutional al autonomieiparlamentarenfiintarea structurilor analizate, mentionate de art 64 din Constitutie, esteobligatorie; Camerele, nsa, pe temeiul autonomiei parlamentare, pot constitui si altestructuri cum sunt: delegatiile parlamentare, ce se constituie cu respectarea configuratieipolitice a Camerei; grupurile de prietenie cu alte popoare si state, n constituirea carora nuintervine, n nici un fel, apartenenta politica n alte Parlamente exista si grupuri de presiune, alcatuite nu pe criteriulapartenentei politice, ci n functie de aderenta parlamentarilor la o idee, cum ar fiegalitatea sexelor, sau grupuri de studiu, pentru informarea parlamentarilor asupraunor aspecte de interes deosebit etc 35Capitolul IIIMANDATUL PARLAMENTAR3 1 Notiunea de mandat parlamentarMandatul parlamentar defineste o demnitate publica obtinuta prin alegereaparlamentarului de catre electorat, n vederea reprezentarii acestuia n realizareacompetentelor Parlamentului, demnitate din care rezulta ca mandatul parlamentar estereprezentativ, n sensul ca, desi ales de un segment al corpului electoral, alcatuit dinalegatorii dintr-o circumscriptie, fiecare parlamentar reprezinta ntreg corpul electoral(circumscriptia constituie numai un mod de desemnare practicat datorita dimensiuniicorpului electoral) Continutul mandatului parlamentar este prestabilit, prin Constitutie, lege,regulamentele parlamentare sau pe cale cutumiara, fiind dedus din exercitareaprerogativelor ce alcatuiesc competenta Parlamentului 3 2 Deosebirile mandatului parlamentar fata de mandatul civilPotrivit art 1532 din Codul Civil, mandatul este un contract n puterea caruia opersoana se obliga, fara plata, de a face ceva pe seama altei persoane de la care a primitnsarcinarea mandatul civil este de drept privat, cu un continut rezultat din acordul de vointaexpres sau prezumat al partilor si cu caracter imperativ, raportat numai la vointamandantului, pe cnd mandatul parlamentar este un mandat de drept public, cu uncontinut prestabilit si cu caracter reprezentativ al ntreg corpului electoral (popor); mandatul civil rezulta din acordul de vointa expres sau presupus dintre mandantsi mandatar (cum ar fi n cazul gestiunii de afaceri), pe cnd mandatul parlamentar esterezultatul alegerilor parlamentare (baza electiva), care reprezinta un act - conditie36pentru dobndirea lui (cu un continut prestabilit, cum este actul alegerii si conditiareprezentativitatii rezultate din aditionarea voturilor pentru fiecare candidat), mandatul civil este imperativ, n sensul obligativitatii mputerniciriimandantului, pe cnd mandatul parlamentar este reprezentativ, definind o demnitatepublica, al carei continut este stabilit prin Constitutie, prin regulamenteleParlamentului sau prin lege, ori pe cale cutumiara; de aceea mandatul civil implicaacceptarea de catre mandant a actelor mandatarului facute n virtutea mputerniciriiacordate, pe cnd cel parlamentar este general si nu implica ratificarea de catreelectorat a actelor ndeplinite; mandatul civil poate fi si implicit, pe cnd mandatul parlamentar estentotdeauna expres, alegatorii trebuind sa voteze pentru o lista sau un candidat, nfunctie de tipul de scrutin; mandatul civil este esentialmente revocabil, pe cnd mandatul parlamentar nupoate fi revocat; mandatul civil implica aducerea la ndeplinire de catre mandatar amputernicirii acordate de mandant, pe cnd mandatul parlamentar nu presupune orelatie juridica ntre alegatori si alesi ori ntre partid si parlamentari, potrivit art 69 alin (2) din Constitutie, orice mandat imperativ fiind nul 3 3 Natura juridica a mandatului parlamentarAsa cum rezulta din cele aratate: mandatul parlamentar este o categorie a dreptului public, deoareceConstitutia, legea sau eventual cutuma sunt cele care i stabilesc continutul si idetermina limitele; mandatul parlamentar nu presupune o relatie juridica ntre parlamentar sialegatori, sau partid, ci doar o relatie politica sanctionata prin aceea ca nu va mai fiales, iar pe parcursul exercitarii, pierderea sprijinului politic, chiar eliminarea dingrupul parlamentar etc ; ca demnitate publica mandatul parlamentar presupune37mputernicirea data de alegatori ca parlamentarul sa fie n serviciul ntregului corpelectoral (popor) si nu numai al unei parti din aceasta (alegatorii circumscriptieielectorale sau ai partidului din care parlamentarul face parte), exercitnd astfel unmandat reprezentativ 3 4 Trasaturile mandatului parlamentar! Trasaturile mandatului reies din natura sa si anume: mputernicirea pe care o cuprinde are caracter general; n exercitarea sa, parlamentarul este independent; mandatul sau este irevocabil; confera parlamentarului un regim special de protectie a) Generalitatea mandatului parlamentar- o data ales, parlamentarul devine reprezentantul ntregului popor, iar continutulmandatului sau este determinat de interesele acestuia, pe care l reprezinta, si nu numaiale celor care l-au votat; n definirea acestor interese, optiunea parlamentarului estelibera, chiar daca el face parte dintr-un partid pe care l reprezinta n Parlament; chiarfata de partid optiunea sa rezulta exclusiv din propria convingere;- mandatul parlamentar exprima relatia parlamentarului cu ntregul popor, nserviciul caruia este, nu numai cu alegatorii circumscriptiei care l-au votat, desi acestiabeneficiaza de prezenta sa n virtutea obligatiei parlamentarului de a tine legatura cualegatorii b) Independenta mandatului parlamentar- n exercitarea mandatului, parlamentarul se supune numai Constitutiei, legilor sieste tinut sa adopte atitudini care, potrivit constiintei sale, servesc binelui public;- independenta parlamentarului nu este contrara obligatiei depunerii juramntuluicare se refera tocmai la ndatorirea de a respecta continutul politic al mandatului;- libertatea de actiune a parlamentarului rezulta din prevederile art 69 alin 2 dinConstitutie, potrivit caruia ?mandatul imperativ este nul? 38c) Irevocabilitatea mandatului parlamentar- mandatul imperativ fiind nul, potrivit art 69 alin 2 din Constitutie, pe cale deconsecinta mandatul parlamentar nu poate fi revocat, fiind reprezentativ;irevocabilitatea este garantia independentei care, la rndul sau, asigura generalitateamandatului;- irevocabilitatea nu este afectata de obligatia depunerii juramntului datoritacontinutului acestuia d) Protectia mandatului parlamentar este ndeosebi de natura constitutionala sidatorita importantei ei o vom trata separat ! Legatura politica dintre parlamentar si societatee) Alte explicatii privind trasaturile mandatului parlamentar- faptul ca mandatul parlamentar are caracter reprezentativ nu nseamna ca, odata ce alegerea a avut loc, orice legatura dintre parlamentar si alegatori dispare;- parlamentarul este supus permanent si difuz influentei opiniei publice, pe care,la rndul sau, o influenteaza; independenta mandatului nu nseamna ca parlamentariise pot dezinteresa de aspiratiile de ansamblu ale poporului, deoarece, altminteri,principiul reprezentarii ar fi o simpla fictiune; Parlamentul si desfasoara activitateasub control electiv, ntruct electoratul, la urmatoarele alegeri, poate sa nu l maialeaga;- pentru evitarea riscului unei rupturi ntre Parlament si electorat, un rol important lau formele de mbinare a democratiei reprezentative cu democratia semi-directa:referendumul (constitutional sau consultativ) si initiativa populara; aceluiasi scop isunt subordonate si posibilitatea dizolvarii Parlamentului, n caz de crizaguvernamentala (art 89 din Constitutie), si durata mandatului parlamentar de 4 ani,care tempereaza tendinta parlamentarilor de a se transforma ntr-o oligarhie politica;- prin intermediul parlamentarilor, cu exceptia celor independenti, partidelepolitice sunt reprezentate n Parlament; este o reprezentativitate care nu e antinomicacu mandatul de parlamentar, deoarece corespunde continutului sau politic; apartenenta39politica a parlamentarilor are un rol important n asigurarea legaturii lor cu mediulsocial datorita rolului partidelor politice de intermediari ntre societate si stat si demediatori n confruntarea intereselor si conceptiilor specifice diferitelor grupe sociale;- alegerea parlamentarilor prin vot universal si direct asigura, prin presiuneaperspectivei scrutinului, un contact permanent ntre acestia si mediul social; astfel,parlamentarul este n serviciul poporului, avnd mandat de la corpul electoral, nu de lapartid, desi acesta l-a propus si sustinut n alegeri; ntr-o societate democratica,promovarea politicii partidului este o chestiune de convingere, onestitate si moralitate,trasaturi ce nu sunt de conceput fara independenta de opinie si decizie aparlamentarului n exercitarea mandatului sau;- independenta parlamentarului consta n aceea ca partidul de care apartine nu ipoate impune, sub aspect juridic, cum sa voteze, cum sa-si exercite dreptul la cuvntori sa nu paraseasca partidul sau grupul parlamentar din care face parte; pe plan politic,nsa, nerespectarea promisiunilor, angajamentelor, a disciplinei de partid etc poateavea consecinte care pot marca definitiv cariera de politician a parlamentarului;- posibilitatea parlamentarilor de a sesiza Curtea Constitutionala nainte depromulgarea legii, ca si pentru controlul constitutionalitatii tratatelor si acordurilorinternationale nainte de ratificare, i transforma n garanti ai respectarii Constitutiei 3 5 Dobndirea mandatului parlamentara) Dobndirea mandatului parlamentar prin alegeriCamera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret siliber exprimat potrivit sistemului electoral instituit prin legile electorale; de aceea,parlamentarul dobndeste mandatul la data la care a fost ales b) Dobndirea mandatului parlamentar prin desemnareArt 62 alin 2 din Constitutie permite reprezentarea distincta n CameraDeputatilor a organizatiilor cetatenilor apartinnd minoritatilor nationale care nu auobtinut nici macar un mandat prin scrutin, dar au participat la alegeri pe liste proprii si40au obtinut un anumit scor electoral, n functie de norma de reprezentare specifica; esteo discriminare pozitiva, n favoarea acestor minoritati c) Procesul intrarii n exercitiul mandatului parlamentar- biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii ntermen de 24 de ore de la ncheierea operatiunii de atribuire a mandatelor;- o data cu eliberarea certificatului, cel ales intra n posesia mandatului sau, ceea ceconfera imunitate si anumite drepturi patrimoniale, cum ar fi decontarea cheltuielilorde transport dinspre localitatea unde si are domiciliul spre Bucuresti, n vedereanceperii exercitarii mandatului;- parlamentarul intra, nsa, n exercitiul mandatului de la data ntrunirii legale aCamerei din care face parte, sub conditiile validarii si a depunerii juramntului;totodata, se naste si obligatia de a da curs convocarii Camerelor de catre PresedinteleRomniei, iar ncalcarea voita a acestor obligatii are semnificatia refuzului de a-siexercita mandatul;- Parlamentul nou ales se ntruneste la convocarea Presedintelui Romniei n celmult 20 de zile de la alegeri; de la aceasta data nceteaza calitatea de parlamentar amembrilor Parlamentului anterior si se declanseaza procedura preliminara constituiriiorganelor de lucru ale noului Parlament; n perioada preliminara, alesul intra nexercitiul mandatului, care nsa, prin scopul urmarit, este limitat la problematicavalidarii mandatelor rezultate din alegeri;- o data cu validarea a cel putin doua treimi din mandate, potrivit regulamentelorcelor doua Camere, acestea sunt legal constituite, ntruct si pot exercita n ntregimeprerogativele (sa adopte orice lege, inclusiv constitutionala, sa nvesteasca Guvernul,sa-si aleaga organele de lucru etc ), iar parlamentarii, dupa depunerea individuala ajuramntului n fata plenului Camerei, intra pe deplin n exercitiul mandatului lor(nedepunerea juramntului are ca efect pierderea mandatului);- din cele aratate, rezulta ca ntre momentul eliberarii de catre birourile electorale decircumscriptie a certificatelor doveditoare a cstigarii alegerilor si pna la datadepunerii juramntului, exista, n parlalel, doua corpuri legiuitoare:41* primul, care si continua mandatul, dar un mandat limitat din punct devedere al competentelor;* al doilea, care nca nu si-a nceput activitatea n acest mod se asigura continuitatea autoritatii legislative, neexistnd nici unmoment vid de putere legislativa 3 6 Durata mandatului parlamentar- coincide cu aceea a Camerei, de patru ani, deoarece mandatul se exercitaindividual, dar se realizeaza colectiv la nivelul Camerei;- aceasta durata se prelungeste de drept n urmatoarele situatii:! pna la ntrunirea noului Parlament, potrivit art 63 alin 3 din Constitutie, pentru ase asigura permanenta functiei Parlamentului; potrivit art 63 alin 4 din Constitutiecompetenta Parlamentului n aceasta perioada este nsa limitata ntruct nu poateadopta, modifica sau abroga legi organice sau revizui legea fundamentala;! pe durata starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pna la ncetareaacestora Durata mandatelor celor doua Camere este egala; ea poate fi mai mica de 4 ani ncazul dizolvarii Parlamentului; potrivit art 89 din Constitutie, PresedinteleRomniei, dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilorgrupurilor parlamentare, poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordatvotul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de laprima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari deinvestitura Constitutia permite o singura dizolvare a Parlamentului ntr-un an dezile Deci, dizolvarea este conditionata de existenta unei crize guvernamentale, acarei solutionare reclama arbitrajul electoratului, dar ea nu poate avea loc nultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romniei si nici n timpul starii demobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta 3 7 ncetarea mandatului poate fi:42a) colectiva, ca urmare a ncetarii mandatului Camerei la expirarea durateiacestuia sau a dizolvarii Parlamentului de catre Presedintele Romniei b) individuala, pentru nedepunerea juramntului, deces, demisie, incompatibilitatesau pierderea drepturilor electorale 3 8 Supleantii si vacanta circumscriptiei electoraleSupleantii sunt candidatii nscrisi pe lista care la alegeri nu au obtinut un loc nParlament; se pot deosebi doua situatii:- vacanta locului de parlamentar, cnd titularul de pe lista care a cstigatmandatul pierde aceasta calitate, locul sau urmnd a fi luat de candidatul imediaturmator, cu conditia ca acesta sa nu-si fi schimbat ncadrarea politica;- vacanta circumscriptiei electorale, cnd daca nu exista supleanti, precum si ncazul ncetarii mandatului unui candidat independent, se organizeaza alegeri partialepentru mandatul respectiv, cu exceptia ultimelor 12 luni anterioare expirariimandatului Camerei;- mandatul deputatului sau senatorului ocupat prin sistemul supleantilor sau alalegerii partiale dureaza pna la expirarea normala a mandatului Camerei din careparlamentarul face parte (cu exceptia prelungirii acestui mandat n conditiile art 63 alin 1 sau a dizolvarii Parlamentului n conditiile art 89 din Constitutie) 3 9 Continutul mandatului parlamentar reprezinta totalitatea drepturilor siobligatiilor pe care le presupune Drepturile parlamentarilor pot fi clasificate n drepturi politice si drepturipatrimoniale $ Drepturile politice sunt cele prin exercitarea carora parlamentarii realizeazacontinutul politic al mandatului lor si anume:a) Initiativa parlamentara ce se poate manifesta sub modalitatea dreptului deinitiativa legislativa, prin propuneri legislative sau amendamente, depunerea de43motiuni sau proiecte, hotarri ori prin declaratii, dreptul de a participa la initiativecolective, cum sunt pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romniei, motiuneade cenzura pentru demiterea Guvernului, sesizarea Curtii Constitutionale cu privire laneconstitutionalitatea legii nainte de promulgare sau a tratatelor sau altor acorduriinternationale nainte de adoptarea legii de ratificare, cererea de ntrunire a Camerelor nsesiune extraordinara etc b) Libertatea de exprimare, specifica parlamentarilor prin dreptul la cuvnt sidreptul la vot c) Drepturi legate de activitatea de control a executivului prin chestionareaGuvernului sau a membrilor sai pe calea ntrebarilor sau interpelarilor, participarea lainitierea de motiuni simple sau de cenzura, anchete, solicitarea de informatii; Guvernuleste obligat sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camere d) Drepturi legate de organizarea si functionarea Camerelor care se refera ladreptul de a alege si a fi ales n organele de lucru ale acestora, la dreptul de a seorganiza n structuri politice, la dreptul de a face parte din alte formatiuni ad-hoc saupermanente ale Camerei cum sunt grupurile de prietenie cu alte tari sau delegatiileparlamentare, dreptul de a demisiona $ Drepturile patrimoniale se refera la consecintele patrimoniale ale mandatuluireprezentativ; demnitatea de parlamentar rezulta dintr-un raport de drept public ncadrul caruia drepturile patrimoniale reprezinta contraprestatia serviciului realizat;- fac parte dintre masurile de protectie a mandatului parlamentar, ntruct suntdestinate sa asigure independenta patrimoniala a parlamentarilor (au aparut ca urmarea generalizarii votului universal, ce a permis accesul n Parlament al unor persoane faraavere, spre deosebire de votul cenzitar, ce asigura selectarea doar a celor ce plateau unanumit nivel de impozit reprezentnd censul de avere);- sunt consecinta faptului ca functia de parlamentar, constituind o demnitate publica,ca si orice alta demnitate, cum este aceea de ministru, judecator etc , implica plata uneiremuneratii a serviciului prestat (indemnizatia lunara sau acordarea unor facilitati nlipsa carora serviciul nu s-ar putea presta ? transportul, cazarea, plata cheltuielilor pe44plan local, pentru legatura cu alegatorii etc ) $ Indemnizatiile si alte drepturi patrimoniale- cuantumul indemnizatiei lunare se stabileste prin lege organica;- indemnizatia cuprinde o parte fixa si una variabila, legata de participarea lasedinte (diurna de sedinta);- indemnizatia este de ordine publica, deci nu se poate renunta la ea;- alte drepturi pecuniare se refera la decontarea cheltuielilor de transport sicazare, ndeosebi pentru parlamentarii din provincie, la suma acordata pentrureprezentativitatea pe plan local, cum este biroul senatorial etc 3 10 Obligatiile parlamentaruluiCorelativ drepturilor, parlamentarul are urmatoarele obligatii:- participarea la lucrarile comisiilor si a plenului;- ncadrarea ntr-o comisie permanenta;- respectarea juramntului depus, a procedurii parlamentare si a regulamentelor;- declararea averii nainte de validare si la sfrsitul mandatului;- evitarea conflictului de interese;- asigurarea unui contact permanent cu alegatorii din circumscriptia electorala 3 11 SanctiuniPentru ncalcarea obligatilor, sanctiunile pot fi disciplinare, pecuniare si politice a) Sanctiuni disciplinareConstituie abateri disciplinare savrsite de parlamentari urmatoarele fapte, daca,potrivit legii, nu constituie infractiuni:a) ncalcarea dispozitiilor privind ndatoririle parlamentarului prevazute deConstitutie si de legea statutului deputatului si senatorului;b) ncalcarea juramntului de credinta;c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei;45d) exercitarea abuziva a mandatului parlamentar;e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altuidemnitar n sedintele de plen, de comisii sau de birou sau n afara acestora, dar cuprivire la exercitarea mandatului de parlamentar - Sanctiunile disciplinare aplicate de presedintele Camerei sunt: atentionarea,chemarea la ordine, retragerea cuvntului, avertismentul scris, eliminarea din sala;- Sanctiunile disciplinare aplicate de Camera sunt: interzicerea participarii lalucrari pentru o perioada de timp, excluderea temporara de la un numar de maxim 30de sedinte Excluderea temporara are ca efect suspendarea indemnizatiei lunare petimpul excluderii si a drepturilor ce tin de calitatea de parlamentar, cu exceptiaimunitatii, interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor, ca urmare ainterzicerii accesului n incinta Camerei; excluderea se executa de catre chestor si, ncaz de opunere, cu ajutorul fortei publice puse la dispozitia Camerei;- de regula, sanctiunile se aplica gradual, nsa n cazul unei fapte mai grave seaplica o sanctiune mai grava b) Sanctiuni pecuniareConstituie sanctiuni pecuniare urmatoarele consecinte ale unei sanctiunidisciplinare:- reducerea indemnizatiei, neacordarea diurnei de sedinta; ele sunt specificepentru combaterea absenteismului;- sanctiunea pecuniara complementara a pierderii dreptului de premiere anuala c) Sanctiuni politiceConstituie sanctiuni politice cele aplicate pentru ncalcarea de catre parlamentari adisciplinei de partid, fara a implica consecinte juridice - ele sunt specifice parlamentarilor din structurile de conducere care pot firevocati fie ca urmare a unor fapte imputabile, fie a pierderii sprijinului politic;- sanctiunea maxima ca urmare a pierderii sprijinului politic al partidului sau asanctionarii de catre alegatori a comportamentului sau sau al partidului din care face46parte, este aceea ca parlamentarul respectiv nu va mai fi ales 3 12 Protectia mandatului parlamentarCategorii de masuri cu rol de protectie:- mpotriva presiunilor alegatorilor si ale partidului cu sprijinul caruia a intrat nParlament, mandatul parlamentar este aparat de dispozitiile art 69 alin 2 care interzicmandatul imperativ; interdictia mandatului imperativ este un mijloc de protectie alibertatii si independentei parlamentarilor; de aceea, programul politic pe baza caruiaparlamentarul a fost ales nu are semnificatia unui mandat imperativ; realizareaprogramului poate antrena raspunderea politica a parlamentarului fata de partidul politicpe care l reprezinta, care l poate exclude sau i poate retrage sprijinul acordat, ct si nfata electoratului, sub acest aspect alegerile constituind un mijloc de verificare a moduluin care parlamentarii si-au adus la ndeplinire mandatul;- fata de presiunile ce ar putea fi exercitate de Guvern sau de grupuri de interese,protectia mandatului este asigurata prin incompatibilitati, evitarea conflictului deinterese, imunitate parlamentara si drepturile patrimoniale la care ne-am referit a) Incompatibilitatile reprezinta interdictia unei persoane ce ocupa demnitatea deparlamentar de a ndeplini o alta functie care, potrivit legii, este incompatibila cuaceasta Incompatibilitatea protejeaza independenta parlamentarului Ea implicaoptiunea acestuia ntre mandat si o alta functie publica sau privata Deputatul vademisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, n termenullegal de la data aparitiei cazului de incompatibilitate, iar senatorul va demisiona dinfunctiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, n termenul prevazut de lege Dupa expirarea acestui termen, parlamentarul care continua sa se afle ntr-un caz deincompatibilitate este considerat demisionat din functia de parlamentar Schimbarileintervenite n activitatea parlamentarului pe durata exercitarii mandatului se aducnentrziat la cunostinta Biroului permanent $ Categorii de incompatibilitati47- incompatibilitatea cu orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei demembru al Guvernului; scopul este evitarea subordonarii fata de executiv; - respectarea bicameralismului duce la interdictia de a ocupa n acelasi timpfunctia de deputat si cea de senator; de altfel, este o cauza de iligibilitate;- alte incompatibilitati sunt stabilite prin Legea organica privind statutul deputatilorsi senatorilor, cum sunt, de exemplu, cu functia de primar, consilier local, secretar alConsiliului local etc - evitarea conflictului de interese are ca scop asigurarea, de asemenea, aindependentei parlamentarilor; de aceea, sunt aplicabile asemanator regulile de laincompatbilitati $ Nota: Distinctia ntre neeligibilitati (iligibilitati) si incompatibilitati- neeligibilitatile sunt mijloace de protectie a corpului electoral, reprezentndcauze care mpiedica o persoana sa fie aleasa;- neeligibilitatile sunt prevazute n art 71 alin 1 din Constitutie si au caracter absolut,mpiedicnd pe cineva sa candideze sau, daca a obtinut mandatul, atrag nulitateaacestuia $ Reguli de procedura- incompatibilitatile si conflictul de interese interzic cumulul functiei deparlamentar cu functia incompatibila sau n conflict de interese; ele nu atrag nulitateamandatului, ci doar optiunea parlamentarilor, ntr-un anumit termen, la epuizareacaruia se prezuma ca parlamentarul a renuntat la mandatul sau b) Imunitatea parlamentara este un mijloc de protectie a mandatuluiparlamentar fata de eventualele presiuni sau abuzuri care s-ar comite mpotrivapersoanei sale; ea are scopul de a garanta libertatea de exprimare a parlamentarului siprotejarea acestuia mpotriva urmaririlor judiciare represive, abuzive sau sicanatorii Imunitatea protejeaza mandatul n sine, avnd caracter obiectiv si imperativ; deaceea, ea nu constituie un drept subiectiv, la care parlamentarul ar putea renunta, niciun privilegiu, contrar egalitatii cetatenilor n fata legii fiind consecinta unui imperativ48al statutului constitutional al parlamentarului si Camerei din care face parte, precum sial principiului potrivit caruia parlamentarii sunt n serviciul poporului Imunitatea parlamentara cunoaste doua modalitati: lipsa raspunderii juridice siinviolabilitatea $ Lipsa raspunderii juridice- este pentru voturile si opiniile exprimate n exercitiul mandatului, aparnd douadrepturi de baza ale parlamentarului: dreptul de vot si libertatea cuvntului;- este absoluta, n sensul ca nu poate fi ridicata si se refera la orice fel deraspundere, penala, contraventionala sau civila;- este perpetua, aparnd pe parlamentar si dupa terminarea mandatului;- este o imunitate de fond, ntruct priveste actele intrinseci mandatului, cum suntvotul, amendamentele, luarile de cuvnt, ntrebarile, interpelarile, rapoartele si avizeleprezentate din partea comisiei din care face parte etc ;- lipsa raspunderii juridice pentru votul sau opiniile exprimate nu excluderaspunderea disciplinara pentru ncalcarea regulamentelor, raspunderea penala saucivila pentru savrsirea unor fapte straine mandatului pe care parlamentarul l exercita;- ea nu apara pe parlamentar pentru faptele savrsite n afara mandatului (articole,manifestatii, declaratii la televiziune sau radio etc sau pentru proferarea de injurii,chiar la tribuna Parlamentului);- este o imunitate functionala, ntruct priveste exercitiul mandatului $ Inviolabilitatea- se refera numai la interdictia arestarii, retinerii, perchezitionarii parlamentaruluifara ncuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea lor; urmarirea sitrimiterea n judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe lnga naltaCurte de Casatie si Justitie, iar competenta de judecata apartine tot acestei Curti;- este o imunitate de procedura, ntruct poate mpiedica actele de procedura49susmentionate doar pe durata mandatului; dupa ncetarea acestuia, parlamentarul numai este aparat, iar pe perioada imunitatii termenul de prescriptie este suspendat;- se refera exclusiv la raspunderea penala, n limitele discutate anterior nu si la ceacivila, contraventionala sau de alta natura (ca n cazul lipsei de raspundere), precum sila fapte straine de exercitiul mandatului;- n caz de infractiune flagranta, parlamentarul poate fi retinut si supus perchezitiei,dar ministrul justitiei va informa de ndata Camera din care acesta face parte, care vadecide, prin vot secret, cu majoritate absoluta, cu privire la mentinerea sau revocareamasurii;- inviolabilitatea, n limitele mentionate, are ca scop sa mpiedice ca un parlamentarsa fie privat de posibilitatea de a-si exercita functia din cauza urmaririi represive siarbitrare, inspirate din motive politice;- inviolabilitatea nu suprima represiunea, ci ntrzie declansarea procedurii arestarii,retinerii sau perchezitionarii parlamentarului;- cererea motivata de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedinteluiCamerei de catre ministrul justitiei si se nscrie cu prioritate pe ordinea de zi; savrsireasau descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale determina introducerea unei noicereri de retinere, arestare sau perchezitie;- cererea ministrului justitiei va fi naintata comisiei juridice, de disciplina si deimunitati, care va stabili prin raportul sau daca exista motive temeinice pentruaprobarea cererii sau ea este inspirata doar din motive politice, iar solutionarea este decompetenta plenului Camerei; este, deci, o modalitate de control al executivului, careeste autorul cererii, prin ministrul justitiei si care trebuie sa o motiveze si sa odovedeasca;- fiecare Camera hotaraste asupra cererii de ridicare a imunitatii, n modalitateainviolabilitatii, dupa ascultarea celui n cauza, prin votul secret cu bile al majoritatiimembrilor sai ncuviintnd sau respingnd cererea, Camerele Parlamentului nu se transformantr-un organ de jurisdictie; de aceea, aprobarea cererii ministrului justitiei nu are nici o50semnificatie n ce priveste calificarea juridica a faptei, care este un atribut exclusiv alinstantei de judecata n sens larg, tot o masura de protectie este si competenta naltei Curti de Casatie siJustitie de a judeca faptele parlamentarilor dupa ridicarea imunitatii 51Capitolul IVINTRODUCERE N DREPTUL PARLAMENTARAL PROCEDURII PARLAMENTARE4 1 Premise constitutionale4 1 1 Competenta Parlamentului este:! generala, de a delibera asupra problemelor natiunii, esentiala fiind calitatea sa deunic organ legiuitor;! speciala, ndeosebi n materie de control, numiri etc Fiind data de Constitutie, competenta Parlamentului nu poate fi nici extinsa si nicirestrnsa printr-un alt act dect legea constitutionala Limitele competentei Parlamentului:a) suprematia Constitutiei, care constrnge Parlamentul sa nu ncalce prevederileacesteia;b) principiul separatiei puterilor , care implica echilibru si colaborarea ntreputerile statului, mpiedicnd Parlamentul sa se substituie altei autoritati(Guvernului, judecatorului, Presedintelui Romniei);c) partajarea competentei, n anumite domenii si anume cu Guvernul, ce are monopolul initiativei n materie de buget si ca efectal prezumtiei de delegare legislativa ce justifica ordonanta de urgenta; cu Presedintele Romniei, n ce priveste tratatele internationale semnaten numele Romniei, pe care numai presedintele le poate trimite Parlamentului spreratificare, instituirea masurilor exceptionale (starea de asediu sau de urgenta) saumobilizarea fortelor armate, ce pot fi luate doar de Presedintele Romniei cu52aprobarea prealabila sau posterioara a Parlamentului, numirea la propunereaPresedintelui a directorilor serviciilor speciale; cu corpul electoral, n ce priveste revizuirea Constitutiei 4 1 2 Functiile Parlamentuluia) Functia de legiferare- exista anumite limitari care definesc ntinderea legitimitatii constitutionale afunctiei de legiferare:* ncalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale este sanctionata cuneconstitutionalitatea legii;* nucleul dur al Constitutiei (limitele revizuirii prevazute de art 152 dinConstitutie);* respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor (Parlamentul nu sepoate substitui Guvernului sau altor organe publice);- calitatea Parlamentului de unica autoritate legiuitoare nu exclude interventia altorautoritati n procesul de legiferare, cum sunt: cererea de reexaminare formulata de Presedintele Romniei, ce determina o noualectura; sesizarea pentru neconstitutionalitate anterioara promulgarii admisa printr-odecizie a Curtii Constitutionale, ce obliga Parlamentul, n cadrul proceduriicomplementare a reexaminarii, sa puna de acord prevederile neconstitutionale cudispozitiile Constitutiei; sesizarea, admisa de Curta Constitutionala, anterioara ratificarii, cuneconstitutionalitatea unui tratat sau acord international;b) Functia de control- se exercita n principal asupra executivului, dar poate privi orice alt domeniu deactivitate;53- se realizeaza prin rapoarte si programe prezentate Parlamentului, prin ntrebari,interpelari sau anchete parlamentare, prin rezolvarea petitiilor adresate Camerelor, prinmotiuni simple sau de cenzura;- desi necesar si deplin, controlul parlamentar nu este totusi nelimitat, exercitndusen cadrul general al competentei constitutionale a Parlamentului, deci cu respectarearegimului de separatie a autoritatilor publice n exercitarea statala a puterii De aceea,Parlamentul nu se poate substitui controlului exercitat de diferite autoritati aleadministratiei publice si nici nu se poate pronunta asupra responsabilitatii civile, penale,contraventionale etc a unei persoane, adica nu se poate substitui atributiilor unei instantejudecatoresti c) Functia de reprezentare- a fost esentiala n configurarea democratiei reprezentative si a regimuluiparlamentar, ndeosebi n perioada initiala a conflictului dintre Parlament si monarhie(care astfel a devenit constitutionala);- asigura agregarea intereselor si valorilor ce si disputa ntietatea n societate nprocesul de adoptare a unei masuri, indiferent de natura ei exclusiv politica sau silegislativa etc ;- n societatea moderna, functia de reprezentare a Parlamentului este concurata denoi centre de reprezentativitate n dezbaterea unor probleme politice, ndeosebi massmedia(presa scrisa si, mai ales, televiziunea si radioul), Guvernul, PresedinteleRomniei, grupurile de presiune (sindicate, organizatii patronale, biserica, partidele,mai ales extraparlamentare, ONG-uri, fundatii etc );- pentru ndeplinirea functiei de reprezentare, limitata prin nsasi compozitia politicaa Parlamentului, important este aportul Consiliului Economic si Social, ce asigurareprezentativitatea pe criterii profesionale (nu politice), contactul cu structurileadministratiei publice, ndeosebi centrale, ca si cu grupurile de presiune, n principal lanivelul dezbaterilor si analizei n comisiile parlamentare, ca si asigurarea transparenteintregii activitati 54d) Functia externa- ratificarea si denuntarea tratatelor internationale;- declararea starii de razboi sau ncetarea ostilitatilor militare;- participarea la structurile parlamentare internationale (ale Consiliului Europei,ale OSCE, ale Pactului Nord Atlantic) e) Competenta de numiri- nvestirea Guvernului sau retragerea ncrederii acordate acestuia prin motiuneade cenzura;- numirea Avocatului Poporului de catre Camerele reunite ale Parlamentului;- numirea, la propunerea Presedintelui Romniei, a directorilor serviciilorspeciale;- numirea de catre fiecare Camera a trei judecatori ai Curtii Constitutionale (dincei 9 ce alcatuiesc Curtea);- numirea n conditiile legii a unor membrii ai Consiliului Superior alMagistraturii;- numirea unor membri n Consiliul National al Audiovizualului;- propunerea, de catre comisiile de specialitate, a membrilor Consiliului Concurenteietc f) Functia de organizare interna- este o consecinta a principiului constitutional al autonomieiparlamentare - Camerele valideaza alegerea parlamentarilor si au o structura politica proprie,alcatuita din grupurile parlamentare;-de asemenea, Camerele si adopta regulamente proprii si si aleg organele delucru pe care pot sa le revoce 554 1 3 Actele Parlamentului! Definire: reprezinta manifestarea de vointa a uneia din Camere sau a Camerelorreunite n sedinta comuna rezultata din desfasurarea procedurii parlamentare siobiectivata ntr-un nscris; deci, n definirea actului, forma determina continutulacestuia;! Categorii: acte juridice si acte exclusiv politice; ceea ce le uneste este faptul caaceste categorii de acte exprima ntotdeauna o optiune politica acte exclusiv politice prin care Parlamentul si exprima atitudinea cu scopul de ainfluenta o anumita activitate, cum ar fi: declaratia, apelul, mesajul, chemarea,proclamatia etc Actele exclusiv politice sunt numerus apertus, nefiind definiteconstitutional, iar respectarea lor nu poate fi impusa de forta coercitiva a statului;motiunea simpla reprezinta singurul act politic definit prin Constitutie; actele juridice reprezinta manifestari de vointa n scopul de a produce efectejuridice; de aceea, ncalcarea lor este sanctionata juridic prin forta coercitiva astatului si sunt numerus clausus, fiind prevazute de catre Constitutie si anume:legile, hotarrile si regulamentele Camerelor; actele juridice sunt normative, dacainstituie reguli juridice sau individuale (cum ar fi o parte din hotarri); motiunea decenzura este un tip de motiune care, daca este adoptata cu respectarea proceduriiconstitutionale, are ca efect juridic demiterea Guvernului a) Legea- reprezinta actul adoptat de Camerele Parlamentului n forma aprobata deCamera decizionala, promulgat de Presedinte, si publicat n Monitorul Oficial alRomniei;- poate fi ordinara, organica si constitutionala, potrivit art 73 din Constitutie;- legea constitutionala nu se promulga, fiind supusa aprobarii prin referendum decatre corpul electoral, pe cnd legea ordinara sau organica sunt supuse promulgarii b) Hotarrea56- reprezinta actul Camerei sau Camerelor reunite privitor la activitatea acestora,cum ar fi aprobarea regulamentului parlamentar, validarea mandatelor, alegereaorganelor interne ale Parlamentului, aprobarea cererii de arestare, retinere sauperchezitionare a unui parlamentar de catre Camera etc ;- reprezinta un act specific autonomiei regulamentare a Camerelor;- ca regula, hotarrea are efecte juridice cu caracter intern; aceste efecte pot fi siexterne, cum ar fi o hotarre de aprobare a cererii de arestare, retinere sauperchezitionare a unui parlamentar de catre Camera, care, chiar daca privestenemijlocit exercitarea n Parlament a mandatului de catre deputat sau senator, dupacaz, reprezinta si autorizarea aplicarii mpotriva parlamentarului a unor masurispecifice procedurii penale, ceea ce este un efect extern Fiecare Camera si adopta propriul regulament, iar Camerele reunite adoptaregulamentul sedintelor comune ale Camerelor Regulamentul este o ?rezolutie? sau ovarietate de hotarre prin care se fixeaza principiile activitatii parlamentare Regulamentul parlamentar este un act normativ, fiind supus obligatiei de publicare nMonitorul Oficial, dar sub semnatura presedintelui Camerei Exista cteva deosebiri esentiale ale regulamentului parlamentar fata de lege Astfel:- legile organice au un domeniu rezervat (art 73 din Constitutie);- legile sunt rezultatul deciziei succesive a ambelor Camere; pentru adoptarealegilor ? indiferent de natura lor ? au loc dezbaterea si votarea lor separata (inclusiv pearticolele ce fac obiectul unor amendamente) n fiecare dintre cele doua Camere,urmnd ca legile, cu exceptia celor constitutionale sa fie adoptate n forma aprobata nCamera decizionala (chiar daca nu are loc o dezbatere, prima Camera sesizata siexprima vointa, n sensul acceptarii initiativei legislative, n forma cu care a fostsesizata, prin adoptarea tacita a legii n termenul constitutional prevazut n art 75);- legile, cu exceptia celor constitutionale, supuse aprobarii prin referendum, senainteaza promulgarii de catre Presedintele Romniei;- regulamentele se adopta de fiecare Camera n parte cu votul majoritatii absolute57a parlamentarilor; aceasta majoritate nu transforma regulamentul n lege, ci urmaresteasigurarea unei reprezentari ct mai largi a vointelor parlamentarilor n adoptareaactului normativ ce concretizeaza autonomia regulamentara a Parlamentului;- regulamentele parlamentare reprezinta ?o prelungire a Constitutiei? n cepriveste organizarea si functionarea Parlamentului; prin aceste regulamente nu se potinstitui reguli pentru persoane din afara Parlamentului sau de catre o Camera pentrucealalta c) Motiunea- poate fi simpla sau de cenzura;- motiunile reprezinta actele prin care o Camera sau Camerele reunite si exprimaatitudinea ntr-o anumita problema;- motiunea de cenzura adoptata are efecte juridice, n timp ce motiunea simpla esteexclusiv un act politic;- de regula, nu este obligatoriu ca motiunea sa se concretizeze ntr-un nscris, putndrezulta numai din vot (cum ar fi respingerea unei legi) Actele interne ale Parlamentului- nu au fost cuprinse ntre ?Actele Parlamentului? datorita faptului ca au caracterintern si efectele lor intereseaza exclusiv procedura parlamentara;- ele provin de la organele de lucru ale Camerelor;- exemple: actul de convocare a Camerelor, raportul comisiei sesizate n fond, demediere, avizul unei comisii, trimiterea legii adoptate de o Camera spre dezbatereceleilalte Camere, ordinea de zi etc 58Capitolul VPROCEDURA PARLAMENTARa5 1 IntroducereContinut: procedura parlamentara cuprinde reguli ce ordoneaza activitateaParlamentului n scopul exercitarii competentei sale constitutionale si legale; elerezulta din Constitutie si din regulamentele parlamentare Forma: forma scrisa este esentiala, dar exista si reguli cutumiare sau precedentecu caracter complementar, care nsa devin obligatorii n sens normativ doar dupareceptarea lor cu titlu de cutuma; valoarea precedentului este aceea a unei solutii ce nuare caracter obligatoriu, similar cu precedentul judecatoresc Functionalitatea: procedura trebuie sa asigure participarea opozitiei nfunctionarea Camerelor si n structurile organizatorice ale acestora, pentru a sevalorifica pluralismul politic Diferentiere: procedurile parlamentare generale cuprind reguli de aplicatie generalasi reguli speciale (distinctie exclusiv metodologica); singura distinctie stiintifica este,nsa, aceea dintre regulile procedurale de natura constitutionala, ntruct de respectarealor depinde constitutionalitatea externa a legii (cum sunt majoritatea necesara adoptariilegii, specializarea sesizarii etc ), si celelalte reguli de procedura, a caror respectare este oproblema exclusiv de competenta Parlamentului 5 2 Premisele procedurii parlamentare5 2 1 Legislatura- activitatea parlamentara se dimensioneaza n timp;- legislatura desemneaza durata mandatului colectiv al Parlamentului, implicit alfiecarei Camere;59- ca regula, legislatura este de 4 ani, avnd n vedere explicatiile date atunci cnds-a tratat durata mandatului, prorogarea acesteia sau dizolvarea Parlamentului;- efectele expirarii legislaturii: perima toate lucrarile nefinalizate, cu exceptiaproiectelor de lege sau propunerilor legislative nscrise pe ordinea de zi a unei Camere(art 63 din Constitutie) 5 2 2 Sesiunea- este perioada n care o adunare parlamentara si exercita n deplinatatecompetenta sa constitutionala sau, sub aspect functional, perioada n care plenul sepoate ntruni n sedinte;- n afara sesiunii, parlamentarii nu pot adopta acte de competenta plenului;- ncheierea sesiunii nu are efecte asupra activitatii Biroului permanent si nici, cuaprobarea acestuia, asupra activitatii comisiilor parlamentare;- n dreptul parlamentar sunt doua solutii, a sesiunii continue, cum a fost n cazullucrarilor Adunarii Constituante, si a sesiunii ordinare, cu posibilitatea convocarii nafara acesteia a sesiunii extraordinare, care este sistemul constitutional actual;- convocarea n sesiuni ordinare sau extraordinare se face de catre presedintiiCamerelor, nlaturnd-se astfel orice imixtiune a autoritatilor executive nfunctionarea Parlamentului Doua sunt principiile specifice sesiunii, ca expresie a bicameralismului:* principiul simultaneitatii, potrivit caruia nu poate fi convocata n sesiune numaio Camera si nu poate fi dizolvata numai una din Camere, iar alegerile sunt simultane;n ce priveste exclusiv convocarea, ca exceptie, n mod justificat poate fi convocatadoar una din Camere, cum ar fi pentru dezbaterea propriului regulament, alegereapresedintelui Camerei, locul devenind vacant, dezbaterea n Camera decizionalapentru aprobarea legii adoptate anterior de catre Camera prima sesizata etc ;* principiul continuitatii, potrivit caruia sesiunea nu poate fi ntrerupta saususpendata;! Categorii de sesiuni:60a Sesiunea ordinara- sunt doua sesiuni ordinare pe an: februarie-iunie si septembrie-decembrie,totaliznd una din cele mai lungi perioade din Europa;- pe perioada sesiunii ordinare, Parlamentul si poate exercita oricare din functiilesale;- deschiderea sesiunii are doua efecte specifice: ncetarea mandatului membrilorBiroului permanent, cu exceptia presedintelui, al carui mandat este pe duratalegislaturii, si alegerea unui nou birou permanent b Sesiunea extraordinara- este pentru o ordine de zi determinata, fiind justificata de cerinta ndeplinirii uneisarcini neobisnuite, de un eveniment neprevazut sau de situatiile n care ntrunirea nsesiune extraordinara este de drept (adica nu la cerere); fiind limitata la rezolvareaproblemei nscrise pe ordinea de zi, parlamentarii pot, prin neadoptarea ordinii de zi, saevite tinerea sesiunii; deci, n realitate, sesiunea are loc numai cu acordul lor (prinvotarea ordinii de zi); durata sesiunii nu poate depasi termenul maxim pna la carepresedintele Camerei, potrivit Constitutiei, convoaca sesiunea ordinara;- Camerele se ntrunesc n sesiuni extraordinare la cererea PresedinteluiRomniei, a Biroului permanent sau a cel putin o treime din numarul deputatilorsau al senatorilor; data este cea stabilita de presedintele Camerei prin actulconvocarii parlamentarilor;- ntrunirea de drept n sesiune extraordinara se face n conditiile expres prevazutede Constitutie: n caz de agresiune armata mpotriva tarii, de instituire a starii deurgenta sau de asediu, n ipoteza depunerii dupa nchiderea sesiunii ordinare a uneiordonante de urgenta de catre Guvern 5 2 3 sedinta- reprezinta forma de constituire a Camerei n reuniune plenara;- sedintele se desfasoara pe parcursul a patru zile din saptamna, cea de a cinceafiind rezervata activitatii n circumscriptiile electorale;61- sedintele sunt publice, n afara cazurilor n care, la cererea presedintelui sau a celputin 20 de senatori, respectiv a unui grup parlamentar la Camera Deputatilor, sehotaraste, cu votul majoritatii parlamentarilor prezenti, ca acestea sa fie secrete; lasedintele publice ale Camerelor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radiouluisi televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate desecretarul general al Camerei, n conditiile stabilite de Biroul permanent; cetatenii potasista pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, n ordinea solicitarii de catrecei interesati, n limita locurilor disponibile si a spatiului destinat publicului ;parlamentarii, ca initiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a celeilalteCamere, au acces la lucrarile parlamentare ale Camerei din care nu fac parte; membriiGuvernului sau reprezentantii acestora sunt obligati sa participe la lucrarileParlamentului atunci cnd sunt solicitati n acest sens; parlamentarii Camerei suntobligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei, prezenta fiind urmarita de un secretar(parlamentarul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sava anunta biroul permanent, mentionnd cauzele care l mpiedica sa participedeoarece altminteri, poate fi sanctionat si pierde drepturile corespunzatoare dinindemnizatie) 62Capitolul VIPROCEDURILE PARLAMENTARE GENERALEDefinire: Procedurile parlamentare generale cuprind acele reguli aplicabileindiferent de procedura specifica problemei ce face obiectul deliberarii, precum sianumite reguli ale procedurii parlamentare speciale de care depinde constitutionalitateaexterna (formala) a actului adoptat; unele dintre ele au fost legiferate, ndeosebi nmaterie de numiri, iar restul sunt prevazute exhaustiv n regulamentele parlamentaresau pot fi cutumiare Scop: procedura parlamentara valorifica nu numai dimensiunile juridico-statale,ci si cele politice ale Parlamentului; astfel, procedura parlamentara nlesnestedezbaterea libera si contradictorie a problemelor de pe agenda de lucru aParlamentului, transparenta vietii parlamentare, permitnd receptarea si cunoasterea sa,precum si controlul opiniei publice Categorii: principalele proceduri parlamentare generale privesc sesizarea,pregatirea lucrarilor, procedura dezbaterilor si procedura de vot 6 1 Sesizarea- Parlamentul poate actiona si din oficiu, adica din initiativa sa, dar regulaeste sesizarea; n fond, procedura este un ansamblu de reguli pentru solutionareasesizarii;- sesizarea, asigurnd declansarea unei proceduri, este expresia unui dreptsau a unei atributii careia i corespunde obligativitatea punerii n miscare acompetentei organului sesizat; ca urmare, competenta Parlamentului fiindconstitutionala sau legala, numai actele prin care, potrivit Constitutiei sau legii, se63pune n miscare aceasta competenta, constituie o sesizare De aceea, o petitie sau ocerere, cum a fost cea a minerilor cnd au patruns cu forta n incinta CamereiDeputatilor, neavnd asemenea efect, nu constituie o sesizare - Exista mai multe tipuri de sesizari ale Parlamentului; principalele sunturmatoarele: sesizari prin care se pune n miscare competenta Parlamentului ca unic organlegiuitor, si anume dreptul de initiativa legislativa: proiecte de legi, daca initiativa esteguvernamentala, sau propuneri de lege, daca initiativa este parlamentara, provenindde la cel putin un deputat sau senator, ori populara (cel putin 100 000 de cetateni cudrept de vot din cel putin un sfert din judetele tarii, iar n fiecare din aceste judete saun municipiul Bucuresti sa fie nregistrate cel putin 5 000 de semnaturi); sesizarea se adreseaza diferit n functie de obiectul proiectului de lege saupropunerii legislative, deoarece, potrivit art 75 din Constitutie, competenta Camereloreste diferita; astfel, sesizarea se adreseaza mai nti Camerei prime sesizate, urmnd caulterior sa decida definitiv cea de a doua Camera;? initiativa guvernamentala si cea populara trebuie sa fie conforme Legii deorganizare si functionare a Guvernului si, respectiv, Legii privind initiativa populara;? initiativa revizuirii Constitutiei se exercita, potrivit art 150 din legeafundamentala, de Presedintele Romniei, la propunerea Guvernului, de cel putin unsfert din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500 000 decetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii,iar n fiecare din aceste judete sau n municipiul Bucuresti trebuie sa fie nregistrate celputin 20 000 de semnaturi n sprijinul acestei initiative; sesizari care declanseaza procedurile complementare de reexaminare alegii adoptate (cerere de reexaminare formulata de Presedintele Romniei saudecizia Curtii Constitutionale de admitere a sesizarii privind neconstitutionalitateaunei prevederi legale nainte de promulgare sau de constatare aneconstitutionalitatii unei prevederi regulamentare);64 sesizarea pentru savrsirea unor acte cu caracter solemn (prestareajuramntului de catre Presedintele Romniei, sedinte omagiale etc ); sesizarea pentru dezbaterea unor probleme politice ale natiunii decompetenta Parlamentului, cum sunt mesajele Presedintelui Romniei saudeclaratiile politice ale primului-ministru; sesizarea pentru exercitarea de catre Parlament a competentei sale denumiri, cum este cererea pentru acordarea votului de ncredere n vederea formariiGuvernului; sesizari prin care se pune n miscare competenta de control aParlamentului: motiunea de cenzura, rapoartele comisiilor de ancheta, rapoarteleAvocatului Poporului, ale Curtii de Conturi etc - sesizarile pot fi interne (parlamentari, grupuri, organe de lucru) sauexterne (Guvern, Presedintele Romniei, cetateni); la cerere (ceea ce este regula)sau din oficiu (cum ar fi trimiterea legii spre dezbatere celeilalte Camere);- sesizarea este, de regula, facultativa, cu unele exceptii: supunerea spreaprobare de catre Parlament a masurilor exceptionale luate de PresedinteleRomniei n baza art 92, 93 din Constitutie; prezentarea rapoartelor comisiilor deancheta, supunerea spre dezbatere a rapoartelor unor autoritati publice (AvocatulPoporului, SRI, Curtea de Conturi etc ) Desesizarea are ca efect ncheierea procedurii de solutionare a sesizarii; deaceea, ea este ireversibila 6 2 Procedura de pregatire a lucrarilor CamerelorEficienta activitatii parlamentare depinde de pregatirea lucrarilor, spre a evitadesfasurarea lor n mod dezordonat si fara o fundamentare prealabila Metodeleutilizate sunt: programarea dezbaterilor sub forma ordinii de zi, aprobarea programuluide activitate si analiza prealabila n cadrul comisiilor parlamentare 656 2 1 Procedura ?ordinii de zi?Principiu: Camera este stapna ordinii de zi Ordinea de zi si programul de activitate:- sunt o garantie mpotriva improvizatiei si surprizei si, desi sub aspectjuridic reglementeaza ordinea dezbaterilor, au un caracter esentialmente politic;- continutul proiectului ordinii de zi si al programului de activitate estereglementat de regulamentele Camerelor, precum si de regulamentul sedintelorcomune;- ordinea de zi si programul de activitate ale Senatului se aproba de plenulSenatului, la propunerea Biroului permanent largit, cu participarea presedintilor decomisii si a liderilor grupurilor parlamentare;- la Camera Deputatilor, proiectul ordinii de zi si al programului deactivitate se ntocmesc de Biroul permanent, cu consultarea grupurilorparlamentare, si se aproba de Comitetul ordinii de zi, prezidat de presedinteleCamerei, fara drept de vot, ce apartine numai liderilor grupurilor parlamentare,fiecare cu puterea de vot a grupului n plenul Camerei; la elaborarea si aprobareaordinii de zi este invitat si reprezentantul Guvernului, pentru a fi consultat;- proiectul ordinii de zi cuprinde, n succesiunea determinata deimportanta, proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informari si alte acteprevazute de lege pentru a fi dezbatute de Camere, precum si, dupa caz, ntrebari,interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanentori de parlamentari;- la ntocmirea si aprobarea ordinii de zi se asigura prioritate dezbaterii:# ordonantelor de urgenta ale Guvernului;# proiectelor de legi si propunerilor legislative n procedura de urgenta, celor pentrucare Camera respectiva are rolul de Camera prima sesizata, precum si celorreferitoare la armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene si aConsiliului Europei;# proiectelor de legi pentru ratificarea tratatelor internationale66# rapoartelor ntocmite de comisiile de mediere cu privire la solutionareadivergentelor ntre Camere n cadrul procedurii de revizuire a Constitutiei;# rapoartelor sau declaratiilor primului-ministru cu privire la politica Guvernului;- proiectul ordinii de zi pentru saptamna urmatoare este supus spreaprobare Senatului si se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti, nultima zi de activitate n plen a saptamnii; la Camera Deputatilor proiectulse aproba de Comitetul ordinii de zi pna la sfrsitul fiecarei saptamni delucru a Camerei;- la Camera Deputatilor modificarea ordinii de zi sau a programuluide lucru se aproba, n cazuri exceptionale, de Comitetul ordinii de zi, lacererea Biroului permanent, iar la Senat, ordinea de zi poate fi modificata,pentru motive bine ntemeiate si urgente, de catre plen, numai la cerereaBiroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii a Senatului sau aGuvernului;- importanta politica a ordinii de zi: exprima politica legislativa aCamerei;- ordinea de zi este saptamnala, cu exceptia sedintelor comune, cnd serefera la problemele pentru care a fost convocata sedinta comuna;- pentru sesiunile extraordinare, ordinea de zi se aproba, la fiecare dintreCamere, de catre plenul acesteia; neaprobarea ordinii de zi de catre Camerampiedica tinerea sesiunii extraordinare;- nscrierea unui proiect pe ordinea de zi este un act ireversibil, ntruct elnu mai poate fi retras de initiator la finele legislaturii si se transmite nouluiParlament 6 2 2 Examinarea si avizarea n comisii- n comisii se examineaza proiectele de legi, propunerile legislative siamendamentele, precum si alte acte sau probleme cu care comisia este sesizata deBiroul permanent sau de plenul Camerei;67- comisia permanenta sesizata n fond primeste si analizeaza avizelecelorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa ntermenul stabilit de Biroul permanent; la sedintele comisiei sesizate n fond, alaturide membrii acesteia pot participa, fara drept de vot, si initiatorii propunerilorlegislative sau, n cazul n care comisia considera necesar, autorii unoramendamente la proiecte de legi sau propuneri legislative aflate pe ordinea de zi acomisiei, reprezentantii comisiilor sesizate pentru avizare, precum si alti invitaticare ar putea ajuta la ntelegerea unor probleme de specialitate, n vedereantocmirii de catre comisie a raportului;- este o faza prealabila, pregatitoare, n care se asigura fundamentareasolutiilor;- analiza prealabila n comisii este un mijloc de protectie a plenuluimpotriva surprizelor si improvizatiei si de asigurare a fundamentarii solutiilor, dincare cauza ea prefigureaza decizia plenului sub aspect juridic si politic (reflectaadevaratul rol al opozitiei parlamentare, deci clivajul politic concret fata deproblema dezbatuta); neajunsul solutiei l constituie posibila ntrziere a lucrarilor(comisia sesizata n fond de la Camera decizionala poate fi groparul unor initiativefata de care grupurile parlamentare nu manifesta vointa politica de a le supunedezbaterii plenului);- procedura de avizare n comisii este diferita, n functie de obiectuldezbaterii si de competenta constitutionala a Parlamentului; astfel sunt sesizari carenu fac obiectul dezbaterii n comisie: motiunea de cenzura, mesajul PresedinteluiRomniei, declaratiile primului-ministru etc 6 3 Procedura dezbaterilor- dezbaterea si dreptul la cuvnt sunt de esenta parlamentarismului,deoarece n acest fel se exprima diversitatea de opinii; dreptul la cuvnt poate fiutilizat ntr-o maniera obstructionista, spre a mpiedica sau ntrzia luarea uneidecizii; de asemenea, este esential ca opozitia sa se poata exprima; de aceea,68procedura dezbaterilor trebuie sa fie contradictorie si sa evite pe ct posibilpracticile obstructioniste;- sedinta este deschisa de presedinte sau, n lipsa sa, de un vicepresedinte;- parlamentarii iau cuvntul n ordinea nscrierii la cuvnt pe o listaprestabilita daca presedintele nu hotaraste altfel; sunt exceptati parlamentarii careau dreptul sa ia cuvntul, n afara listei, n probleme ce implica persoana lor, cum arfi o imputatie incorecta sau n chestiuni procedurale;- cuvntul se acorda de presedinte si se rosteste de la tribuna Camerei, sprea se ncuraja elocinta; n practica, luarea de cuvnt este si din sala, ceea cencurajeaza caracterul viu al dezbaterilor;- de regula, luarea de cuvnt este limitata la o interventie de cel mult 5minute;- vorbitorii sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea pentrudiscutarea careia s-au nscris la cuvnt, interventie care sa asigurecontradictorialitatea (o interventie contra si apoi alta pentru solutia prezentata deinitiator);- Camera poate decide sistarea dezbaterilor;- daca dezbaterea este organizata, cum ar fi, de exemplu, la motiunea decenzura sau la dezbaterile generale privind un proiect de lege, se exprimareprezentantii grupurilor parlamentare n durata de timp alocata; organizareadezbaterilor se aproba, la Camera Deputatilor, de catre Comitetul ordinii de zi;- sunt interzise dialogul ntre cel de la tribuna si persoanele din sala,proferarea de injurii, calomnii sau tulburarea dezbaterilor;- de regula, n plen, dezbaterile sunt publice;- n comisii, dezbaterile nu sunt publice daca comisia nu decide altfel;- la dezbateri pot participa parlamentarii ce au facut amendamente,raportorii comisiilor, membrii Guvernului, diversi invitati; n comisii pot participa,fara drept de vot, si diversi invitati, cei ce au facut amendamente etc ;69- dezbaterile se caracterizeaza prin oralitate, fiind interzisa citireacuvntului rostit, si prin contradictorialitate 6 4 Procedura de votDefinire: votul reprezinta manifestarea de vointa care exprima acordul saudezacordul parlamentarilor unei Camere sau ai Camerelor reunite pentru a lua deciziireferitoare la masuri de ordin legislativ, politic, procedural, electiv ori de alta natura, ceau facut obiectul dezbaterii; abtinerile, absentii, ca si cei prezenti care nu voteaza ausemnificatia unui vot ?contra?, deoarece mpiedica formarea majoritatii necesareadoptarii masurii supuse votului;- Decizia este expresia vointei majoritare, obiectivizata prin nsumarea voturilorindividuale n rezultatul votarii, dupa ce minoritatea ce s-a opus adoptarii masurii s-aputut exprima;- Votul este un drept ? functie, n serviciul poporului si nu al parlamentarului carel exercita; de aceea, parlamentarii nu pot renunta la dreptul de vot si nu l pottranzactiona n interes personal Caracteristicile votului n Parlament:- votul este universal n cadrul comunitatii parlamentarilor, egal, direct, public, cuexceptia celui secret, dar nu este liber exprimat, datorita obligatiei parlamentarilor de ase prezenta la sedinta de vot;- votul constituie punctul culminant al dezbaterii, finalizarea acesteia; n cursulvotarii nu se acorda dreptul la cuvnt Modalitatile de vota) deschis (public), cnd se poate sti votul fiecarui parlamentar; modalitatile salesunt votul prin ridicare de mini sau n picioare, prin apel nominal (fiecare parlamentareste chemat la tribuna si se pronunta ?contra? sau ?pentru?), prin vot electronic culisting;70b) secret, cum sunt: votul cu bile - fiecare parlamentar introduce o bila alba sauneagra n urna (bilele introduse n urnele de aceeasi culoare sunt vot ?pentru?, iar celen urne de culori diferite, vot ?contra?), cu buletine de vot pentru numiri individualesau votul electronic fara listing;Reguli procedurale privind exprimarea votului:- presedintele voteaza ultimul;- repetarea votului se poate face pentru vicii de procedura sau vicii n derulareavotarii sau n caz de paritate de voturi; daca si a doua oara paritatea se mentine, votuleste ?contra?; retractarea votului nu este admisibila (votul odata exprimat estedobndit) Cvorumul anterior votarii- Camera Deputatilor si Senatul adopta legi organice sau ordinare, hotarri,motiuni si alte acte cu caracter politic, n prezenta majoritatii parlamentarilor Camereirespective; pentru adoptarea de legi constitutionale, cvorumul este de minim douatreimi din parlamentarii fiecarei Camere; n orice alta situatie, cvorumul a fostdesfiintat - n cadrul procedurii legislative, conditia cvorumului se aplica numai la votulpentru adoptarea legii n ansamblul ei, precum si atunci cnd, potrivit prevederilorregulamentului, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propuneriilegislative la propunerea comisiei sesizate n fond, dupa dezbaterile generale, decinainte de dezbaterea pe articole; verificarea ntrunirii cvorumului se poate dispunenumai la sedintele de vot final imediat naintea votarii, de catre presedinte, din proprieinitiativa ori la cererea liderului unui grup parlamentar; n cazul n care cvorumul nueste ntrunit, sedinta se suspenda, iar presedintele va arata data cnd se reiau lucrarile;amnarea votarii are loc si atunci cnd nu este ntrunita cel putin majoritatea de douatreimi necesara adoptarii unei legi constitutionale;- presedintele Camerei amna votarea daca nu este ntrunit cvorumul; n practicaparlamentara, amnarea votului s-a facut si n ipoteza n care o masura, neputnd filuata dect cu o majoritate calificata, s-a constatat ca prezenta este inferioara acelei71majoritati; n aceasta ipoteza, rezultatul votului ar fi fost cunoscut nainte de a fiexprimat, asa nct supunerea la vot ar fi fost inutila; daca situatia se repeta, votul areloc chiar daca numarul celor prezenti este n continuare inferior celui necesar pentruadoptarea masurii;- n stabilirea rezultatului votului, esential este numarul minim de voturi necesarpentru ca decizia referitoare la masura ce a facut obiectul votului sa poata fi luata;aceasta majoritate poate fi simpla, absoluta sau calificata; exista majoritati deconjunctura, n care parlamentarii majoritatii voteaza cu opozitia si invers;- proclamarea rezultatelor votului se face de catre presedinte;- publicarea votului se asigura o data cu procesul verbal al sedintei;- votul se exercita numai n sala; astfel, unii parlamentari pot fi exclusi de la votca urmare a aplicarii sanctiunii disciplinare privind interzicerea participarii la lucrarileCamerei pentru o perioada de timp;- votul este personal si nu se poate delega; de aceea, parlamentarii absenti suntexclusi de la vot, indiferent de motivul care a stat la baza absentei lor (cum ar findeplinirea unei nsarcinari date de Camera); totusi, n mod exceptional, pentru situatiistrict determinate, s-a permis n domeniul revizuirii Constitutiei, votul princorespondenta 72Capitolul VIIPROCEDURILE PARLAMENTARE SPECIALEProcedurile parlamentare speciale sunt cele specifice unor domenii de activitate n cele ce urmeaza, ne vom opri asupra principalelor proceduri privind legiferarea,controlul executivului, numirile etc 7 1 Procedura legislativa pentru adoptarea legilor ordinare si a legilororganicen toata aceasta sectiune, ne vom referi la procedura de adoptare a legilor ordinaresi a celor organice, urmnd ca procedura referitoare la adoptarea legilor de revizuire aConstitutiei sa o tratam ntr-o sectiune distincta Privita n ansamblul sau, procedura legislativa cuprinde regulile de la conturareaideii de lege pna la publicarea ei Procedura cuprinde trei faze:$ prima faza, prealabila sesizarii Parlamentului, cu caracter administrativ;$ a doua faza, parlamentara;$ a treia faza, promulgarea si publicarea legii n Monitorul Oficial al Romniei 7 1 1 Conceptul de legen sens material: totalitatea actelor normative care alcatuiesc legislatia nansamblul ei n sens formal: actul adoptat cu acest titlu de catre Camerele Parlamentului, nforma aprobata de Camera decizionala, promulgat de catre Presedintele Romniei sipublicat n Monitorul Oficial 7 1 2 Procedura de legiferare (faza parlamentara a procedurii legislative)73Reprezinta totalitatea regulilor pentru pregatirea dezbaterilor, dezbaterea sivotarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative n fiecare Camera sau, caexceptie, n Camerele reunite n sedinta comuna, n situatiile expres prevazute deConstitutie, referitoare la adoptarea bugetului de stat, a bugetului asigurarilor socialede stat, precum si la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei, atunci cnd, ca urmare amedierii dintre cele doua Camere, mai exista divergente Procedura legislativa parlamentara cuprinde succesiv:- etapa de pregatire a lucrarilor;- etapa deliberativa Prima etapa priveste n principal: nregistrarea si difuzarea proiectuluiparlamentarilor si comisiilor parlamentare; analiza n comisii si nscrierea pe ordinea dezi A doua etapa priveste dezbaterea si votarea proiectului n plenul Camerei ntructprocedura parlamentara pentru proiectele de lege sau propunerile legislative este aceeasi,n continuare ne vom referi doar la proiecte, pentru ambele categorii Trasaturile procedurii de legiferarea) contradictorialitatea, n cadrul binomului majoritate ? opozitie;b) rolul hotartor al grupurilor parlamentare n desfasurarea procedurii;c) caracterul repetitiv al procedurii, nu numai ca efect al bicameralismului,dar si al faptului ca orice ntoarcere a procedurii, cum ar fi n cazul procedurilorcomplementare de reexaminare a legii, nseamna repetarea ei;d) oficialitatea n desfasurarea procedurii, n sensul ca proceduraparlamentara, o data declansata, se desfasoara n temeiul obligatiilor constitutionalesi regulamentare ce revin organelor de lucru ale Parlamentului, cu unele exceptii,cum ar fi posibilitatea retragerii proiectului, prezentarea amendamentelor etc ;e) drepturile ce se exercita n cadrul procedurii parlamentare ? de initiativalegislativa, de vot, de a cere reexaminarea legii etc ? prin natura lor, privesc uninteres public;f) caracterul public al procedurii;74g) structura procedurii n mai multe faze succesive (prealabile la dezbaterean plen si faza deliberarii plenului Camerei);h) competenta decizionala diferita a Camerelor;i) caracterul imperativ si de decadere a termenelor n cadrul proceduriiparlamentare;j) publicitatea sedintelor n plen si lipsa publicitatii la sedintele comisiilor;k) caracterul scris al procedurii parlamentare, cu exceptia dreptului lacuvnt A Etapa pregatitoareSesizarea Camerei este diferita n functie de continutul proiectului, cu respectareaarticolului 75 din Constitutie n acest sens, sesizarea este diferita dupa cum:a)Camera decizionala este Senatul, n care caz, proiectele sunt naintate spredezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata; ele sunt pentruratificarea tratatelor sau altor acorduri internationale si stabilirea masurilor legislativece rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si adoptarea definitiva alegilor organice ce privesc organizarea si functionarea statului b) Camera decizionala este Camera Deputatilor n toate cazurile ce nu fac partedin enumerarea de la litera a); n aceasta ipoteza, proiectele se nainteaza la primaCamera sesizata care este Senatul Competenta celor doua Camere ale Parlamentului, n calitate de Camere primesesizate, este redata n tabelul urmator:Camera Deputatilor Senatproiectele de legi si propunerile legislative pentruratificarea tratatelor sau a altor acorduriinternationale si a masurilor legislative ce rezultatoate proiectele de legi si propunerile legislativede nivelul legilor ordinare75din aplicarea acestor tratate sau acorduriproiectele legilor organice prevazute n Constitutie la:art 31alin (5)Dreptul la informatie art 3alin (2)Teritoriulart 40alin (3)Dreptul de asociere art 5alin (1)Cetateniaart 55alin (2) si(3)Apararea tarii art 5alin (1)Simboluri nationaleart 58alin (3)Avocatului Poporului ? Numirea sirolulart 16alin (4)Egalitatea n drepturiart 73alin (3)lit e)organizarea Guvernului si aConsiliului Suprem de Aparare atariiart 44alin (2)Dreptul de proprietate privataart 73alin (3)lit k)contenciosul administrativ art 52alin (2)Dreptul persoanei vatamate de oautoritate publicaart 73alin (3)lit l)organizarea si functionareaConsiliului Superior al Magistraturii,a instantelor judecatoresti, aMinisterului Public si a Curtii deConturiart 55alin (3)Apararea tarii - incorporareaart 73alin (3)lit n)organizarea generala anvatamntuluiart 73alin (3)lit a)sistemul electoral, organizarea sifunctionarea Autoritatii ElectoralePermanenteart 73alin (3)lit o)organizarea administratiei publicelocale, a teritoriului, precum siregimul general privind autonomialocalaart 73alin (3)lit b)organizarea, functionarea si finantareapartidelor politiceart 79alin (2)Consiliul Legislativ art 73alin (3)lit d)organizarea si desfasurareareferendumuluiart 102alin (3)Guvernul ? Rolul si structura art 73alin (3)lit f)regimul starii de mobilizare partialasau totala a fortelor armate si al stariide razboiart 105alin (2)Guvernul ? Incompatibilitati art 73alin (3)lit g)regimul starii de asediu si al starii deurgentaart 117alin (3)nfiintarea de autoritatiadministrative autonomeart 73alin (3)lit h)infractiunile, pedepsele si regimulexecutarii acestoraart 118alin (2) si(3)Sistemul de aparare art 73alin (3)lit i)acordarea amnistiei sau a gratieriicolectiveart 120alin (2)Administratia publica locala ?Principii de bazaart 73alin (3)lit j)statutul functionarilor publiciart 123alin (3)Prefectul art 73alin (3)lit m)regimul juridic general al proprietatiisi al mosteniriiart 125alin (2)Statutul judecatorilor art 73alin (3)lit p)regimul general privind raporturile demunca, sindicatele, patronatele siprotectia socialaart 126 Instantele judecatoresti art 73 statutul minoritatilor nationale din76alin (4) si(5)alin (3)lit r)Romniaart 128alin (2)Folosirea limbii materne si ainterpretului n justitieart 73alin (3)lit s)regimul general al cultelorart 140alin (1)Curtea de Conturi art 83alin (3)Presedintele Romniei - prelungireamandatuluiart 142alin (5)Curtea Constitutionala ? Structura art 136alin (3),(4) si (5)Proprietateaart 141 Consiliul Economic si Socialn toate cazurile aratate n tabelul de mai sus n care Camera Deputatilor esteCamera prima sesizata, Senatul este Camera decizionala, reciproca fiind valabila Aspecte de ordin procedural proiectele se nregistreaza n ordinea prezentarii lor la Biroul permanent alCamerei la care au fost depuse; ele trebuie sa fie nsotite de o expunere de motive, iarpropunerile legislative trebuie redactate n forma ceruta pentru proiectele de legi;Biroul permanent este cel care verifica daca sesizarea a fost depusa cu respectareaarticolului 75 din Constitutie si va trimite celeilalte Camere proiectul de lege saupropunerea legislativa respectiva n cazul n care aceasta din urma Camera eracompetenta a-l adopta n prima lectura; daca nu sunt nsotite de avizul Consiliului Legislativ si, cnd este cazul, de celal Consiliului Economic si Social, proiectele de legi sau propunerile legislative, dupacaz, se trimit acestora, avizul urmnd sa fie emis n termenul prevazut de lege; n cazul propunerilor legislative initiate de catre cetateni, presedintele Camereiprime sesizate, nainte de comunicarea initiativei catre parlamentarii Camereirespective, va solicita Curtii Constitutionale verificarea ndeplinirii conditiilorconstitutionale pentru exercitarea initiativei legislative; proiectele de legi se nregistreaza numai la Camera competenta a fi primasesizata, n conformitate cu art 75 din Constitutie si nu trebuie sa fie lovite de vicii deinadmisibilitate; Biroul permanent are competenta de a constata existenta cauzelor deinadmisibilitate si de a decide daca Camera unde a fost depus proiectul este77competenta, potrivit art 75 din Constitutie, sa-l dezbata n calitate de Camera primasesizata; parlamentarii pot sesiza oricare dintre Camerele Parlamentului, n functie dedomeniul de specializare a competentei Camerei prima sesizata din care face partepropunerea legislativa respectiva; dupa nregistrare la Biroul permanent al Camerei, proiectele, avizul ConsiliuluiLegislativ, al Consiliului Economic si Social si a altor institutii ori organisme care,potrivit legii, au competenta de avizare, precum si daca este cazul, decizia CurtiiConstitutionale, punctul de vedere al Guvernului n situatiile prevazute de Constitutiesi alte materiale supuse Camerei spre dezbatere si aprobare se distribuieparlamentarilor si comisiilor parlamentare (comisia sesizata n fond si cele pentruavizare, dupa caz); proiectele se nregistreaza n ordinea prezentarii lor la Biroul permanent; proiectele sunt aduse la cunostinta Camerei de catre presedintele acesteia, prinanuntarea titlului, a initiatorului, a comisiei sesizate n fond si celor pentru avizare si atermenului pentru depunerea amendamentelor de catre parlamentarii Camereirespective, sub sanctiunea decaderii; termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucratoare, att nplen, ct si n comisii, daca nu se prevede altfel (de exemplu, termenele de protectie adreptului parlamentarilor de a sesiza Curtea Constitutionala sunt pe zile calendaristicesau la Senat, termenele stabilite de Biroul permanent pentru depunerea raportului decatre comisia sesizata n fond nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentruprocedura ordinara si de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenta; Biroul permanent rezolva conflictele de competenta care pot sa apara ntrecomisii: conflict pozitiv, n cazul n care doua sau mai multe comisii se declaracompetente, sau negativ, atunci cnd o comisie si declina competenta nfavoarea altei comisii, care si ea refuza; n cazul cnd comisia ce a declansatconflictul nu este de acord cu solutia Biroului permanent, ea se poate adresaplenului, care va decide prin votul majoritatii parlamentarilor prezenti;78 comisia sesizata n fond este aceea care va ntocmi un raport asupraproiectului de lege sau propunerii legislative cu care a fost sesizata cuprinzndpropuneri motivate pentru admitere fara modificari, respingere sau admitere cumodificari, ca si motivele neacceptarii unor amendamente ori avize; pentru avizarea proiectului pot fi sesizate una sau mai multe comisii; avizul setrimite comisiei sesizate n fond, ca si amendamentele parlamentarilor; daca unamendament sau o propunere legislativa (initiativa parlamentara sau populara) areimplicatii bugetare, este obligatoriu sa se solicite punctul de vedere al Guvernului; proiectele elaborate de o comisie speciala nu se mai supun examinarii ntr-o altacomisie; raportul comisiei sesizate n fond se transmite Biroului permanent ntermenul stabilit de catre acest Birou, care l va difuza parlamentarilor, Guvernuluisi initiatorului; modificarea termenului poate fi aprobata de catre Biroul permanent lacererea motivata a comisiei sesizate n fond; n sens strict juridic, aceasta etapa nu constituie o faza decizionala, dar are rolulde a pregati, fundamenta si chiar de a prefigura dezbaterile si rezultatul votului dinCamera; procedura n comisie este, n esenta, aceeasi cu cea din plen, dar mai putinformalista; dezbaterea are caracter viu si nu exista nici o norma cu privire la limitareanumarului de interventii sau a duratei lor; votul este, de regula, deschis, prin ridicare demini, iar n caz exceptional, secret; principala deosebire dintre procedura n comisie si procedura din plen esteca, de regula, n comisie, dezbaterile nu sunt publice, la lucrarile ei participa,fara drept de vot, reprezentantii initiatorilor, parlamentari din alte comisii, careau formulat amendamente, spre a le sustine, invitatii chemati de comisie, cumsunt experti sau reprezentanti ai autoritatilor publice; daca se cere prezentareprezentantilor Guvernului, aceasta este obligatorie; sedintele comisiilor pot ficoncomitente cu cele ale plenului; n acest caz, la chemarea presedintelui ceprezideaza lucrarile n plen, parlamentarii sunt obligati sa ntrerupa sedinta79comisiei spre a se prezenta la plenul Camerei; termenele pentru depunerea raportului de catre comisia sesizata n fond,stabilite de Biroul permanent, dupa consultarea presedintelui comisiei sesizate nfond, n cazul n care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata, nu pot fi, deregula, mai mici de 7 zile sau mai mari de 15 zile, iar n cazul n care este Cameradecizionala, aceste termene nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60de zile; la ntocmirea ordinii de zi se va acorda prioritate sesizarilor cu privire laproblematica expusa la sectiunea 6 2 1 din prezentul curs; la oricare dintre cele doua Camere, proiectele de legi si propunerile legislativese nscriu n proiectul ordinii de zi n termen de cel mult 5 zile de la primirea de catreBiroul permanent a raportului comisiei sesizate n fond, n cazul n care Camera esteprima sesizata; diferentierea apare n cazul n care Camera este decizionala; astfel, proiectelede legi si propunerile legislative se nscriu n proiectul ordinii de zi n termen de celmult 7 zile pentru cele n care Camera Deputatilor este Camera decizionala si n celmult 10 zile pentru cele n care Senatul este Camera decizionala; initiatorul proiectului de lege sau a propunerii legislative poate sa-siretraga initiativa, sa o modifice ori sa o rectifice pna la data nscrierii acesteiape ordinea de zi; Biroul permanent ntocmeste proiectul ordinii de zi, ce se aproba la CameraDeputatilor de catre Comitetul ordinii de zi, iar la Senat de catre plen (a se vedeasectiunea 6 2 1 ce cuprinde prevederi generale n legatura cu aprobarea ordinii de zi) Regimul amendamentelorDefinire: constituie o modificare de forma ce poate avea si semnificatia uneimodificari de fond aduse unui text supus deliberariiSemnificatia amendamentului 80- este o modalitate de perfectionare a legii n cadrul procedurii parlamentare; dacacele mai multe si importante initiative sunt guvernamentale, n ce privesteamendamentele, situatia este inversa, reechilibrndu-se astfel relatia dintre Guvern siParlament;- dreptul de a propune amendamente deriva din dreptul de initiativa legislativa sidin dreptul de vot (daca parlamentarul este cel ce adopta legea, este firesc ca el sa poataarata si cum ntelege sa o aprobe); de aceea, dreptul de a formula amendamente revinenumai celor care participa la procesul legislativ (parlamentarii individual sau din parteagrupului parlamentar si Guvernul), amendamentul constituind principala contributie aparlamentarilor la elaborarea legii n Parlament;- amendamentul este un drept procedural, care este conferit numai deregulamente; de aceea, unii titulari ai dreptului de initiativa legislativa ? cetatenii, ncadrul initiativei populare, si Presedintele Romniei, n cadrul initiativei constitutionale? nu se bucura de dreptul de a formula amendamente;- amendamentele sunt supuse votului, ele fiind, n final, chiar daca apartinopozitiei, expresia activitatii normative a majoritatii, fara votul careia ele nu ar putea fiacceptate;- opozitia poate adopta doua pozitii: obstructionista, prin amendamenteinacceptabile pentru majoritate, avnd deci un scop exclusiv dilatoriu sau constructiva,reprezentnd o contributie pentru mbunatatirea reglementarii sau care rezulta dintr-onegociere politica prealabila; pentru evitarea amendamentelor obstructioniste,regulamentele au instituit un regim specific al amendamentelor Trasaturi ale disciplinei amendamentelor sub aspect formal, amendamentul se prezinta n scris, cu exceptiaamendamentelor orale care privesc probleme de redactare sau de mica nsemnatate sicare pot fi prezentate si direct n sedinta Camerei; membrii comisiilor pot prezentaamendamente orale n cursul sedintelor de analiza si dezbateri n comisie; amendamentul se prezinta motivat si sub semnatura initiatorului, cu precizarea,81daca este cazul, a grupului parlamentar din care acesta face parte; amendamentele se supun deliberarii organului unde au fost depuse (la comisiasesizata n fond sau cele orale n plen); data amendamentului este data nregistrarii salela comisie care tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor primite si, la cerere,elibereaza autorului o dovada ca a primit amendamentul; la Camera Deputatilor, parlamentarii, grupurile parlamentare sau Guvernul audreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizata n fond, pna la mplinirea unuitermen de 5 zile nainte de data stabilita pentru depunerea raportului; la Senat,termenul este de 5 zile pentru procedura ordinara, respectiv 3 zile pentru procedura deurgenta de la difuzarea proiectului; pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentara,amendamentele se depun la acea comisie n termen de 5 zile de la anuntarea n plenulCamerei Deputatilor cnd propunerea legislativa se comunica Guvernului; comisia esteobligata sa ntocmeasca n urmatoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor; numaidupa mplinirea acestui termen, propunerea legislativa poate fi nscrisa pe ordinea de zisi, daca este cazul, comunicata, n forma sa definitiva, deputatilor si Guvernului; la Senatnu exista o procedura speciala; amendamentele Guvernului se depun numai sub semnatura unui membru alGuvernului; comisia sesizata n fond sau, dupa caz, comisia speciala se pronunta asupratuturor amendamentelor nregistrate; numai n cazul n care considera necesar, comisiarespectiva va solicita si avizul unei alte comisii; pentru a se putea pronunta, comisia sesizata n fond va transmite Guvernuluiamendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilorsociale de stat, potrivit art 111 din Constitutie Amendamentele la care, n termen de 5zile de la primire, Guvernul nu prezinta un punct de vedere, se considera acceptate; este interzis presedintelui Camerei sa supuna dezbaterii sau votului unamendament asupra caruia comisia nu s-a pronuntat; pentru amendamentele orale,prezentate n plen, de redactare etc , comisia se pronunta prin raportor;82 amendamentele de fond direct n plen nu sunt permise, cu exceptiasubamendamentelor (propunere de modificare a unui amendament acceptat), a celor ceprivesc modificarile intervenite n urma examinarii si definitivarii textului n comisiisau a celor de mica nsemnatate sau de redactare (de corelare tehnico-legislativa,gramaticale sau lingvistice); n mod exceptional, daca plenul aproba prezentarea unuiamendament de fond sau daca accepta un amendament respins de comisie si unsubamendament cu consecinte importante asupra proiectului, presedintele ntrerupedezbaterile si trimite textul spre reexaminare comisiei sesizate n fond; cnd dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupraproiectului, presedintele Camerei poate trimite textele n discutie comisiei sesizate nfond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere n acest caz, prinamendamente, dezbaterea si votul se specializeaza n sensul concentrarii lor asupraproblematicii unui articol B Etapa deliberativaa) Dezbaterea n plen- are loc n succesiunea stabilita de ordinea de zi;- ncepe cu aducerea la cunostinta parlamentarilor a ordinii de zi si are loc nsedinta Camerei, potrivit programului de activitate aprobat; poate avea loc n paralel cusedintele comisiilor parlamentare (la chemarea presedintelui, sedinta n comisii sentrerupe de drept, iar parlamentarii au obligatia sa participe la sedinta plenului);- cuprinde trei etape: dezbaterea generala; dezbaterea pe articole; votul final a 1 Dezbaterea generala- ncepe cu prezentarea de catre initiator a motivelor care au condus la83promovarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, dupa caz; la Senat,Guvernul este reprezentat n mod obligatoriu de un membru al sau;- urmeaza aducerea la cunostinta a raportului comisiei sesizate n fond;- pentru dezbaterea generala, presedintele Camerei da cuvntul unuireprezentant al fiecarui grup parlamentar n ordinea nscrierii;- initiatorul are din nou dreptul la cuvnt naintea ncheierii dezbaterii generale;- n cazul n care n raportul comisiei sesizate n fond se propune respingereaproiectului de lege sau a propunerii legislative, dupa caz, presedintele vasupune votului plenului aceasta propunere ce poate fi acceptata cu majoritatesimpla, chiar daca legea are caracter organic; daca plenul primei Cameresesizate aproba raportul comisiei prin care se propunea respingerea initiativeilegislative, aceasta se trimite Camerei decizionale, care ntotdeauna este cea dea doua Camera, pentru a decide definitiv; daca, nsa, plenul Camereidecizionale aproba raportul comisiei sesizate n fond de respingere aproiectului de lege sau a propunerii legislative, decizia acestuia este definitiva a 2 Dezbaterea pe articole- dezbaterea pe articole se face n ordinea lor din proiectul de lege si numai acelor la care s-au formulat amendamente, admise sau respinse n raportul comisieisesizate n fond; de aceea, daca nu exista amendamente, dupa dezbaterile generale setrece direct la vot;- discutarea articolelor ncepe cu amendamentele prin care se propunesuprimarea unui text, apoi urmeaza cele care privesc modificarea sau completareaacestuia; Camera se pronunta prin vot asupra fiecarui amendament;- n cursul dezbaterilor, parlamentarii, Guvernul sau grupurile parlamentare potpune n discutie amendamentele respinse de comisia sesizata n fond sauamendamentele depuse la comisie, dar care nu figureaza n raportul acesteia;- n cazul cnd exista mai multe amendamente care nu se exclud, ele se supun la votn ordinea n care au fost prezentate, ncepnd cu cele cuprinse n raportul comisiei84sesizate n fond; dimpotriva, daca amendamentele se exclud, se ncepe cu cel nefavorabilpentru initiatori, care daca este acceptat, exclude celelalte amendamente, continundu-seastfel pna la epuizarea lor, spre a se evita solutii contradictorii (de exemplu, printr-unamendament se propune ca un termen sa fie de 5 zile, printr-un alt amendament, de 10zile, iar printr-un altul de 3 zile);- n plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond, nsa se pot formulasubamendamente (care privesc un amendament adoptat) sau amendamente orale decorelare tehnico-legislativa, gramaticale ori lingvistice;- fiecare parlamentar si poate exprima punctul de vedere personal sau al grupuluidin care face parte;- cnd dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupraproiectului de lege sau propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poatesuspenda lucrarile si trimite textele n discutie comisiei sesizate n fond, cu stabilireatermenului de prezentare a punctului de vedere La Senat, plenul este cel care vadecide suspendarea lucrarilor si trimiterea unor texte pentru a fi repuse n discutiacomisiei sesizate n fond n acest caz, autorii amendamentelor au dreptul sa fieascultati n cadrul comisiei; acelasi drept l au si reprezentantii Guvernului Comisiasesizata n fond va ntocmi un raport suplimentar;- n finalul dezbaterilor fiecarui articol, initiatorul poate lua cuvntul;- articolul amendat se supune la vot; majoritatea ceruta este cea simpla, indiferentde natura legii respective a 3 Votul final- se realizeaza n fiecare Camera, cu exceptia legii bugetului, care se adoptan sedinta comuna;- votul final acopera cerinta constitutionala a majoritatii necesare n functie detipul de lege si anume: legile organice se adopta cu majoritate absoluta, iar celeordinare cu majoritate simpla;- n cursul votarii nu se poate acorda cuvntul;85- nainte de votare, presedintele Camerei poate cere verificarea cvorumului prinapel nominal sau prin numarare de catre secretari; parlamentarii care nu si exercitadreptul de vot, dar care au fost prezenti n sala de sedinta intra n numarulregulamentar de stabilire a cvorumului Daca n sala de sedinta nu se afla majoritateasenatorilor, respectiv deputatilor, presedintele amna votarea pna la ntrunireacvorumului legal;- votul final priveste ansamblul reglementarii Camera poate hotar, la propunereapresedintelui, ca votul final sa priveasca parti din ansamblul reglementarii, n masuran care fiecare parte constituie o reglementare unitara; n acest caz este obligatoriu catoate partile astfel separate sa fie supuse succesiv la vot, n aceeasi sedinta, iar parteacare nu a fost adoptata se elimina din cuprinsul reglementarii;- semnificatia votului final este expresia atitudinii, ndeosebi politice, a fiecaruiparlamentar n parte fata de proiect (deci, n principal, a grupurilor parlamentare);- votul final poate avea loc la ncheierea dezbaterii pe articole sau ntr-o sedintaconsacrata acestui scop (sedinta de vot), n ordinea definitivarii proiectelor, ca urmarea dezbaterii pe articole; n cazul n care pna la data sedintei de vot, stabilita prinordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a ncheiat, votul final se amna de drept;sedintele consacrate exclusiv votului final, prevazute n ordinea de zi, se aduc din timpla cunostinta Camerei de catre presedintele acesteia, care va preciza data si ora cndvor avea loc;- proiectul la care nu s-au facut amendamente pna la data sedintei de vot sesupune direct votului final, dupa prezentarea de catre initiator a expunerii demotive si de catre comisia sesizata n fond a raportului, precum si dupaaudierea punctelor de vedere ale reprezentantilor grupurilor parlamentare a 4 Principiile ordonarii procedurii ntre Camere- ordinea procedurii parlamentare n relatiile dintre Camere este univoca sirigida, de la Camera prima sesizata la Camera decizionala;86- caracterul rigid este accentuat de existenta unor termene constitutionale lamplinirea carora intervine prezumtia absoluta de acceptare;- Camera decizionala este ntotdeauna specializata; aceasta justificacompetenta ei de a decide definitiv;- prima Camera sesizata este ntotdeauna o Camera de reflectie din care cauza,proiectul de lege sau propunerea legislativa, dupa ce au fost adoptate saurespinse de catre aceasta Camera, este naintat Camerei decizionale;- daca Camera decizionala respinge proiectul sau propunerea legislativa,aceasta decizie este definitiva, iar initiativa legislativa respectiva nu va maiputea fi introdusa pe ordinea de zi n sesiunea n curs;- daca proiectul, n afara obiectului principal al reglementarii cuprinde si uneleprevederi pentru care decizionala este cealalta Camera, n considerarea lor sinumai a lor, se trimite proiectul la Camera competenta sa decida definitiv;- n cazul n care, prevederile adiacente obiectului principal al reglementarii saustabilit de Camera decizionala, doar ele se trimit la prima Camera sesizata(de reflectie) care, daca si le nsuseste, solutia este definitiva; daca nu este deacord, se vor retrimite Camerei decizionale aceste prevederi spre a sepronunta definitiv;Precizare:Principiile susmentionate nu se aplica procedurii parlamentare derevizuire a Constitutiei ce face obiectul unei analize separate b) Adoptarea legii de catre Camera prima sesizata- Camera prima sesizata (Camera de reflectie) este obligata prin art 75 dinConstitutie sa se pronunte asupra proiectelor n termen de 45 de zile; ca exceptie,pentru coduri sau legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile; ncazul depasiri acestor termene, se considera ca proiectul de lege sau propunerealegislativa au fost adoptate (prezumtia constitutionala absoluta a unui acord tacitrezultnd din neorganizarea lucrarilor, n comisii si plen, astfel nct votul final sa87aiba loc fara depasirea termenului constitutional);- Constitutia nu stabileste data de la care curge termenul de 45 de zile, respectiv celde 60 de zile; regulamentele parlamentare, astfel cum au fost modificate, pentru a fipuse de acord cu Legea de revizuire a Constitutiei, au adoptat solutii diferite cuprivire la data de la care ncep sa curga termenele susmentionate; astfel:! Regulamentul Camerei Deputatilor stabileste ca aceste termen curg de la dataprezentarii proiectului de lege sau a propunerii legislative n Biroul permanent! Regulamentul Senatului stabileste ca aceste termene curg de la data primirii tuturoravizelor legale (de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic si Social, alte avizecerute de lege) pentru propunerile legislative si de la data prezentarii n Biroulpermanent, pentru proiectele de lege;- pentru adoptarea legii de aprobare sau de respingere a unei ordonante de urgenta,potrivit art 115 alin 4 din Constitutie, daca Camera prima sesizata nu se pronuntan termen de 30 de zile de la depunere la Biroul permanent, proiectul de lege seconsidera adoptat si se trimite spre dezbatere Camerei decizionale;- proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera decizionala, nu potfi readuse n discutia acesteia n cursul aceleiasi sesiuni d) Adoptarea legii de catre cea de a doua Camera - cea de a doua Camera este ntotdeauna decizionala - n cadrul dezbaterii, n Camera prima sesizata, s-ar putea ca aceasta sa adoptemasuri de competenta sa decizionala, cum ar fi de exemplu, stabilirea uneiinfractiuni (ce intra n competenta decizionala a Camerei Deputatilor) n legea deratificare a unui tratat international (ce intra n competenta decizionala a Senatului);n acest caz, sunt trei ipoteze posibile:! daca n cadrul celei de a doua dezbateri, Camera decizionala este de acordcu masura adoptata de Camera de reflectie, prima sesizata, ea estedefinitiva, deoarece, desi ordinea este inversa fata de cea obisnuita, n finals-a respectat competenta fiecareia din cele doua Camere;! pentru acelasi motiv, daca n cadrul celei de a doua dezbateri, Camera88decizionala nu este de acord cu masura respectiva sau o modifica, legea sentoarce, dar numai n legatura cu prevederea n cauza, la Camera ce oadoptase initial, care, n virtutea competentei sale decizionale, va decidedefinitiv;! aceeasi este solutia si n cazul n care Camera decizionala, n cadrul celei dea doua dezbateri, adopta o masura de competenta decizionala a Camerei ceadoptase legea anterior, situatie n care legea se ntoarce, tot n ce privesteprevederea respectiva, la Camera prima sesizata, care va decide definitiv Modul de calcul al termenelor procedurale n cadrul procedurii legislative estereglementat diferit n regulamentele celor doua Camere Astfel, daca la CameraDeputatilor se aplica regula potrivit careia termenele se calculeaza pe zilecalendaristice, la Senat termenele procedurale de legiferare curg pe zile lucratoare attn plen, ct si n comisii 89Etapa pregatitoareraportAmendament AvizeEtapa deliberativaSemnarea legii de presedinteLegea adoptata de prima Camera sesizataLegea adoptata de Camera decizionalaBirou permanentVotul finalDezbateri pe articoleDezbateri generalePlenul CamereiOrdinea de ziAdoptarea n forma aprobata de CameradecizionalaAdoptarea n forma aprobata deCamera decizionalaSpre promulgareProcedura prealabilapromulgarii, dacalegea a fost votata deambele CamereLa Camera primasesizata cu competentadecizionala pentru pentruanumite prevederiDifuzarefiecaruiparlamentarComisia deavizareComisiasesizata nfondd Trimiterea legii ordinare sau organice spre promulgare si publicare- Legea adoptata de ambele Camere, n forma aprobata de Camera decizionala, estesemnata de presedintii acestora, cu mentiunea tipului de lege, ordinara sauorganica, dupa care urmeaza procedura prealabila trimiterii spre promulgare, sianume, legea este depusa spre consultarea parlamentarilor la secretarii generali aiCamerelor si se trimite la nalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatului Poporului siGuvernului; de la data depunerii, sesizarea de neconstitutionalitate poate fi invocata90pna la promulgare; dupa mplinirea unui termen de 5 zile, n cazul legilor adoptaten procedura obisnuita, si de 2 zile, n cazul celor adoptate n procedura de urgenta;dupa mplinirea acestor termene, legea se trimite spre promulgare PresedinteluiRomniei; termenele mentionate sunt de protectie, avnd ca scop evitarea uneipromulgari precipitate, n asa fel nct sa nu se mai poata invoca o sesizare deneconstitutionalitate;- dupa promulgare, legea se trimite spre publicare de catre presedintele CamereiDeputatilor;- Camera Deputatilor asigura evidenta si pastrarea originalelor tuturor proiectelor delegi adoptate, a celor promulgate si a formelor initiale ale acestora, cu care a fostsesizat Parlamentul, si numerotarea legilor adoptate de Parlament, n ordineapromulgarii lor, trimitndu-le spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I e Procedura de urgentaAre caracter exceptional si reprezinta o procedura accelerata de adoptare a legilorordinare si organice, nefiind aplicabila legilor constitutionale; procedura se desfasoaracu aprobarea Camerei sau de drept Procedura pe baza aprobarii Camerei- la Camera Deputatilor, la cererea Guvernului sau la propunerea Birouluipermanent, grupurilor parlamentare ori comisiilor permanente, procedura de urgentase aproba de Comitetul ordinii de zi, iar la Senat se analizeaza de catre Biroulpermanent si, daca este cazul, se supune aprobarii plenului; aprobarea se solicitaconcomitent cu anuntarea n plen a proiectului, ntruct ea priveste si etapa prealabilade pregatire a dezbaterilor, ct si pe cea a deliberarii e 1 Continutul proceduriiLa Camera Deputatilor deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente, care se91depun la comisia sesizata n fond n maxim 48 de ore de la aprobarea procedurii deurgenta; n acelasi termen, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic si Social saualte autoritati care, potrivit legii, au competente de avizare, vor trimite avizulcomisiei sesizate n fond; comisia sesizata n fond va ntocmi raportul n termen de 3 zile de la sesizare; proiectul se nscrie cu prioritate pe ordinea de zi; la dezbateri participa reprezentantii grupurilor parlamentare, fara a putea depuneamendamente sau subamendamente n plen dect cu privire la chestiuni legate deforma; dezbaterea n plen a proiectului nu poate depasi durata de timp aprobata deCamera, la propunerea Biroului comisiei sesizate n fond; n situatia n care acesttimp s-a epuizat, dezbaterea se ncheie, iar presedintele Camerei supune votuluifiecare amendament cuprins n raportul comisiei sesizate n fond, dupa care vaproceda la votul final al reglementarii n ansamblul sau La Senat exista o procedura similara, deosebirea fiind doar ca termenele susmentionate seaproba de Biroul permanent Procedura de urgenta se desfasoara de drept n urmatoarele situatii:- pentru adoptarea proiectelor de lege pentru armonizarea legislatiei nationale cu ceaa Uniunii Europene si a Consiliului Europei;- pentru adoptarea legilor privind aprobarea sau respingerea ordonantele de urgenta;- pentru situatia n care Camera prima sesizata a adoptat o prevedere din proiectul delege care intra n competenta sa decizionala, nensusita de cealalta Camera siretrimisa pentru o noua dezbatere primei Camere sesizate;- pentru situatia n care Camera decizionala a adoptat, ntr-un proiect de lege, oprevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere sesizate 92Etapa pregatitoareBirou permanentraportAmendament AvizeEtapa deliberativaProcedura de legiferare(faza parlamentara a procedurii legislative)Initiativa legislativa(Guvern, parlamentari, initiativa populara)Consiliul legislativpentru proiecteleneavizateCurteaConstitutionalapentru verificarealegalitatiiin itiativeipopulareDifuzarefiecaruiparlamentarComisia deavizareComisiasesizata nfondOrdinea de ziPlenul CamereiDezbateri pe articoleSemnarea legii de presedinteDezbateri generaleVotul finalTrimiterea legii lacealalta CameraRepetarea proceduriide legiferare lacealalta CameraAdoptarea n formaaprobata de CameradecizionalaTrimiterea legiispre promulgareProcedura prealabilapromulgarii, dacalegea a fost votata deambele Camere93e 2 Alte proceduri care au ca efect urgentarea aprobarii propuneriie 2 1 Angajarea raspunderii GuvernuluiEste o procedura mixta, de legiferare si control, ntruct daca majoritatea nu erasturnata prin adoptarea unei motiuni de cenzura, care constituie o procedura decontrol, proiectul se considera aprobat, ceea ce constituie efectul unei proceduri delegiferare; ratiunea: daca Guvernul si angajeaza soarta, parlamentarii trebuie sa-siasume raspunderea fie de a-l demite, fie de a adopta proiectul fara de care Guvernulconsidera ca nu nai poate functiona Continutul procedurii- poate avea ca obiect un proiect de lege, o declaratie publica sau un program;- proiectul de lege se considera adoptat sau, dupa caz, declaratia politica oriprogramul aprobate daca n 3 zile de la angajarea raspunderii nu se depune omotiune de cenzura sau aceasta a fost respinsa;- parlamentarii pot amenda prin propuneri de modificare sau de completare proiectulde lege ce constituie obiectul angajarii raspunderii Guvernului, nsa, acesteamendamente trebuie sa fie acceptate de catre Guvern;- angajarea se face n fata Camerelor reunite n sedinta comuna;- daca birourile permanente reunite constata ca nu s-a depus motiunea, legea esteadoptata, ori declaratia sau programul acceptate; n cazul legii urmeaza proceduraprealabila trimiterii la promulgare ( 5 zile n cazul legilor adoptate n proceduraobisnuita si 2 zile n cazul celor adoptate n procedura de urgenta pentru sesizareade catre parlamentari a Curtii Constitutionale) si apoi trimiterea legii sprepromulgare;- daca s-a depus motiunea de cenzura, se aplica procedura specifica acesteia, iar ncazul n care Guvernul este demis, proiectul de lege, declaratia politica sauprogramul se considera respinse e 2 2 Dezbaterea legii bugetului direct n sedinta celor doua Camere reunite,ntruct astfel se evita repetarea deliberarii n fiecare Camera;e 2 3 Ratificarea tratatelor sau altor acorduri internationale, ntruct la aceste94conventii internationale nu se pot face amendamente, continutul lor fiind expresiaacordului de vointa a partilor, ci numai rezerve, daca tratatele sau acordurileinternationale respective permit acest lucru f) Procedurile complementareConstau n repetarea, n anumite limite, a procedurii parlamentare ncheiate prinadoptarea legii, ca urmare a reexaminarii acesteia la cererea Presedintelui Romnieisau n urma deciziei Curtii Constitutionale prin care a fost acceptata o sesizare deneconstitutionalitate anterioara promulgarii legii de catre presedintele Romniei f 1 Reexaminarea legii la cererea Presedintelui Romniei- Presedintele Romniei poate cere, nainte de promulgare, o singura data,reexaminarea legii pentru motive de constitutionalitate, oportunitate, de impactinternational etc ;- discutarea se face ncepnd cu Camera prima sesizata; daca legea a fostadoptata de Camerele reunite n sedinta comuna, cererea se adreseaza acestora;Parlamentul nu este tinut de un termen n care sa ia n discutie cererea dereexaminare a Presedintelui Romniei;- Camerele pot accepta sau respinge cererea Presedintelui, ce se dezbate, pe rnd,n fiecare Camera, iar daca modifica legea, aceasta se va face cu respectarea regulilorprocedurii obisnuite;- practic, n limitele cererii Presedintelui, reexaminarea are semnificatia unei noilecturi a legii, astfel nct, cererea ntrziind definitivarea, are semnificatia unui votsuspensiv;- cererea se solutioneaza cu aceeasi majoritate cu care a fost adoptata legea, faptpentru care unii autori nu o considera ca fiind un veto suspensiv;- dupa reexaminare, legea retrimisa presedintelui se promulga n termen de 10 zile f 2 Reexaminarea n urma deciziei Curtii Constitutionale prin care a fostacceptata o sesizare de neconstitutionalitate anterioara promulgarii legii de catre95Presedintele Romniei - controlul poate fi declansat la sesizarea a 50 de deputati sau 25 de senatori, a nalteiCurti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a Guvernului, a unuia dintrepresedintii celor doua Camere sau la sesizarea Presedintelui Romniei; daca CurteaConstitutionala va constata ca legea sau o prevedere a ei, ce face obiectul sesizarii,sunt neconstitutionale, legea se trimite spre reexaminare Camerei prime sesizate,procedura parlamentara urmndu-si cursul obisnuit;- Parlamentul este obligat sa puna de acord prevederile neconstitutionale cudispozitiile Constitutiei, nsa nu exista un termen n care trebuie adoptatalegea declarata neconstitutionala;- Parlamentul poate sa nu mai dezbata legea respectiva, nsa, daca o adopta, trebuiesa o faca cu respectarea deciziei Curtii Constitutionale f 2 Reexaminarea n urma deciziei Curtii Constitutionale prin care a fostacceptata o exceptie de neconstitutionalitate a legii- de la data publicarii n Monitorul Oficial, deciziile Curtii sunt obligatoriipentru viitor si opozabile ?erga omnes? (nu doar inter partes litigantes);Prin Legea de revizuire a Constitutiei din 2003 s-a introdus institutiasuspendarii de drept pe o perioada de 45 de zile de la data publicariideciziei a dispozitiilor declarate ca fiind neconstitutionale;- acest termen creeaza o obligatie pentru legiuitor de a pune de acordprevederea declarata neconstitutionala cu dispozitiile Constitutiei; fata deterti, termenul de 45 de zile nu are nici un efect juridic, deoarecesanctiunea inaplicabilitatii intervine de la data deciziei Curtii si nu de ladata mplinirii termenului;- punerea de acord a dispozitiilor neconstitutionale cu legea fundamentalase va face, n conformitate cu art 65 alin 2 lit k) coroborat cu art 147alin 1, n sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, la sesizarea uneicomisii parlamentare comune;96- n situatia n care Parlamentul nu ia n dezbatere prevederileneconstitutionale pna la mplinirea termenului de 45 de zile, seconsidera, ca si-a exprimat tacit vointa a dispozitiile respective sa nu semai aplice 7 2 Procedura parlamentara de ratificare a tratatelor sau altor acorduriinternationalea Categorii de tratate sau de acorduri internationale- tratate sau acorduri internationale semnate, n numele Romniei, de catrePresedintele Romniei;- tratate aprobate de catre Guvern, potrivit Legii nr 590/2003 privind tratatele b Particularitati ale procedurii de ratificareb 1 Procedura de ratificare a tratatelor prin legi organice sau ordinare sesuspenda daca unul dintre presedintii celor doua Camere, 50 de deputati sau 25 desenatori sesizeaza Curtea Constitutionala printr-o actiune directa privindneconstitutionalitatea unor prevederi ale acestor tratate sau acorduri internationale Daca Curtea respinge sesizarea, procedura si reia cursul de la faza n care se afla ladata sesizarii Daca, nsa, Curtea Constitutionala admite sesizarea, tratatul nu poate fi ratificatdect cu ndeplinirea uneia dintre urmatoarele conditii:- revizuirea Constitutiei, dupa care tratatul sa fie supus din nou ratificarii,- renegocierea si modificarea tratatului, pentru punerea sa de acord cuprevederea constitutionala ncalcata;- nu se pot formula amendamente la ratificarea sau aprobarea unor documenteinternationale si, de aceea, o solutie ar fi formularea unor rezerve, pentru evitareaaplicarii dispozitiei neconstitutionale, desigur, n aceasta din urma situatie,daca prevederile tratatului respectiv o permit 97b 2 Pentru aderarea Romniei la NATO si Uniunea Europeana, tratatele se adoptan sedinta comuna a Camerelor Parlamentului cu o majoritate de doua treimi dinnumarul parlamentarilor, care este majoritatea necesara si pentru revizuireaConstitutiei; aceasta regula se aplica si pentru eventualele acte ulterioare de modificarea tratatelor constitutive ale celor doua organizatii internationale susmentionate Cele aratate se completeaza cu cele aratate la punctul 7 1 din prezentul curs 7 3 Procedura parlamentara de revizuire a ConstitutieiSubiectii care pot initia revizuirea Constitutiei, potrivit art 150 dinConstitutie sunt:- Presedintele Romniei, la propunerea Guvernului;- cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor;- 500 000 de cetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putinjumatate din judetele tari, iar n fiecare din aceste judete sau n municipiulBucuresti, trebuie sa fie nregistrate cel putin 20 000 de semnaturi n sprijinulacestei initiative Revizuirea Constitutiei din anul 2003 a fost de sorginte parlamentara Particularitatea procesului de revizuire a Constitutiei din 2003 consta nfaptul ca, pe baza acordului politic prealabil si a unei hotarri a Camerelorreunite, s-a nfiintat o Comisie speciala nsarcinata sa redacteze propunerealegislativa de revizuire a Constitutiei si sa o prezinte Camerelor Parlamentului,similar Comisiei nfiintate, n 1990, de catre Adunarea Constituanta originara,pentru elaborarea ConstitutieiComisia a fost formata din 18 parlamentari ai ambelor Camere, cu drept devot, si din cte un reprezentant, fara drept de vot, din partea institutiilorPresedintelui Romniei, Guvernului si Avocatului Poporului 98Propunerea legislativa a parlamentarilor nu poate fi dect colectiva sidistincta, dupa cum sunt senatori sau deputati; deci nu este posibila o initiativafacuta mpreuna, conditia de numar urmnd a fi stabilita separat, pentru fiecaredintre ei Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei din anul 2003 a fostinitiata de parlamentarii fiecarei Camere, urmnd sa fie dezbatuta, pe temeiulhotarrii susmentionate, mai nti n Camera Deputatilor si apoi n Senat Formula adoptata dovedeste nsusirea propunerii legislative de catre un numarsuficient de parlamentari din fiecare Camera pentru ca initiativa sa fie n acordcu procedura de revizuire prevazuta n Constitutie Ordonarea adoptariiinitiativei mai nti n una din Camere s-a facut n conformitate cu proceduralegislativa parlamentara prevazuta de Constitutie, fiind totodata justificata denecesitatea evitarii unor dezbateri paralele care ar fi fost de natura sa creezecontradictii si confuzii Dupa ce propunerea legislativa a fost votata n comisie, ea a fost transmisaCurtii Constitutionale si Consiliului Legislativ Dupa pronuntarea acestor douainstitutii, comisia a pus de acord textul propunerii legislative de revizuire cudecizia Curtii, respectiv cu avizul Consiliului Aspecte procedurale:n cadrul procedurii privind revizuirea Constitutiei, CamereleParlamentului au atributii identice, neexistnd o specializare dupa competenta,cum este n cazul procedurii legislative obisnuite Prin urmare, proiectul legii derevizuire (atunci cnd initiativa apartine Presedintelui Romniei, la propunereaGuvernului) sau propunerea legislativa a parlamentarilor ? ca n 2003 ? sau acetatenilor se depune n oricare dintre Camere, n functie de optiunea subiectuluide sezina parlamentarii pot depune initiativa legislativa de revizuire aConstitutiei numai n Camera din care fac parte Regulamentele parlamentare nu stabilesc competente n domeniulrevizuirii Constitutiei pentru nici una dintre comisiile permanente De aceea,99plenul celor doua Camere reunite va decide carei dintre comisiile permanente irevine analizarea n fond a initiativei de revizuire a Constitutiei sau poate decidenfiintarea unei comisii speciale care sa analizeze aceasta problema (n cadrulprocedurii de revizuire din 2003, rolul unei asemenea comisii l-a avut Comisiace a redactat initial proiectul) Initiativa de revizuire este supusa unui control prealabil, general siabstract exercitat de Curtea Constitutionala nainte de sesizarea Parlamentului(controlul priveste limitele revizuirii si din acest punct de vedere, consecintelesale sunt obligatorii, precum se poate referi si la alte aspecte care, nsa, nu suntobligatorii nici pentru initiator, nici pentru Parlament) Aspectele procedurale referitoare la regimul amendamentelor, dezbatereagenerala, dezbaterea pe articole sunt comune cu cele existente n cadrulprocedurii legislative obisnuite Specificitatea procesului de revizuire a Constitutiei consta nsa nurmatoarele elemente:- asa cum am aratat mai sus, pe lnga subiectii specifici care pot initiarevizuirea Constitutiei, Camerele sunt identice din punctul de vedere alcompetentei neexistnd Camera de reflectie si Camera decizionala;- cvorumul de lucru att la sedintele fiecareia dintre Camere este de douatreimi din numarul parlamentarilor Camerei respective;- la votul final n Camere, majoritatea necesara pentru ca legeaconstitutionala sa fie adoptata, este majoritatea calificata de doua treimidin numarul parlamentarilor Camerei respective;- procedura legislativa n cele doua Camere este identica;- textul adoptat n prima Camera sesizata se transmite celei de a douaCamere; daca proiectul legii sau propunerea legislativa de revizuire aConstitutiei sunt adoptate de ambele Camere, n aceeasi forma, ele se supunspre ratificare votului popular n cadrul unui referendum pentru revizuireaConstitutiei;100- daca n urma votului final n cele doua Camere, textele sunt diferite,divergentele se vor solutiona dupa urmatoarea procedura specificarevizuirii Constitutiei:! medierea dezacordului prin intermediul unei comisii paritare de mediere;! solutionarea divergentelor neconciliate prin mediere, n cadrul sedinteicomune a Camerelor reunite Comisia de mediere* este paritara, fiind formata din 7 deputati si 7 senatori desemnati de fiecareCamera, cu respectarea principiului reflectarii configuratiei politice;* dupa ntrunire, comisia si alege un birou si si stabileste regulile de lucru,inclusiv termenul n care urmeaza sa prezinte raportul;* lucrarile sunt conduse prin rotatie de un deputat si de un senator;* votul este deschis, n cazul cnd comisia nu hotaraste altfel;* comisia poate adopta una din prevederile textelor n divergenta, sau un textcomun, cu votul majoritatii simple a membrilor; n caz de paritate, votul presedinteluicare conduce sedinta n acea zi este decisiv;* raportul comisiei se supune spre aprobare Camerelor, att cu privire la fiecareprevedere n parte, cu majoritate simpla, ct si n ansamblul sau, cu majoritateacalificata de doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere; daca ambele Camereaproba raportul, divergenta este stinsa;* daca, nsa, comisia nu poate sa aplaneze divergentele, reprezentantii Camerelorsitundu-se pe pozitii rigide, sau Camerele ori una din ele nu aproba, total sau partial,raportul comisiei, se declanseaza, din oficiu, procedura de stingere a divergentelor nsedinta comuna a Camerelor;* activitatea comisiei nceteaza o data cu depunerea raportului, precum si n cazuln care comisia nu a ajuns la un acord asupra raportului n termenul stabilit; n ceea ce priveste competenta comisiei de mediere, pot aparea situatii n careadoptarea unor solutii sa aiba efecte prin ricoseu asupra unor texte adoptate n101aceeasi forma de cele doua Camere; n acest caz, competenta este implicita, pentrua se evita adoptarea unor reglementari necorelate sau contradictorii Reunirea Camerelor n sedinta comuna* n sedinta comuna se supun dezbaterii numai textele care nu au fost adoptate naceeasi forma de catre Camere;* daca nici una dintre Camere nu a adoptat textul comisiei de mediere, se supunela vot, mai nti, textul adoptat de prima Camera si, daca nu a fost adoptat, cel votat dea doua Camera;* nu se pot formula amendamente de sedinta: la deliberarea raportului comisiei demediere cu privire la solutionarea divergentelor dintre Camere cu ocazia adoptarii uneilegi de revizuire a Constitutiei;* daca una din Camere a adoptat textul comisiei de mediere, acesta se supuneprimul la vot si numai n cazul n care el nu este adoptat, se supune textul din Cameracare nu a votat textul propus de comisia de mediere;* n cazul n care nici unul dintre aceste texte nu a ntrunit majoritatea calificatanecesara de trei patrimi din numarul total al deputatilor si senatorilor, ele se elimina dinforma finala a legii O alta particularitate a procedurii legii de revizuire a Constitutiei consta n faptulca, dupa adoptarea ei de catre Camere, aceasta nu se poate supune unui controlpreventiv la Curtea Constitutionala De asemenea, legea adoptata nu se mai supune promulgarii de catre PresedinteleRomniei, ci aprobarii prin referendum Justificare:Daca corpul electoral aproba legea, aceasta are si un efect similarpromulgarii ce rezulta din confirmarea de catre corpul electoral a opereilegiuitorului constituant, ceea ce justifica faptul ca ea va fi publicata pe temeiulhotarrii Curtii Constitutionale de constatare a rezultatului aprobativ alreferendumului; din cele aratate, rezulta ca spre diferenta de procesul legislativ102obisnuit, privind legile ordinare sau organice, cnd, n conditiile prevazute deConstitutie, procesul legislativ se ncheie prin promulgarea legii n virtutea uneiobligatii constitutionale a Presedintelui Romniei si, ca urmare, prin publicareaei, n cazul legii de revizuire a Constitutiei, ntruct procesul legislativ se ncheieprin referendum, efectul similar promulgarii este numai n cazul referendumuluiaprobativ, ntruct corpul electoral nu este si nu poate fi obligat sa aprobe legeade revizuire adoptata de Parlament, pe care, de aceea, o poate confirma sauinfirma n calitatea sa de putere originara (n cazul n care rezultatul nu esteaprobativ, legea adoptata de Parlament este desfiintata, ntruct operareprezentantilor poporului, ce alcatuiesc Parlamentul, a fost infirmata de corpulelectoral) Comparatie ntre procedura legislativa obisnuitasi procedura de revizuire a ConstitutieiAspecteproceduraleProcedura legislativa obisnuita Procedura de revizuire aConstitutieiSubiectii care potavea initiativalegislativa- Guvernul;- minim un parlamentar;- 100 000 cetateni cu drept devot din cel putin un sfert dinjudetele tarii, cte cel putin5 000 din fiecare judet sau dinmunicipiul Bucuresti;- numai Guvernul pentru legilebugetului de stat si bugetuluiasigurarilor sociale de stat- Presedintele Romniei lapropunerea Guvernului;- un sfert din numarul deputatilorsau al senatorilor;- 500 000 cetateni cu drept de votdin cel putin jumatate dinjudetele tarii, cte cel putin20 000 din fiecare judet sau dinmunicipiul BucurestiAspecteanterioareproceduriiparlamentare- obtinerea avizului ConsiliuluiLegislativ n toate cazurile;- decizia Curtii Constitutionalecu privire la initiativelelegislative populare;- obtinerea avizului ConsiliuluiLegislativ;- decizia Curtii Constitutionale cuprivire la initiativele legislativade revizuire a Constitutiei,indiferent de autor (CurteaConstitutionala se autosesizeaza103- obtinerea avizului ConsiliuluiEconomic si Social n unelesituatii;si realizeaza un control prealabil,general si abstract nainte desesizarea Parlamentului cuprivire la limitele revizuirii si laalte aspecte) CamereleParlamentului- au o competenta decizionalaspecializata- sunt identice din punct de vedere alcompetentei decizionaleSesizarea - este specializata, n functie decompetenta Camerelor (initiativase depune mai nti la Camera dereflectie)- initiativa se depune la oricaredintre Camerele Parlamentuluiatunci cnd apartinePresedintelui Romniei, lapropunerea Guvernului, saucorpului electoral;- initiativa parlamentara sedepune numai la Camera din caresubiectii de sezina fac parteProceduralegislativaparlamentara- Camerele sunt egale sispecializate functional;- Camera prima sesizata esteCamera de reflectie, iar cea dea doua Camera este decizionala- Camera de reflectie trebuie saadopte legea n termen de 45de zile de la sesizare (pentrucoduri sau legi de complexitatedeosebita termenul este de 60de zile); la Camera decizionalase trimite textul adoptat deprima Camera n termenelesusmentionate;- daca acest termen este depasit,legea este considera adoptatatacit de prima Camera si setrimite la Camera decizionala- Camerele sunt egale; nici unadintre Camere nu estedecizionala n cazul existenteiunor divergente ntre textelevotate n cele doua Camere- prima Camera sesizata nu are untermen n care sa adopte legea derevizuire a Constitutiei;- textul votat n prima Cameraeste dezbatut n cea de a douaCamera;Respingerea legii - daca Camera de reflectierespinge initiativa legislativa,aceasta se trimite la cea de adoua Camera, care va decidedefinitiv;- daca Camera decizionalarespinge proiectul de lege cucare a fost sesizata, respingereaeste definitiva - proiectele de legi saupropunerile legislative adoptatede una din Camere se trimitceleilalte Camere aParlamentului;- daca aceasta din urma respingeproiectul de legea saupropunerea legislativa, ele setrimit, pentru o noua dezbatere,Camerei care le-a adoptat;- o noua respingere estedefinitiva Solutionareadivergentelor- ca regula, cea de a douaCamera sesizata estedecizionala;- n cazul n care textele votate decele doua Camere sunt diferite,se declanseaza procedura de104- n cazul n care prima Camerasesizata adopta o prevederecare intra n competenta sadecizionala, prevederea estedefinitiv adoptata daca si ceade a doua Camera este deacord; n caz contrar, numaipentru prevederea respectiva,legea se ntoarce la primaCamera sesizata, care vadecide definitiv- solutia susmentionata se aplican mod corespunzator si ncazul n care Cameradecizionala adopta o prevederepentru care competentadecizionala apartine primeiCameremediere de catre o comisieparitara formata din 7 deputati si7 senatori;- raportul prin care comisia demediere a solutionat divergenteledintre Camere se supune votuluin fiecare dintre camere;- daca comisia de mediere nu areusit solutionarea tuturordivergentelor sau daca una dintreCamere nu a adoptat unele dintresolutiile propuse de comisia demediere, textele respective sesupun dezbaterii Camerelorreunite ale Parlamentului, carevor decide astfel definitivCvorumul simajoritatea devot- pentru adoptarea de legiorganice sau ordinare,cvorumul l reprezintamajoritatea absoluta aparlamentarilor fiecareiCamere;- legile ordinare se adopta cu omajoritate simpla;- legile organice se adopta cu omajoritate absoluta- pentru adoptarea legilorconstitutionale cvorumul lreprezinta minim doua treimi dinparlamentarii fiecarei Camere,iar pentru solutionareaeventualelor divergente aparuten urma procedurii de mediere,cvorumul este de trei patrimi dinnumarul total al parlamentarilorcelor doua Camere reunite;- majoritatile pentru adoptarealegilor constitutionale suntidentice cu cvorumul precizat ncazurile susmentionateAdoptareadefinitiva a legii- la momentul obtinerii majoritatiiceruta de Constitutie, n functie detipul de lege, ca urmare a votuluifinal n Camera decizionala- dupa confirmarea de catre corpulelectoral prin referendum a solutieilegislative de revizuire a Constitutieiadoptata de ParlamentEtapa finala aproceduriilegislative- legile organice si ordinare sesupun promulgarii de catrePresedintele Romniei;- dupa promulgare, legileorganice si ordinare se publican Monitorul Oficial alRomniei- legilor constitutionale nu li seaplica procedura promulgarii decatre Presedintele Romniei,fiind supuse spre adoptarecorpului electoral, n calitate deputere originara;- dupa adoptarea prin referendum,legile constitutionale se publican Monitorul Oficial alRomniei, iar ulterior se vapublica si Constitutia revizuitaCaracterizaregenerala- procedura este aceea rezultatadin mbunatatirile aduse deLegea de revizuire din 2003- procedura este conforma cuprocedura parlamentara deadoptare a Constitutiei din 19911057 4 Proceduri de control- controlul parlamentar este prin excelenta posterior; n sens larg; controlulparlamentar se refera la toate domeniile de activitate, fiind o consecinta a principiuluireprezentarii;- tot n sens larg, deliberarea unei legi are semnificatia unui control asuprafundamentarii sesizarilor;- sub aspect tehnic, controlul parlamentar se realizeaza dupa anumite proceduriprevazute de Constitutie si de regulamentele parlamentare, care au efecte diferite,dupa cum urmeaza:- efecte politice: ntrebarea, interpelarea, motiunea simpla, ancheta parlamentara,audierea urmata de declaratii politice si rapoartele unor autoritati;- efecte precumpanitor juridice: motiunea de cenzura, admiterea cererii de retinere,arestare sau perchezitie a parlamentarilor, suspendarea din functie a PresedinteluiRomniei, punerea sub acuzare a Presedintelui Romniei A Proceduri de control care au numai efecte politice7 4 1 ntrebareaConsta ntr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca oinformatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice ntelegsa comunice Camerei informatiile si documentele cerute de Camera sau de comisiilepermanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarre ntr-o problema determinata Disciplina procedurii ntrebarilor prin natura lor, ntrebarile sunt un mijloc de informare a parlamentarilor,ndeosebi cu privire la probleme rezultate din activitatea lor n teritoriu, si careobliga astfel, un membru al Guvernului sau un organ al administratiei publice sa sejustifice;106 fiecare parlamentar poate adresa ntrebari ministrilor sau altorconducatori ai organelor administratiei publice pentru obtinerea unei informatiiconcrete; Presedintele Camerei are dreptul sa nu admita ntrebarile care:- privesc probleme de interes personal sau particular;- urmaresc n exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice;- se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau pot afectasolutionarea unor cauze aflate n curs de judecata;- privesc activitatea unor persoane care nu ndeplinesc functii publice; n principiu, ministrul raspunde pe loc; durata ntrebarii si raspunsului este limitata si nu este urmata dedezbateri; la ntrebarile orale si la ntrebarile scrise, membrii Guvernului nu raspunddaca acela care a adresat ntrebarea nu se afla n sala de sedinte; n cazuri temeinicjustificate, daca acela care a adresat ntrebarea nu poate fi prezent n sala de sedinten ziua n care se prezinta raspunsul, el poate cere amnarea raspunsului o singuradata; cererea deputatului de amnare a raspunsului se depune la secretarul desemnatal Camerei si se comunica ministrului pentru relatia cu Parlamentul; n cazul cnddeputatul care a adresat ntrebarea nu este prezent n sala, dupa constatare, acest faptse anunta n plen de catre presedintele de sedinta, iar ministrul vizat prezintaraspunsul la ntrebarea adresata; ntrebarile la care nu s-a raspuns se publica n Monitorul Oficial alRomniei, Partea a II-a, la sfrsitul fiecarei sesiuni ordinare; obiectul ntrebarilor orale se notifica n scris si se depune la secretaruldesemnat al Camerei, care l informeaza pe ministrul pentru relatia cu Parlamentulasupra ntrebarilor orale la care membrii Guvernului urmeaza sa raspunda n cursulsedintei consacrate acestora; ntrebarea orala este expusa sumar, ntr-un interval de timp de cel mult un107minut, iar ministrul competent raspunde la ntrebarea ce i-a fost adresata n cel mult 3minute; autorul ntrebarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cu precizari sicu comentarii, fara a depasi doua minute, iar ministrul poate exercita dreptul lareplica n acelasi interval de timp fara ca o alta interventie pe marginea ntrebariirespective sa mai poata avea loc; n situatia n care membrul Guvernului, caruia i este adresata ntrebarea,nu este prezent, raspunsul va fi dat n sedinta din saptamna urmatoare n timpulconsacrat ntrebarilor orale; Presedintele Camerei l informeaza pe primul-ministruasupra raspunsurilor amnate; parlamentarii care adreseaza ntrebari scrise vor preciza daca doresc unraspuns n scris sau oral de la tribuna Camerei; ntrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului si celorlalte autoritatipublice de catre secretarul desemnat al Camerei, iar raspunsurile la ntrebarilescrise se transmit n cel mult 15 zile; ntrebarile la care se solicita un raspuns oral de la tribuna Camerei senscriu pe ordinea de zi a sedintei n succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu maitrziu de 15 zile de la data nregistrarii acestora; raspunsurile la aceste ntrebari sedau n cele 30 de minute care urmeaza timpului afectat ntrebarilor orale fara aputea depasi 5 minute; timpul pentru replica este de cel mult 3 minute; nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua ntrebari n aceeasisedinta 7 4 2 InterpelareaConsta ntr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau maimulti deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului n problemeimportante ale activitatii sale interne sau externe Disciplina interpelarii interpelarea se face n scris, aratndu-se obiectul acesteia, fara nici o108dezvoltare, si priveste un aspect politic al activitatii Guvernului; Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda lainterpelari n cel mult doua saptamni, iar pentru motive temeinice, Camera poateacorda un nou termen; n timpul stabilit, prin ordinea de zi, din sedinta consacrata dezbateriiinterpelarilor, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare; ncazul n care timpul consacrat interpelarilor permite, un grup parlamentar poatedezvolta si o a doua interpelare; ordinea luarii de cuvnt: mai nti interpelatorul siapoi reprezentantul primului-ministru sau ministrul interpelat; interpelarile primului-ministru se pot face din doua n doua saptamni sitrebuie sa vizeze politica Guvernului n probleme importante ale activitatii saleinterne sau externe; fiecare interpelare se expune ntr-un interval de timp de cel mult douaminute, iar primul ministru sau ministrul interpelat raspunde la interpelare n celmult 3 minute; autorul interpelarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cuntrebari suplimentare si cu comentarii, fara a depasi doua minute, iar cel interpelatare la dispozitie doua minute pentru replica, fara nici o alta interventie; Camera poate adopta o motiune simpla ca urmare a raspunsuluiGuvernului la interpelare spre a-si exprima pozitia cu privire la problema ce a facutobiectul interpelarii 7 4 3 Motiunea simplaEste un act politic care exprima pozitia Camerei ntr-o anumita problema depolitica interna sau externa; daca este initiata de opozitie, fundamentarea pozitiei constan critica politicii Guvernului; face parte din procedeele controlului fara sanctiune, nplina dezvoltare n parlamentarismul modern Caracteristicile esentiale ale procedurii motiunea simpla poate fi initiata de 50 deputati sau 1/4 din senatori;109 trebuie motivata, nu poate viza finalitati specifice motiunii de cenzura;cei ce au semnat-o nu mai pot semna o alta motiune privind aceeasi problema sinici nu se pot dezice dupa ce a fost nscrisa pe ordinea de zi; se depune la presedintele Camerei, n cursul sedintei, se comunicaGuvernului, se aduce la cunostinta Camerei si se afiseaza, dupa care se dezbate ncel mult 6 zile; daca priveste probleme de politica externa, trebuie nsotita de avizulComisiei de politica externa, cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe; amendamentele nu sunt admisibile; dupa nceperea dezbaterii motiunii simple, semnatarii nu-si pot retrageadeziunea la motiune; pna la ncheierea dezbaterii unei motiuni simple, semnatarii nu mai potpromova o alta motiune n aceeasi problema; poate fi adoptata cu votul majoritatii membrilor Camerei (majoritateabsoluta); motiunile simple care au obtinut majoritatea absoluta a voturilor suntobligatorii pentru Guvern, pentru membrii sai si pentru celelalte persoane vizate; motiunile se publica n Monitorul Oficial al Romniei, partea I 7 4 4 Ancheta parlamentaraReprezinta investigarea de catre parlamentari a unei situatii si informarea Camereiasupra celor constatate Caracteristicile esentiale ale procedurii se efectueaza prin intermediul unei comisii ad-hoc, instituita n acestscop, sau al unei comisii permanente, abilitate de plen n mod expres, cu precizareadatei cnd se va prezenta raportul; daca ancheta se face printr-o comisie ad-hoc, Camera stabileste obiectulanchetei, componenta tinnd cont de configurarea politica a Camerei, conducereacomisiei, precum si data cnd trebuie prezentat raportul; daca ancheta se efectueazaprintr-o comisie permanenta, Camera stabileste doar obiectul si data prezentarii110raportului; regulile de lucru ale unei comisii de ancheta sunt similare celor privindcomisiile permanente; comisia de ancheta nu se poate substitui organelor de justitie; oriceautoritate este obligata sa raspunda anchetei comisiei; de regula, se fac audieri, aplicndu-se prin analogie regulile de proceduraprivind citarea martorilor, dar se cerceteaza si documente; au fost cazuri cnd s-auprezentat si rapoarte paralele; ancheta se finalizeaza cu un raport; dupa dezbaterea raportului, misiuneacomisiei nceteaza, anchetele nefinalizate la finele legislaturii devin caduce; Camera poate adopta o motiune simpla n care sa-si exprime pozitia fatade obiectul anchetei 7 4 5 Audierea si dezbaterea unor declaratii politice sau rapoarte ale unorautoritati (Curtea de Conturi, Consiliul Suprem de Aparare a tarii, AvocatulPoporului, serviciile de informatii, Consiliul National pentru Studierea ArhivelorSecuritatii etc ) Reprezinta proceduri de informare, dar si de control, ntruct obliga autoritatea sase justifice; fac parte, ca si motiunea simpla, din sfera controlului fara sanctiune, nplina dezvoltare n parlamentarismul modern Caracteristici specifice ale procedurii procedura implica fie competenta fiecarei Camere (regula), fie aCamerelor reunite n sedinta comuna (de exemplu: mesajul prezidential, raportulConsiliului Suprem de Aparare a tarii, raportul Avocatului Poporului, rapoarteleserviciilor de informatii etc ); cu exceptia declaratiei politice, comisia de specialitate analizeazaraportul si prezinta, dupa raportul autoritatii, propriul sau raport; dupa dezbateri,Camera sau Camerele reunite, dupa caz, pot adopta o motiune simpla exprimndatitudinea fata de cele prezentate sau se pot rezuma la simpla audiere, nsotita sau111nu de dezbateri B Proceduri de control care au efecte precumpanitor juridice7 4 6 Motiunea de cenzuraEste expresia raspunderii politice a Guvernului si urmareste doua scopuriconjugate:- angajarea unei dezbateri publice n Camerele reunite n sedinta comuna asuprapoliticii de ansamblu a Guvernului;- demiterea Guvernului Caracteristicile esentiale ale procedurii ca regula, motiunea de cenzura este initiata de opozitie, dar poate fiinitiata si de majoritate atunci cnd a pierdut ncrederea n Guvern si urmaresteformarea unui nou Guvern; ea poate fi initiata de cel putin 1/4 din numarul total aldeputatilor si senatorilor; parlamentarii care au initiat o motiune de cenzura ntr-o sesiune, care afost respinsa, nu o mai pot reitera n aceeasi sesiune, afara de cazul cnd Guvernulsi-a angajat raspunderea, deoarece n aceasta situatie motiunea este provocata densusi Guvernul; motiunea de cenzura se dezbate si se supune la vot n sedinta comuna aCamerelor; de la depunerea motiunii la Biroul permanent, dupa un interval demaxim 5 zile, motiunea se prezinta de reprezentantul initiatorilor n plen si sedezbate n 3 zile (termen fix) de la aceasta prezentare; dezbaterea este precedata de prezentarea motiunii de catre initiator,urmata de cuvntul primului-ministru sau al altui reprezentant al sau; luarile de cuvnt sunt, potrivit regulilor sedintelor, organizate (n timpulalocat si ntr-o alternanta care sa asigure contradictorialitatea ntre sustinatorii112Guvernului si aceia care au cerut demiterea lui); motiunea de cenzura se adopta cu majoritate absoluta si are dreptconsecinta demiterea Guvernului 7 4 7 Admiterea cererii de perchezitionare, retinere sau arestare aparlamentarilorReprezinta conditia pentru ca un parlamentar sa poata fi perchezitionat, retinut, sauarestat Caracteristicile esentiale ale procedurii cererea de perchezitionare, retinere sau arestare a parlamentarilor seface de catre ministrul justitiei; este o procedura de control asupra justificarilorprezentate de executiv, supuse examinarii comisiei juridice; cererea si raportul comisiei se dezbat n plen cu prioritate; ncuviintarea perchezitionarii, retinerii sau arestarii parlamentarilor seface cu votul majoritatii absolute a parlamentarilor Camerei; competenta de judecata a parlamentarilor pentru faptele care nu aulegatura cu voturile sau opiniile exprimate n exercitarea mandatului apartinenaltei Curti de Casatie si Justitie, iar urmarirea si trimiterea n judecata penala sepot face numai de catre Parchetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie 7 4 8 Suspendarea din functie a Presedintelui RomnieiEste o procedura, prealabila referendumului, pentru demiterea Presedintelui ncazul ncalcarii grave de catre acesta a prevederilor Constitutiei Aspecte esentiale ale procedurii cererea de suspendare din functie a presedintelui Romniei poate fiinitiata de cel putin o treime din numarul total al parlamentarilor (deputati sisenatori); se aduce la cunostinta parlamentarilor, dupa care acestia constituie ocomisie de ancheta;113 dupa primirea raportului comisiei si a avizului Curtii Constitutionale(careia i se trimite cererea dupa nregistrare), dezbaterea are loc cu prioritate, cuparticiparea Presedintelui, daca acesta doreste; cererea se supune votului secret cu bile si poate fi admisa cu majoritateaabsoluta a parlamentarilor, dupa care n 30 de zile are loc referendumul pentrudemiterea Presedintelui; ntre timp, functia Presedintelui se aduce la ndeplinire depresedintele interimar (n ordine, presedintele Senatului, si daca nici acesta nupoate ndeplini functia, cel al Camerei Deputatilor) 7 4 9 Punerea sub acuzare a Presedintelui RomnieiEste o procedura, prealabila referendumului, pentru demiterea Presedintelui ncazul savrsirii unor fapte de nalta tradare Aspecte esentiale ale procedurii cererea de suspendare din functie a Presedintelui Romniei poate fiinitiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, nentrziat, la cunostintaPresedintelui Romniei, pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i seimputa; cererea se supune votului secret cu bile si poate fi admisa cu majoritateacalificata a cel putin doua treimi din numarul parlamentarilor; competenta de judecata apartine naltei Curti de Casatie si Justitie; de la data punerii sub acuzare si pna la data demiterii, functiaPresedintelui se aduce la ndeplinire de presedintele interimar (n ordine,presedintele Senatului, si daca nici acesta nu poate ndeplini functia, cel al CamereiDeputatilor); Presedintele este demis de drept de la data ramnerii definitive a hotarriide condamnare 7 5 Proceduri de numiri1147 5 1 Cea mai importanta procedura se refera la nvestirea Guvernului, carecuprinde patru etape succesive: desemnarea de catre Presedintele Romniei acandidatului la functia de prim-ministru; stabilirea de catre acesta a listei Guvernului si aprogramului de guvernare; solicitarea de catre candidat a votului de nvestitura (fazaparlamentara); numirea Guvernului de Presedintele Romniei si primirea juramntuluide credinta Caracteristicile fazei parlamentare candidatul desemnat de catre Presedinte este obligat ca, n termen de 10 zile dela desemnare, sa ceara Parlamentului acordarea votului de ncredere asupraprogramului si listei Guvernului; competenta de deliberare apartine Camerelor n sedinta comuna; candidatul la functia de premier nainteaza lista cu membrii Guvernuluimpreuna cu programul de guvernare la birourile permanente reunite ale Camerelor; pna la sedinta de nvestire, fiecare candidat la functia de ministru va fi audiatde comisiile de specialitate ale celor doua Camere n sedinta comuna; n urma audierii se prezinta premierului un aviz consultativ motivat; se creeaza astfel posibilitatea nlocuirii pe lista a celor care nu au trecut testulcomisiei, pentru a se evita respingerea de catre plen a listei Guvernului n ansamblu(lista este blocata, fiind supusa la vot n ntregime, nu fiecare membru n parte); n ziua nvestirii, dupa prezentarea programului si a listei, iau cuvntulreprezentantii grupurilor parlamentare, sedinta fiind organizata (fiecare grup poateutiliza doar timpul alocat, iar ordinea asigura alternanta dintre cei ce sprijina Guvernulsi cei ce i se opun); apoi se voteaza prin modalitatea votului secret cu bile; nvestitura Guvernului este, asadar, colectiva si nu individuala 7 5 2 n legatura cu remanierea Guvernului, daca prin propunerea deremaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului,115Presedintele Romniei va putea revoca sau numi pe noii membri, la propunereaprimului-ministru, numai pe baza votului de ncredere acordat de Parlament, ncadrul unei proceduri similare cu cea de nvestitura a Guvernului n ansamblulsau 7 5 3 Alte proceduri de numiri: pentru directorii serviciilor speciale, lapropunerea Presedintelui Romniei (competenta partajata cu Presedintele Romniei);pentru alegerea a trei judecatori ai Curtii Constitutionale de catre Senat si a treijudecatori de catre Camera Deputatilor; pentru alegerea consilierilor Curtii de Conturi;pentru alegerea sau desemnarea, dupa caz a membrilor Consiliului Superior alMagistraturii etc ; n general, alegerea n plen este precedata de o analiza si propunerea comisiei permanente de specialitate 7 6 Procedura de validariReprezinta procedura pentru atestarea legala a alegerii parlamentarului Caracteristici esentiale ale procedurii alegerea, dupa ntrunirea Parlamentului nou ales, a unei comisii devalidare; la Camera Deputatilor, ea este pe ntreaga legislatura, iar la Senat,atributiile sale se exercita de comisia juridica; comisia de validari constituie grupe de lucru ce examineaza dosarelealegerilor, solutioneaza contestatiile nerezolvate si ntocmeste un raport cuprinzndlista parlamentarilor ce se propune a fi validata si parlamentarii al caror mandat sepropune a fi invalidat; pe parcursul legislaturii, propune validarea individuala asupleantilor daca ntrunesc conditiile legii (sa nu-si fi schimbat optiunea politica sisa ocupe pe lista locul imediat urmator); lista se supune n bloc votului; invalidarea se supune individual; votul estecu majoritatea relativa (majoritatea parlamentarilor prezenti); nlocuirea parlamentarului prin supleant presupune validarea acestuia, darnumai individual, nu n bloc; la Camera Deputatilor validarea se face de comisia116initiala, iar la Senat se realizeaza de catre Comisia juridica, de numiri, disciplina,imunitati si validari 7 7 Procedura depunerii juramntului de catre Presedintele Romniei de la data juramntului, presedintele ales ncepe sa-si exercite mandatul sinceteaza mandatul presedintelui anterior Camerele reunite n sedinta comuna primesc juramntul, dupaprezentarea hotarrii de validare a alegerii noului presedinte de catre CurteaConstitutionala; sedinta este prezidata de catre presedintii celor doua Camere Dupa juramnt, presedintele rosteste un discurs, iar Camerele reuniteadopta o declaratie de constatare a ndeplinirii procedurii 7 8 Alte proceduriSunt instituite pe temeiul autonomiei parlamentare Exemplu: pentru aniversarea unor evenimente (ziua nationala, Revolutia romnadin 1989 etc ); procedura se stabileste ndeosebi pe temeiul precedentelor 117LEGISLAtIE118Constitutia Romniei modificata prin Legea de revizuire nr 429 din 23 octombrie 2003extrasTITLUL IIIAutoritatilepubliceCAPITOLUL IParlamentulSECtIUNEA 1Organizare sifunctionareARTICOLUL 61Rolul sistructura(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romn siunica autoritate legiuitoare a tarii (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat ARTICOLUL 62AlegereaCamerelor(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal,direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale (2) Organizatiile cetatenilor apartinnd minoritatilor nationale, care nuntrunesc n alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate nParlament, au dreptul la cte un loc de deputat, n conditiile legiielectorale Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai deo singura organizatie (3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala,n raport cu populatia tarii ARTICOLUL 63Duratamandatului(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani,care se prelungeste de drept n stare de mobilizare, de razboi, de asediu saude urgenta, pna la ncetarea acestora (2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara ncel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvareaParlamentului (3) Parlamentul nou ales se ntruneste, la convocarea Presedintelui119Romniei, n cel mult 20 de zile de la alegeri (4) Mandatul Camerelor se prelungeste pna la ntrunirea legala a nouluiParlament n aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fiadoptate, modificate sau abrogate legi organice (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative nscrise pe ordinea de zi aParlamentului precedent si continua procedura n noul Parlament ARTICOLUL 64Organizareainterna(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prinregulament propriu Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute nbugetele aprobate de acestea (2) Fiecare Camera si alege un birou permanent Presedintele CamereiDeputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatuluiCamerelor Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la nceputulfiecarei sesiuni Membrii birourilor permanente pot fi revocati nainte deexpirarea mandatului (3) Deputatii si senatorii se pot organiza n grupuri parlamentare, potrivitregulamentului fiecarei Camere (4) Fiecare Camera si constituie comisii permanente si poate instituicomisii de ancheta sau alte comisii speciale Camerele si pot constituicomisii comune (5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivitconfiguratiei politice a fiecarei Camere ARTICOLUL 65sedinteleCamerelor(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza n sedinte separate (2) Camerele si desfasoara lucrarile si n sedinte comune, potrivit unuiregulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:a) primirea mesajului Presedintelui Romniei;b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;c) declararea mobilizarii totale sau partiale;d) declararea starii de razboi;e) suspendarea sau ncetarea ostilitatilor militare;f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a tarii;h) numirea, la propunerea Presedintelui Romniei, a directorilor serviciilorde informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;i) numirea Avocatului Poporului;j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatieisi a celorlalte drepturi ale acestora;k) ndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului,120se exercita n sedinta comuna ARTICOLUL 66Sesiuni (1) Camera Deputatilor si Senatul se ntrunesc n doua sesiuni ordinare pean Prima sesiune ncepe n luna februarie si nu poate depasi sfrsitul luniiiunie A doua sesiune ncepe n luna septembrie si nu poate depasi sfrsitullunii decembrie (2) Camera Deputatilor si Senatul se ntrunesc si n sesiuni extraordinare,la cererea Presedintelui Romniei, a biroului permanent al fiecarei Camereori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor (3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora ARTICOLUL 67Actele juridicesi cvorumul legalCamera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarri si motiuni, n prezentamajoritatii membrilor ARTICOLUL 68Caracterulpublical sedintelor(1) sedintele celor doua Camere sunt publice (2) Camerele pot hotar ca anumite sedinte sa fie secrete SECtIUNEA a 2-aStatutul deputatilor si al senatorilorARTICOLUL 69Mandatulreprezentativ(1) n exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt n serviciulpoporului (2) Orice mandat imperativ este nul ARTICOLUL 70Mandatuldeputatilorsi al senatorilor(1) Deputatii si senatorii intra n exercitiul mandatului la data ntruniriilegale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si adepunerii juramntului Juramntul se stabileste prin lege organica (2) Calitatea de deputat sau de senator nceteaza la data ntrunirii legale aCamerelor nou alese sau n caz de demisie, de pierdere a drepturilorelectorale, de incompatibilitate ori de deces ARTICOLUL 71Incompatibilitati (1) Nimeni nu poate fi, n acelasi timp, deputat si senator (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitareaoricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru alGuvernului 121(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica ARTICOLUL 72Imunitateaparlamentara(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentruvoturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi n judecata penala pentrufapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate nexercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestatifara ncuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor Urmarirea si trimiterea n judecata penala se pot face numai de catreParchetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie Competenta dejudecata apartine naltei Curti de Casatie si Justitie (3) n caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti sisupusi perchezitiei Ministrul justitiei l va informa nentrziat pepresedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei n cazul n careCamera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispuneimediat revocarea acestei masuri SECtIUNEA a 3-aLegiferareaARTICOLUL 73Categoriide legi(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei (3) Prin lege organica se reglementeaza:a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii ElectoralePermanente;b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si acelorlalte drepturi ale acestora;d) organizarea si desfasurarea referendumului;e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a tarii;f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si alstarii de razboi;g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;j) statutul functionarilor publici;k) contenciosul administrativ;l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, ainstantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;n) organizarea generala a nvatamntului;o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum siregimul general privind autonomia locala;122p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele siprotectia sociala;r) statutul minoritatilor nationale din Romnia;s) regimul general al cultelor;t) celelalte domenii pentru care n Constitutie se prevede adoptarea de legiorganice ARTICOLUL 74Initiativalegislativa(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor,senatorilor sau unui numar de cel putin 100 000 de cetateni cu drept devot Cetatenii care si manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie saprovina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar n fiecare din acestejudete, respectiv n municipiul Bucuresti, trebuie sa fie nregistrate celputin 5 000 de semnaturi n sprijinul acestei initiative (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemelefiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea (3) Guvernul si exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectuluide lege catre Camera competenta sa l adopte, ca prima Camera sesizata (4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativalegislativa pot prezenta propuneri legislative numai n forma ceruta pentruproiectele de legi (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai nti Camereicompetente sa le adopte, ca prima Camera sesizata ARTICOLUL 75SesizareaCamerelor(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca primaCamera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentruratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilorlegislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum siproiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3),articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2),articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2),articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5) Celelalteproiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii,ca prima Camera sesizata, Senatului (2) Prima Camera sesizata se pronunta n termen de 45 de zile Pentrucoduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile ncazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi saupropunerile legislative au fost adoptate (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectulsau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide123definitiv (4) n cazul n care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivitalineatului (1), intra n competenta sa decizionala, prevederea este definitivadoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord n caz contrar, numaipentru prevederea respectiva, legea se ntoarce la prima Camera sesizata,care va decide definitiv n procedura de urgenta (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la ntoarcerea legii se aplica nmod corespunzator si n cazul n care Camera decizionala adopta oprevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere ARTICOLUL 76Adoptarealegilorsi a hotarrilor(1) Legile organice si hotarrile privind regulamentele Camerelor seadopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere (2) Legile ordinare si hotarrile se adopta cu votul majoritatii membrilorprezenti din fiecare Camera (3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poateadopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta,stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere ARTICOLUL 77Promulgarealegii(1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romniei Promulgarea legii se face n termen de cel mult 20 de zile de la primire (2) nainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singuradata, reexaminarea legii (3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerutverificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face n cel mult 10zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primireadeciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmatconstitutionalitatea ARTICOLUL 78Intrarea nvigoare a legiiLegea se publica n Monitorul Oficial al Romniei si intra n vigoare la 3zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta n textul ei CAPITOLUL IVRaporturileParlamentului cuGuvernulARTICOLUL 111124InformareaParlamentului(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, n cadrulcontrolului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinteinformatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat saude comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora ncazul n care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilorbugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitareainformarii este obligatorie (2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului Daca li sesolicita prezenta, participarea lor este obligatorie ARTICOLUL 112ntrebari,interpelarisi motiuni simple(1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda lantrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, nconditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere aleParlamentului (2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla princare sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sauexterna ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul uneiinterpelari ARTICOLUL 113Motiunea decenzura(1) Camera Deputatilor si Senatul, n sedinta comuna, pot retragencrederea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura,cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor (2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime dinnumarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului ladata depunerii (3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cnd a fostprezentata n sedinta comuna a celor doua Camere (4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii careau semnat-o nu mai pot initia, n aceeasi sesiune, o noua motiune decenzura, cu exceptia cazului n care Guvernul si angajeaza raspundereapotrivit articolului 114 ARTICOLUL 114AngajarearaspunderiiGuvernului(1) Guvernul si poate angaja raspunderea n fata Camerei Deputatilor sia Senatului, n sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii depolitica generala sau a unui proiect de lege (2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa n termen de3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generalasau a proiectului de lege, a fost votata n conditiile articolului 113 (3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de125lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamenteacceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului saua declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern (4) n cazul n care Presedintele Romniei cere reexaminarea legiiadoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face n sedintacomuna a celor doua Camere ARTICOLUL 115Delegarealegislativa(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernuluipentru a emite ordonante n domenii care nu fac obiectul legilororganice (2) Legea de abilitare va stabili, n mod obligatoriu, domeniul si datapna la care se pot emite ordonante (3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobariiParlamentului, potrivit procedurii legislative, pna la mplinireatermenului de abilitare Nerespectarea termenului atrage ncetareaefectelor ordonantei (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai n situatiiextraordinare a caror reglementare nu poate fi amnata, avnd obligatiade a motiva urgenta n cuprinsul acestora (5) Ordonanta de urgenta intra n vigoare numai dupa depunerea sa spredezbatere n procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizatasi dupa publicarea ei n Monitorul Oficial al Romniei Camerele, dacanu se afla n sesiune, se convoaca n mod obligatoriu n 5 zile de ladepunere sau, dupa caz, de la trimitere Daca n termen de cel mult 30 dezile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei,aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere caredecide de asemenea n procedura de urgenta Ordonanta de urgentacuprinznd norme de natura legii organice se aproba cu majoritateaprevazuta la articolul 76 alineatul (1) (6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate n domeniul legilorconstitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale alestatului, drepturile, libertatile si ndatoririle prevazute de Constitutie,drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunurin proprietate publica (7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau seresping printr-o lege n care vor fi cuprinse si ordonantele ale carorefecte au ncetat potrivit alineatului (3) (8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca estecazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse peperioada de aplicare a ordonantei 126TITLUL VIIRevizuireaConstitutieiARTICOLUL150Initiativarevizuirii(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romniei lapropunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor saual senatorilor, precum si de cel putin 500 000 de cetateni cu drept de vot (2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din celputin jumatate din judetele tarii, iar n fiecare din aceste judete sau nmunicipiul Bucuresti trebuie sa fie nregistrate cel putin 20 000 de semnaturin sprijinul acestei initiative ARTICOLUL 151Procedura derevizuire(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de CameraDeputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarulmembrilor fiecarei Camere (2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, CameraDeputatilor si Senatul, n sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin treipatrimi din numarul deputatilor si senatorilor (3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizatn cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii derevizuire ARTICOLUL 152Limitelerevizuirii(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national,independent, unitar si indivizibil al statului romn, forma republicana deguvernamnt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismulpolitic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultatsuprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau agarantiilor acestora (3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii deurgenta si nici n timp de razboi 127REGULAMENTUL CAMEREI DEPUTAtILORCAPITOLUL IOrganizarea Camerei DeputatilorSectiunea 1Constituirea Camerei DeputatilorArt 1 - Camera Deputatilor nou-aleasa se ntruneste n ziua si la ora stabilite prin actul deconvocare emis de Presedintele Romniei, n conformitate cu prevederile Constitutiei Art 2 - Pna la alegerea Biroului permanent lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse decel mai n vrsta deputat, n calitate de presedinte de vrsta, asistat de 4 secretari desemnatidin rndul celor mai tineri deputati Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de vrsta sau de catre unul ori maimulti secretari prevazuti la alin 1 atrage de drept nlocuirea acestora cu deputatul cel mai nvrsta sau, dupa caz, cu cei mai tineri deputati din rndul celor prezenti n intervalul de timp prevazut la alin 1 nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu exceptiacelor care privesc validarea mandatelor de deputat Art 3 - Pentru validarea mandatelor Camera Deputatilor alege n prima sa sedinta o comisiecompusa din 30 de deputati, care sa reflecte configuratia politica a Camerei, asa cumaceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare Comisia de validare functioneaza pe ntreaga durata a mandatului Camerei Deputatilor Art 4 - Numarul deputatilor care vor fi desemnati n comisia de validare de catre fiecaregrup parlamentar este n functie de proportia membrilor sai n numarul total al deputatilor Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar sefac de catre liderii acestor grupuri si se transmit secretarilor Presedintele de vrsta prezinta Camerei aceste propuneri n ordinea marimii grupurilorparlamentare, iar Camera Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majoritatii deputatilorprezenti Propunerile pentru componenta nominala a comisiei se fac de catre grupurile parlamentaren limita numarului de locuri aprobat Componenta comisiei este aprobata de Camera cu votul majoritatii deputatilor prezenti Art 5 - Comisia de validare si alege un presedinte sI 2 vicepresedinti, care alcatuiesc biroulcomisiei, si se organizeaza n 9 grupe de lucru, compuse din cte 3 membri, cu respectareape ct posibil a proportiei prevazute la art 4 alin 1 Art 6 - Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele referitoare la alegereadeputatilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu exceptia celor privind membrii grupelorde lucru Verificarea legalitatii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de catre biroulcomisiei de validare Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerileprivind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, n scris, n termen de cel mult 3 zilede la constituirea comisiei Aceste propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor birouluisau ai grupelor de lucru Dupa expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face n plenulcomisiei Comisia de validare se pronunta asupra contestatiilor nesolutionate si asupra acelora a carorsolutionare s-a facut cu ncalcarea dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare Art 7 - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat n cazurile ncare constata ca alegerea acestuia s-a facut prin ncalcarea legii, inclusiv prin fraudaelectorala Art 8 - Comisia, n cel mult 4 zile de la constituire, ntocmeste un raport n care vor fiprecizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, dupa caz, amnareavalidarii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amnare 128Art 9 - Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritatii membrilor acesteia; n caz deparitate votul presedintelui este hotartor Art 10 - Camera Deputatilor se ntruneste n sedinta, de drept, n a 5-a zi de la constituireacomisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia Raportul comisiei de validare se prezinta Camerei Deputatilor de catre presedintele acesteia Art 11 - n cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art 7 sentocmeste, pe circumscriptii electorale, o lista cu numele si prenumele acestora, asupracareia Camera se pronunta printr-un singur vot n cazul deputatilor la care a fost propusainvalidarea mandatului Camera dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare caz Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritatii deputatilorprezenti Art 12 - Camera Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi dinmandatele de deputat Sectiunea a 2-aGrupurile parlamentareArt 13 - Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor Ele se pot constituidin cel putin 10 deputati care au candidat n alegeri pe listele aceluiasi partid sau aleaceleiasi formatiuni politice Deputatii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui dect un singur grupparlamentar Deputatii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si fac parte din partide sauformatiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sauformatiunilor din care fac parte Deputatii unor partide sau formatiuni politice care nu ntrunesc numarul necesar pentru aforma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni n grupuriparlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin 1 Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinnd minoritatilor nationale, alteledect minoritatea maghiara, pot constitui un singur grup parlamentar Art 14 - n prima sa sedinta fiecare grup parlamentar procedeaza la desemnareaconducerii proprii alcatuite din lider si, dupa caz, din unul sau mai multi loctiitori Art 15 - Liderul grupului prezinta Camerei denumirea acestuia, precum si componenta luinumerica si nominala Succesiunea prezentarilor se stabileste de catre presedintele de vrsta al Camerei, n ordineamarimii grupurilor parlamentare Art 16 - Grupurile parlamentare, n functie de ponderea lor n Camera Deputatilor, au ladispozitie logistica necesara n vederea desfasurarii activitatii, autoturisme, personal desecretariat si de specialitate, potrivit hotarrii Biroului permanent Art 17 - Presedintele Camerei Deputatilor mpreuna cu liderii grupurilor parlamentarerepartizeaza locurile n sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar Art 18 - Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate nurma alegerilor este interzisa Art 19 - Orice modificare intervenita n componenta unui grup parlamentar se aduce lacunostinta presedintelui Camerei Deputatilor sub semnatura liderului grupului si, dupa caz, adeputatului Presedintele Camerei informeaza deputatii, n sedinta publica, asupra modificarilor interveniten componenta grupurilor parlamentare Sectiunea a 3-aAlegerea presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai BirouluipermanentArt 20 - Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor se aleg presedintele CamereiDeputatilor si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia 129Presedintele Camerei Deputatilor este si presedintele Biroului permanent, din care mai facparte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori Biroul permanent se alcatuieste prin negocieri ntre liderii grupurilor parlamentare,respectndu-se configuratia politica a Camerei, asa cum rezulta din constituirea grupurilorparlamentare Art 21 - Presedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin votsecret, cu buletine de vot pe care sunt nscrise numele si prenumele tuturor candidatilorpropusi de grupurile parlamentare Fiecare grup parlamentar poate face o singurapropunere Este declarat ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a ntrunit votulmajoritatii deputatilor Daca nici un candidat nu a ntrunit, dupa doua tururi, votul majoritatii deputatilor, seorganizeaza noi tururi de scrutin, n urma carora va fi declarat presedinte al CamereiDeputatilor candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti, n conditiilentrunirii cvorumului prevazut la art 64 din Constitutie Art 22 - O data cu alegerea presedintelui Camerei activitatea presedintelui de vrstanceteaza Art 23 - Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroulpermanent se face la propunerea grupurilor parlamentare n vederea depunerii propunerilor Camera Deputatilor stabileste numarul de locuri din Biroulpermanent, care revine, pe functii, grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice aCamerei Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin 1 se fac de catre liderii grupurilorparlamentare, n limita numarului de locuri stabilit potrivit alin 2 Lista candidatilor propusipentru Biroul permanent se supune n ntregime votului Camerei Deputatilor si se aproba cumajoritatea voturilor deputatilor Daca nu se realizeaza aceasta majoritate, se organizeaza unnou tur de scrutin, n care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti Votul este secret si se exprima prin bile Art 24 - Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la nceputul fiecarei sesiuniordinare Art 25 - Oricarui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul nainte deexpirarea acestuia, la cererea motivata a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel putinunei treimi din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare Votuleste secret si se exprima prin bile pentru fiecare caz, n cel mult 15 zile de la datanregistrarii cererii de revocare Art 26 - Functiile din Biroul permanent devenite vacante n timpul sesiunii se ocupa lapropunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, n conditiileprevazute la art 23 Art 27 - O data cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati nconditiile art 2 alin 1 nceteaza Art 28 - Hotarrile prevazute la art 1-27 se adopta prin vot deschis, n afara de cazurile ncare se prevede altfel Sectiunea a 4-aBiroul permanent al Camerei Deputatilor si Comitetul ordinii de ziArt 29 - Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:a propune Camerei data nceperii si data ncheierii sesiunilor parlamentare;b solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;c supune aprobarii Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum si propunerilede modificare;d prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul dencheiere a exercitiului bugetar;e pregateste si asigura desfasurarea n bune conditii a lucrarilor Camerei Deputatilor;130f primeste si distribuie proiectele de legi, propunerile legislative si rapoartele comisiilorparlamentare, n ordinea depunerii acestora la registratura Camerei Deputatilor, dacaplenul Camerei nu stabileste altfel;g ntocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru alacesteia;h organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiileparlamentare pe baza consultarii, n functie de natura actiunilor avute n vedere, aComitetului director al Grupului Romn al Uniunii Interparlamentare, a grupurilorparlamentare, a Comisiei de politica externa si a altor comisii permanente, informndCamera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componentanominala a delegatiilor;i supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente laorganizatiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultarii grupurilorparlamentare si cu respectarea configuratiei politice a Camerei;j aproba statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; supuneaprobarii Camerei structura serviciilor acesteia;k conduce si controleaza serviciile Camerei Deputatilor;l aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor n sediul CamereiDeputatilor;m ndeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, alte dispozitiilegale sau nsarcinari date de Camera Deputatilor Dezbaterile din Biroul permanent se consemneaza n procese-verbale sau n stenograme Deputatii pot consulta stenogramele sau pot obtine o copie de pe acestea, cu exceptia celordeclarate confidentiale de catre Biroul permanent, care pot fi numai consultate Art 30 - Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau lacererea a cel putin 4 membri ai sai Art 31 - Presedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:a convoaca deputatii n sesiuni ordinare sau extraordinare;b conduce lucrarile Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, si asiguramentinerea ordinii n timpul dezbaterilor, precum si respectarea regulamentului;c acorda cuvntul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse n dezbatere,stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;d conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;e convoaca Comitetul ordinii de zi, prezideaza lucrarile acestuia si i supune spreaprobare proiectele ordinii de zi si programului de lucru ale Camerei;f sesizeaza Curtea Constitutionala n conditiile prevazute la art 144 lit a) si b) dinConstitutie;g asigura trimiterea de ndata la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de lege adoptatesau respinse de Camera, sau, dupa caz, Presedintelui Romniei, spre promulgare, alegilor votate, n termenele stabilite de lege;h reprezinta Camera Deputatilor n relatiile interne si externe;i ndeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, precum sinsarcinarile date de Camera Deputatilor Art 32 - Vicepresedintii ndeplinesc, prin rotatie, atributiile presedintelui, la cererea sa saun caz de indisponibilitate a acestuia, precum si alte sarcini ncredintate de Biroul permanent Art 33 - Secretarii ntocmesc lista nscrierilor la cuvnt, pe baza solicitarilor deputatilor, nordinea n care au fost facute; prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicariadresate Camerei, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, tin evidentahotarrilor adoptate, vegheaza la ntocmirea stenogramelor, l asista pe presedinte nrealizarea atributiilor ce i revin si ndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de laBiroul permanent 131Art 34 - Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului, functionarea si calitateaserviciilor Camerei Deputatilor si fac propuneri corespunzatoare Biroului permanent Exercitacontrolul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Biroului permanent proiectul debuget al Camerei si contul de ncheiere a exercitiului bugetar anual, asigura mentinereaordinii n localul Camerei Deputatilor si ndeplinesc alte atributii, n conformitate cu dispozitiilepresedintelui acesteia sau ale Biroului permanent n exercitarea atributiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp decontrol compus din 2 experti contabili si sunt subordonati numai plenului CamereiDeputatilor La sfrsitul fiecarei sesiuni chestorii prezinta Camerei Deputatilor un raport cu privire larezultatele controalelor efectuate Art 35 - Comitetul ordinii de zi este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare sau dinloctiitorii acestora si are urmatoarele atributii:a aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia, precum simodificarile sau completarile aduse ordinii de zi sau programului aprobat;b organizeaza dezbaterile prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, n functie deponderea sa n numarul total al deputatilor, a timpului afectat pentru luarile decuvnt n sedinta Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie ladezbaterile politice si facultativa la dezbaterile generale asupra unui proiect de legesau unei propuneri legislative;c poate include n ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propunerilegislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit Art 36 - Comitetul ordinii de zi hotaraste cu majoritatea rezultata din ponderea votuluifiecarui membru prezent Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentatde lider n numarul total al deputatilor Presedintele Camerei nu are drept de vot La lucrarile Comitetului ordinii de zi participa ca invitat reprezentantul Guvernului si, dacaeste cazul, presedintele comisiei parlamentare care a depasit termenul de depunere araportului Comitetul ordinii de zi se ntruneste, de regula, miercurea si lucreaza n mod regulamentar nprezenta a cel putin jumatate din numarul liderilor grupurilor parlamentare Sectiunea a 5-aComisiile Camerei Deputatilor1 Dispozitii comuneArt 37 - Comisiile sunt organe de lucru ale Camerei Deputatilor, nfiintate cu scopul de andeplini nsarcinarile care le sunt ncredintate n vederea pregatirii lucrarilor Camerei Art 38 - Camera Deputatilor constituie comisii permanente si poate institui comisii deancheta sau alte comisii speciale Camera Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cuSenatul Comisiile permanente sunt formate dintr-un numar de 13-40 de deputati, cu exceptiaComisiei pentru regulament, care se compune din cte un reprezentant al fiecarui grupparlamentar Numarul membrilor comisiilor permanente se stabileste, pentru fiecare caz, deCamera Deputatilor Numarul membrilor si componenta nominala a comisiilor de ancheta sauspeciale se aproba o data cu constituirea acestora Un deputat face parte, n mod obligatoriu, dintr-o singura comisie permanenta dintre celeprevazute la art 58, cu exceptia membrilor Comisiei pentru regulament si ai Comisiei pentrutehnologia informatiei si comunicatiilor, care pot face parte si dintr-o alta comisiepermanenta Art 39 - Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratieipolitice a Camerei 132Pentru fiecare comisie numarul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar saudeputatilor independenti se stabileste de Camera Deputatilor, la propunerea Birouluipermanent Art 40 - Propunerile de membri ai comisiilor se vor face, n termenul stabilit depresedintele Camerei Deputatilor, de catre grupurile parlamentare, n limita locurilor stabilitepotrivit art 39 alin 2 Art 41 - Membrii comisiilor sunt desemnati prin acordul liderilor grupurilor parlamentare,cu respectarea configuratiei politice a Camerei n cazul n care nu exista dezacord asupra desemnarii membrilor n comisii potrivit alin 1,Camera va aproba componenta comisiilor cu votul deschis al majoritatii deputatilor prezenti Art 42 - Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia saumai multor comisii, Biroul permanent propune si Camera hotaraste, cu votul majoritatiimembrilor prezenti, asupra candidaturilor sustinute de fiecare dintre grupurile parlamentare,respectndu-se configuratia politica a Camerei Art 43 - n prima lor sedinta, convocata de presedintele Camerei, comisiile permanente sialeg birourile, compuse din cte un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari, cu exceptiaComisiei pentru regulament, al carei birou este compus din presedinte, un vicepresedinte siun secretar Functiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate n ordinea marimiigrupurilor parlamentare Biroul Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor esteformat din presedinte, 3 vicepresedinti si 2 secretari Componenta biroului comisiei se stabileste prin negocieri ntre liderii grupurilor parlamentare,respectndu-se, pe ct posibil, configuratia politica a Camerei, asa cum rezulta dinconstituirea grupurilor parlamentare Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin 1 se fac de catre liderii grupurilorparlamentare, n cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin 2 Lista candidatilor pentru biroul comisiei se supune n ntregime votului membrilor acesteia sise aproba cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor dincomisie, la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numarulmembrilor comisiei Art 44 - Biroul fiecarei comisii:a propune ordinea de zi a sedintelor, prezentnd comisiei lista cuprinznd toateinitiativele legislative si celelalte probleme de competenta acesteia;b propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei;c stabileste sarcinile ce revin deputatilor din comisie;d adopta hotarri n chestiuni care intereseaza bunul mers al activitatii comisiei;e constituie, daca este necesar, subcomisii, desemnndu-le misiunea, componenta siconducerea Art 45 - Presedintele comisiei:a conduce sedintele comisiei;b poate propune ca la lucrarile comisiei, n scopul realizarii lor n bune conditii, sa iaparte si alte persoane;c asigura reprezentarea comisiei n raporturile cu Guvernul, cu Biroul permanent alCamerei si cu celelalte comisii;d ndeplineste alte atributii cerute de desfasurarea n bune conditii a lucrarilor comisiei Art 46 - Vicepresedintii comisiilor ndeplinesc pe rnd, n lipsa presedintelui, atributiileacestuia Art 47 - Secretarii comisiilor:a tin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia;b asigura redactarea tuturor actelor comisiei;c numara voturile exprimate n sedintele comisiei;d urmaresc ntocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;133e ndeplinesc orice alte atributii necesare bunului mers al activitatii comisiei, ca urmarea dispozitiilor biroului sau ale presedintelui acesteia Art 48 - Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel putin 24 de ore nainte de catrepresedintele acesteia sau, n lipsa lui, de un vicepresedinte care l nlocuieste Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie n caz de absenta nejustificata de la lucrarile comisiei se aplica prevederile art 131 alin 3 Deputatul care absenteaza de la lucrarile comisiei poate fi nlocuit de un alt deputat dinacelasi grup, pe baza mputernicirii scrise a liderului grupului parlamentar Art 49 - n timpul sesiunii sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc n acelasi timp cucele ale plenului Camerei, pe baza aprobarii date de Comitetul ordinii de zi Prin exceptie de la prevederile alin 1 este interzisa tinerea de sedinte n comisii concomitentcu sedinta de vot organizata n acest scop, potrivit ordinii de zi De asemenea, lucrarilecomisiei se suspenda de drept n cazul n care presedintele Camerei solicita prezentadeputatilor la lucrarile n plen Art 50 - sedintele comisiilor nu sunt publice n mod exceptional comisiile pot hotar invitarea la dezbateri a reprezentantilor presei,precum si conditiile n care lucrarile pot fi transmise la radio sau televiziune, daca acest lucrunu aduce atingere unor interese de stat care recomanda pastrarea secretului acestordezbateri Art 51 - Ministrii au acces la lucrarile comisiilor Daca li se solicita participarea, prezenta lordevine obligatorie Guvernul trebuie nstiintat, prin presedintele Camerei, de data la care auloc sedintele acestora Art 52 - La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii care au facut propunericare stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc ),precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ Comisiile pot invita sa participe la sedinte persoane interesate, reprezentanti ai unororganizatii neguvernamentale si specialisti din partea unor autoritati publice sau a altorinstitutii specializate Persoanele interesate si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale pot solicitaparticiparea la lucrarile comisiei printr-o cerere care se aproba de membrii acesteia Persoanele prevazute n prezentul articol pot fi ascultate n sedinta comisiei, dar nu potparticipa la vot Comisia poate hotar, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat,limitarea duratei luarilor de cuvnt Deputatii si invitatii sunt obligati sa se refere exclusiv lachestiunea supusa dezbaterii n caz contrar presedintele poate retrage cuvntul Nimeni nupoate lua cuvntul dect daca i este dat de presedinte Art 53 - Pentru ca sedintele comisiilor sa aiba loc n mod legal este necesara participareamajoritatii membrilor care le compun Hotarrile comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti Art 54 - Presedintii comisiilor permanente, n acord cu presedintele Camerei, vor urmari ca,pe timpul desfasurarii sesiunilor, o zi pe saptamna sa fie consacrata exclusiv activitatii ncomisii Art 55 - La nceperea dezbaterii unei lucrari aflate pe ordinea de zi comisia desemneaza, lapropunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori dintre membrii sai Acestia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobariiacesteia Rapoartele si avizele vor cuprinde, n mod obligatoriu, pe lnga opinia majoritatii membrilorcomisiei, si parerea contrara motivata a celorlalti deputati din comisie Art 56 - Votul n comisie este, de regula, deschis n anumite situatii, hotarte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret Art 57 - Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se ncheie procese-verbale, carepot fi consultate de deputati 134La sfrsitul fiecarei sedinte, prin grija biroului comisiei se redacteaza un comunicat de presa Sinteza lucrarilor fiecarei comisii se publica saptamnal n Monitorul Oficial al Romniei,Partea a II-a Sinteza cuprinde problemele dezbatute, rezultatul votului asupra articolelor siproiectelor de lege, numele si prenumele celor absenti Comisia, n cazuri justificate, va putea hotar stenografierea dezbaterilor acesteia 2 Comisiile permanenteArt 58 - Comisiile permanente se aleg pe ntreaga durata a legislaturii Denumirile sidomeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:1 Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare restructurarea economiei la nivel macroeconomic si la nivel sectorial; programe dereconstructie si dezvoltare; prognoza economica; mijloace si institutii specifice aleeconomiei de piata; problemele preturilor si concurentei; libera initiativa; privatizarea;activitatea economica a Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea ParticipatiilorStatului si a societatilor de investitii financiare, a regiilor autonome si a societatilorcomerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul si exportul de capital; alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica reformei 2 Comisia pentru buget, finante si banci bugetul de stat si executia bugetara; bugetul asigurarilor sociale de stat si executiaacestuia; politica financiara; sistemul de impozite si taxe, asigurari si reasigurari;echilibrul monetar, circulatia baneasca, credite si sisteme de credite, dobnzi, scont;bursa de valori si efecte; mprumuturi externe ale statului sau garantate de stat;investitii realizate din credite bugetare 3 Comisia pentru industrii si servicii industria si ramurile ei; transporturi, telecomunicatii, comert (interior si exterior),turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor si a serviciilor;asigurarea resurselor de materii prime si energie pentru economia nationala;dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii n industrie si n servicii; probleme specificeale privatizarii n industrie si servicii, ale dezvoltarii sectorului privat n aceste ramuri;bursele de marfuri industriale si servicii; strategii de investitii; calitatea produselorindustriale si a serviciilor; standarde si marci; protectia investitiilor si a marcilor;progresul tehnic si dezvoltarea tehnologica; eficienta si capacitatea concurentiala aproduselor si serviciilor pe piata interna si externa 4 Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice programe n domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii,fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizarii n agricultura; libera initiativa,forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodarirea fondului funciar;activitatea societatilor si regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silviculturasi alimentatie; servicii pentru agricultura, mbunatatiri funciare, industrie alimentara sisilvicultura 5 Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale drepturile omului si ale cetateanului; problemele minoritatilor; libertatea deconstiinta; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloacedect prin presa 6 Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala;statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane si rurale; finantelepublice locale; sisteme ecologice si echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului;135protectia florei, faunei si asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate;tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor;amenajarea teritoriului; constructii 7 Comisia pentru munca si protectie sociala raporturile individuale de munca (contractul individual de munca, timpul de lucru,concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridical femeii salariate); raporturile colective de munca (negocierea colectiva, contractulcolectiv de munca, jurisdictia conflictelor colective de munca); statutul juridic alsindicatelor si al organizatiilor patronale; sistemul asigurarilor sociale (pensii,indemnizatii, ajutor de somaj, alocatie de stat); asistenta sociala (ajutoare materiale,gratuitati); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: batrni, persoane cuhandicap, minori si altele; problematica ocuparii fortei de munca 8 Comisia pentru sanatate si familie ocrotirea sanatatii populatiei; asistenta sanitara; forme de organizare a reteleisanitare; problemele sociale ale familiei, mamei si copilului, batrnilor si persoanelorcu handicap; probleme demografice 9 Comisia pentru nvatamnt, stiinta, tineret si sport nvatamntul de toate formele si gradele; cercetarea stiintifica; activitatea sportiva;problemele tineretului; protectia proprietatii intelectuale 10 Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare n masa institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea preseisi a celorlalte mijloace de informare n masa 11 Comisia juridica, de disciplina si imunitati constitutionalitatea proiectelor de lege si a propunerilor legislative; reglementari ndomeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala,administrativa, organizarea judecatoreasca; alte reglementari cu caracterprecumpanitor juridic; probleme de disciplina parlamentara, incompatibilitati siimunitati 12 Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala probleme privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala 13 Comisia pentru politica externa probleme si programe de politica externa a Romniei; dialogul bilateral cu comisiilesimilare ale parlamentelor altor state si ale organismelor parlamentare internationale;avizarea tratatelor, conventiilor si altor instrumente internationale la care aderaRomnia; audierea persoanelor propuse sa fie numite n functia de ambasador alRomniei n strainatate, n urma careia da un aviz consultativ 14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii;efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate n cazurile n care Camera dispuneaceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei cereri n fata Camerei 15 Comisia pentru regulament interpretarea regulamentului; evidenta si regularitatea cutumelor parlamentare;elaborarea si prezentarea de propuneri Biroului permanent pentru modificarea136regulamentului; studierea si informarea operativa a Camerei si a Biroului permanentdespre procedurile parlamentare din alte state sau din adunari parlamentarepaneuropene; analizarea sesizarilor trimise de Camera, de Biroul permanent sau depresedintele Camerei cu privire la actele de aplicare a regulamentului si prezentareapunctului de vedere n Camera Deputatilor 16 Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor tehnologia informatiei si comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului,alinierea la reglementarile, respectiv la standardele internationale, si proprietateaintelectuala n domeniu Art 59 - Schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului sauparlamentar si cu aprobarea Camerei Deputatilor n cazul n care un grup parlamentar si modifica componenta sau si nceteaza existenta,Camera Deputatilor poate hotar asupra ramnerii n comisii a reprezentantilor grupuluiinitial Art 60 - Comisiile permanente examineaza proiecte de lege, propuneri legislative siamendamente, n vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; dezbat si hotarasc asupra altorprobleme trimise de Biroul permanent; pot efectua anchete parlamentare n conditiile art 70 Art 61 - Biroul permanent trimite, spre examinare si n vederea elaborarii rapoartelor,proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentele comisiei permanente sesizate nfond, n competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerearespectiva El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarearespectiva Art 62 - Orice comisie permanenta care se considera competenta pentru a-si da avizulasupra unui proiect de lege, unei propuneri legislative sau unui amendament trimis de Biroulpermanent altei comisii l informeaza pe presedintele acestuia ca doreste sa si dea avizul n caz de refuz din partea Biroului permanent Camera hotaraste prin vot Art 63 - Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunerelegislativa este de competenta n fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, ntermen de cel mult 10 zile de la anuntarea n plen a proiectului de lege sau a propuneriilegislative, trimiterea lor catre acea comisie n caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art 62 alin 2 Biroul permanent solutioneaza conflictele de competenta n termen de cel mult 7 zile Prevederile art 62 alin 2 se aplica n mod corespunzator Art 64 - Comisia permanenta sesizata n fond va putea stabili un termen n care sa i fieremise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerealegislativa, consultndu-se cu acestea si tinnd seama de termenul de predare a raportului n caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizata n fond si va putea redactaraportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective Art 65 - La sedintele comisiei sesizate n fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilorsesizate pentru avize Art 66 - n raportul comisiilor sesizate n fond se va face referire la toate avizele celorlaltecomisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamenteleprimite si la avizul Consiliului Legislativ Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat,respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se nainteaza Biroului permanent n cazul n care o comisie examineaza n fond mai multe proiecte de lege si propunerilegislative care au acelasi obiect de reglementare se ntocmeste un singur raport, curespectarea prevederilor alin 1 si 2 Art 67 - Biroul permanent, dupa consultarea presedintelui comisiei sesizate n fond,stabileste un termen nauntrul caruia comisia trebuie sa si depuna raportul; modificarea137acestui termen poate fi aprobata numai de Camera Termenele stabilite de Biroul permanentnu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 8 zile nainte de data stabilitapentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative n plenul Camerei Art 68 - Daca n urma dezbaterilor n plen intervin modificari importante pentru continutulproiectului, el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate n fond Asupra acestei masuriCamera Deputatilor se pronunta prin vot, la propunerea presedintelui Camerei sau a unuigrup parlamentar Art 69 - Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea Biroului permanentcare va stabili cu acest prilej n ce mod se va asigura conducerea lucrarilor n asemeneasituatii comisiile elaboreaza un raport sau aviz comun Art 70 - Orice comisie permanenta poate porni o ancheta, n cadrul competentei sale, cuncuviintarea Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau deadministratia publica Pentru a obtine ncuviintarea comisia va prezenta o cerere scrisa, adoptata cu votulmajoritatii membrilor sai, n care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei,scopul ei, mijloacele necesare si termenul pna la care raportul comisiei urmeaza sa fieprezentat Camerei Deputatilor 3 Comisii specialeArt 71 - Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor actelegislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri,indicate n hotarrea de nfiintare a comisiei Propunerile legislative astfel elaborate nu semai supun examinarii altor comisii Prin aceeasi hotarre se vor desemna deputatii care compun comisia si biroul acesteia, lapropunerea Biroului permanent al Camerei, si se va stabili termenul pna la care raportul sauva fi depus Comisiile speciale constituite potrivit alin 1 au acelasi statut ca si comisiile permanente Membrii comisiilor speciale si pastreaza si calitatea de membru al comisiilor permanente Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate debiroul acesteia, n masura n care prevederile art 37-57 nu sunt ndestulatoare 4 Comisii de anchetaArt 72 - La cererea unei treimi din numarul membrilor sai Camera Deputatilor va puteahotar nfiintarea unei comisii de ancheta, prevederile art 37-57 si ale art 71 alin 2-5 fiindaplicabile Art 73 - Comisia de ancheta poate invita orice persoana care poate avea cunostinta despreo fapta sau o mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului n cauza careformeaza obiectul activitatii comisiei La cererea comisiei de ancheta orice persoana care cunoaste fapte sau mprejurari nlegatura cu obiectul cercetarii sau care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca lacunostinta sau sa le nfatiseze Institutiile si organizatiile sunt obligate, n conditiile legii, saraspunda la solicitarile comisiei de ancheta n termenul stabilit de aceasta Cnd, pentru lamurirea unor fapte sau mprejurari n vederea aflarii adevarului, suntnecesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta dispune efectuarea de expertize Dispozitiile legii referitoare la invitarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si celeprivitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori nscrisurilor sau efectuarea expertizelor seaplica n mod corespunzator Presedintele comisiei atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul,de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrageraspunderea legala Dispozitiile prezentului articol se aplica si n cazul comisiilor permanente care desfasoaraanchete potrivit art 70 5 Comisii de mediere138Art 74 - Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativantr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintele CamereiDeputatilor si presedintele Senatului vor initia procedura de mediere n acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, dupa consultarea grupurilorparlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere,urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, mpreuna cu 7 senatori desemnati de Senat,formeaza comisia de mediere Art 75 - Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocareapresedintelui comisiei sesizate n fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul sistabileste regulile dupa care si va desfasura activitatea, inclusiv termenul n care urmeaza saprezinte raportul Conducerea lucrarilor se realizeaza prin rotatie de catre un deputat sau un senator, stabilitde comisie Art 76 - Hotarrile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia n caz deegalitate la 7 voturi decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei n momentulvotarii Art 77 - Activitatea comisiei nceteaza o data cu depunerea raportului, a carui aprobare areloc n conditiile art 76, precum si n cazul n care comisia nu ajunge la un acord asupraraportului n termenul stabilit n cazul n care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate ndivergenta, n termenul stabilit potrivit art 75 alin 1, sau daca una dintre Camere nu aprobaraportul comisiei de mediere, textele aflate n divergenta se supun dezbaterii n sedintacomuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte CAPITOLUL IIDesfasurarea lucrarilor Camerei DeputatilorSectiunea 1Sesiunile si actele Camerei DeputatilorArt 78 - Camera Deputatilor si desfasoara activitatea n doua sesiuni ordinare pe an Primasesiune ncepe n luna februarie si nu poate depasi sfrsitul lunii iunie A doua sesiune ncepen luna septembrie si nu poate depasi sfrsitul lunii decembrie Camera Deputatilor se ntruneste si n sesiuni extraordinare, la cererea PresedinteluiRomniei, a Biroului permanent sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face n scris si va cuprinde ordinea dezi, precum si perioada de desfasurare a sesiunii Neaprobarea de catre Camera a ordinii de zisolicitate mpiedica tinerea sesiunii extraordinare Convocarea Camerei Deputatilor se face de catre presedintele acesteia Presedintele nu valua n considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu ndeplinescconditiile prevazute la alin 2 si 3 n timpul sesiunilor Camera Deputatilor lucreaza n sedinte n plen, pe comisii si n grupuriparlamentare Art 79 - Camera Deputatilor adopta legi, hotarri si motiuni De asemenea, CameraDeputatilor poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice Sectiunea a 2-aOrdinea de zi si programul de lucruArt 80 - Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilorpentru saptamna urmatoare se ntocmesc de Biroul permanent Biroul permanent poate include n proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege saua unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit Art 81 - Ordinea de zi a Camerei Deputatilor cuprinde toate problemele care se supundezbaterii si adoptarii Camerei 139Proiectele de lege si propunerile legislative se nscriu n proiectul ordinii de zi n termen decel mult 7 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate n fond La ntocmirea si adoptarea ordinii de zi n domeniul legislativ se va asigura prioritate cereriloradresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor n procedura de urgenta, cererilorpentru adoptarea unei asemenea proceduri si dezbaterii rapoartelor ntocmite de comisiile demediere Alte propuneri sau documente dect cele din domeniul legislativ se transmit Birouluipermanent, pentru a fi incluse n proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile nainte desedinta Comitetului ordinii de zi, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotarrea Camerei nu se prevede un termen mai scurt Cererile Presedintelui Romniei, rapoartele si declaratiile primului-ministru se nscriu cuprioritate pe ordinea de zi Art 82 - Programul de lucru al Camerei Deputatilor se stabileste n concordanta cu ordineade zi si poate cuprinde masuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei Art 83 - Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru sunt saptamnale si seaproba de Comitetul ordinii de zi pna la sfrsitul fiecarei saptamni de lucru a Camerei Art 84 - Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aproba de Comitetul ordiniide zi, la cererea Biroului permanent, n cazuri exceptionale Art 85 - Ordinea de zi si programul de lucru aprobate se transmit deputatilor si grupurilorparlamentare pna n ultima zi de lucru a Camerei Prevederile alin 1 se aplica n mod corespunzator si n caz de modificare sau de completarea ordinii de zi ori a programului de lucru n prima sedinta a Camerei, dupa votul din Comitetul ordinii de zi liderii grupurilorparlamentare au dreptul sa prezinte Camerei pozitia grupului fata de ordinea de zi siprogramul de lucru Sectiunea a 3-aProcedura legislativaArt 86 - n exercitiul dreptului de initiativa legislativa Guvernul nainteaza Camerei proiectede legi Deputatii si cetatenii prevazuti la art 73 din Constitutie pot prezenta CamereiDeputatilor propuneri legislative Ele trebuie sa fie nsotite de o expunere de motive siredactate n forma ceruta pentru proiectele de lege Propunerile legislative formulate dedeputati, care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetuluiasigurarilor sociale de stat, trebuie sa se fundamenteze pe informarea ceruta n modobligatoriu Guvernului, n conditiile art 110 din Constitutie Proiectele de lege se nainteaza Camerei Deputatilor nsotite de avizul Consiliului Legislativ n cazul propunerilor legislative initiate de cetateni presedintele Camerei, nainte dedistribuirea lor la deputati si de sesizarea n fond a comisiei permanente competente, vasolicita Curtii Constitutionale verificarea ndeplinirii conditiilor constitutionale pentruexercitarea initiativei legislative Art 87 - Toate proiectele si propunerile legislative se nregistreaza n ordinea prezentariilor Ele se imprima si se distribuie deputatilor de ndata Art 88 - Proiectele de lege sau propunerile legislative sunt aduse la cunostinta Camerei decatre presedintele acesteia, prin anuntarea titlului, a initiatorului, a comisiilor sesizate n fondsi pentru avizare, precum si a termenului de depunere a raportului Art 89 - Proiectele si propunerile legislative se trimit de ndata de catre Biroul permanentspre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente Art 90 - Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa si retraga proiectul saupropunerea pna la nscrierea sa pe ordinea de zi Art 91 - Dupa examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanentasesizata n fond ntocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau,dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate 140Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuiaGuvernului, deputatilor si initiatorilor, cu respectarea termenului prevazut la art 67 alin 2 Art 92 - Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art 89-91 se supun dezbateriiCamerei n succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de Comitetul ordinii de zi Art 93 - Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezentaamendamente la comisia sesizata n fond, pna la mplinirea unui termen de 5 zile nainte dedata stabilita pentru depunerea raportului Daca termenul de depunere a fost redus la 5 zile,termenul de depunere a amendamentelor este de 3 zile Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentara amendamentele se depunla acea comisie n termen de 5 zile de la anuntarea n plenul Camerei Deputatilor n aceeasizi propunerea legislativa se comunica Guvernului Comisia este obligata sa ntocmeasca nurmatoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor Numai dupa mplinirea acestui termenpropunerea legislativa poate fi nscrisa pe ordinea de zi si, daca este cazul, comunicata, nforma sa definitiva, deputatilor si Guvernului Amendamentele se depun n scris, motivat si sub semnatura initiatorului, cu precizarea, dacaeste cazul, a grupului parlamentar din care face parte Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnatura unui membru al Guvernului Data amendamentului este data nregistrarii sale la comisie Aceasta va tine o evidentaspeciala a tuturor amendamentelor primite si, la cerere, va elibera autorului o dovada ca aprimit amendamentul Comisia sesizata n fond sau, dupa caz, comisia speciala se pronunta asupra tuturoramendamentelor nregistrate, cu respectarea termenului prevazut la alin 1 sau 2 Numai ncazul n care considera necesar comisia va solicita si avizul unei alte comisii Pentru a se putea pronunta comisia va transmite Guvernului amendamentele care implicamodificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, potrivit art 110 dinConstitutie Amendamentele la care, n termen de 5 zile de la primire, Guvernul nu se opunese considera acceptate Raspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnatura unuimembru al acestuia Pentru amendamentele orale, prezentate n plen, cu respectarea art 101 alin 3, avizulcomisiei se da tot oral de catre raportor, la solicitarea presedintelui Camerei Este interzis presedintelui Camerei sa supuna dezbaterii sau votului un amendament asupracaruia comisia nu s-a pronuntat, cu exceptia situatiei prevazute la art 35 lit c) Art 94 - Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative esteprecedata de prezentarea de catre initiator a motivelor care au condus la promovareaproiectului, precum si a raportului comisiei permanente de catre presedintele acesteia sau deun raportor desemnat de comisie Art 95 - Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grupparlamentar poate sa desemneze un singur reprezentant Presedintele Camerei da cuvntulreprezentantilor grupurilor parlamentare n ordinea nscrierii El poate propune Camereilimitarea timpului destinat dezbaterii generale Art 96 - Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul sa ia cuvntul naintede ncheierea dezbaterii generale Art 97 - n faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fipropuse amendamente Art 98 - Daca prin raportul comisiei sesizate n fond se propune respingerea proiectului saua propunerii legislative, dupa ncheierea dezbaterii generale presedintele cere Camerei sa sepronunte prin vot Art 99 - Camera Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propuneriilegislative numai atunci cnd n raportul comisiei sesizate n fond exista amendamenteadmise sau respinse 141Art 100 - La discutarea articolelor la care s-au facut amendamente deputatii pot luacuvntul pentru a-si exprima punctul de vedere De asemenea, pot lua cuvntulreprezentantul Guvernului sau al initiatorului si raportorul comisiei sesizate n fond Luarea de cuvnt a unui deputat cu privire la un text ce urmeaza sa fie supus votuluiCamerei Deputatilor are, de regula, durata de 5 minute La nceputul dezbaterii proiectului delege sau a propunerii legislative se poate stabili si alta durata a interventiei La nscrierea pentru a lua cuvntul n scopul dezbaterii unui proiect de lege, unei propunerilegislative sau altui act deputatii vor preciza daca sunt pentru sau contra amendamentuluisau prevederilor textului supus dezbaterii Autorii amendamentelor sau subamendamentelorse considera a fi contra textului initial Dupa luari de cuvnt din partea grupurilorparlamentare care vor sa intervina pot lua cuvntul initiatorul proiectului si raportorulcomisiei sesizate n fond Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singurreprezentant Presedintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la articolul dezbatut Art 101 - Discutarea articolelor ncepe cu amendamentele n cursul dezbaterilor deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune n discutieamendamentele respinse de comisia sesizata n fond sau amendamentele depuse la comisie,n conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figureaza n raportulacesteia n plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativa, gramaticalesau lingvistice n plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond Art 102 - Cnd dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupraproiectului sau propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poate trimite textelen discutie comisiei sesizate n fond n acest caz autorii amendamentelor au dreptul sa fieascultati n cadrul comisiei Acelasi drept l au si reprezentantii Guvernului Art 103 - Discutarea amendamentelor ncepe cu cele prin care se propune eliminareaunora dintre textele cuprinse n articolul supus dezbaterii si continua cu cele privindmodificarea sau completarea acestuia n cazul n care exista mai multe amendamente deacelasi fel, ele se supun la vot n ordinea n care au fost prezentate, ncepnd cu celecuprinse n raportul comisiei sesizate n fond Camera se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, n afara de cazul ncare adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte Se supun dezbaterii si votului Camerei numai articolele la care s-au facut amendamente Textele articolelor si amendamentelor se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti Art 104 - Proiectul de lege sau propunerea legislativa, n forma rezultata din dezbaterea pearticole, se supune Camerei spre adoptare Votul final priveste ansamblul reglementarii Camera poate hotar, la propunereapresedintelui, ca votul final sa priveasca parti din ansamblul reglementarii, n masura n carefiecare parte constituie o reglementare unitara n acest caz este obligatoriu ca toate partileastfel separate sa fie supuse succesiv la vot, n aceeasi sedinta Partea care nu a fostadoptata se elimina din cuprinsul reglementarii Votul final poate avea loc ntr-o sedinta consacrata acestui scop, n ordinea definitivariiproiectelor de lege sau a propunerilor legislative, ca urmare a dezbaterii pe articole n cazuln care pna la data sedintei de vot, stabilita prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-ancheiat, votul final se amna de drept Proiectul de lege sau propunerea legislativa la care nu s-au facut amendamente pna la datasedintei de vot se supune direct votului final, dupa prezentarea de catre initiator a expuneriide motive si de catre comisia sesizata n fond a raportului, precum si dupa audiereapunctelor de vedere ale reprezentantilor grupurilor parlamentare 142sedintele consacrate exclusiv votului final, prevazute n ordinea de zi, se aduc din timp lacunostinta Camerei de catre presedintele acesteia, care va preciza data si ora cnd vor avealoc Art 105 - n cazul prevazut la art 35 lit c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislativeobisnuite, lundu-se n discutie toate amendamentele depuse la comisie n termenul prevazutde prezentul regulament Art 106 - Dispozitiile art 87-103 sunt aplicabile si pentru proiectele sau propunerilelegislative primite din partea Senatului Sectiunea a 4-aProcedura de urgentaArt 107 - La cererea Guvernului sau din proprie initiativa Camera Deputatilor poate adoptaproiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta Cererile Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau alecomisiilor permanente se supun aprobarii Comitetului ordinii de zi Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei Romniei cu cea a Uniunii Europene sia Consiliului Europei si ordonantele emise de Guvern n temeiul art 114 alin (4) dinConstitutie se supun de drept aprobarii Camerei Deputatilor n procedura de urgenta Art 108 - Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente nscris, motivate, care se trimit comisiei sesizate, n termen de cel mult 48 de ore de laaprobarea procedurii de urgenta n acelasi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se vatrimite comisiei sesizate n fond Comisia sesizata n fond este obligata sa depuna raportul n cel mult 3 zile de la sesizare Art 109 - Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate n fond, nscrie cuprioritate n proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa Art 110 - La discutarea fiecarui articol la care s-au facut amendamente se aplicaprevederile art 100 n timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente Art 111 - Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative n procedura deurgenta nu poate depasi durata de timp aprobata de Camera, la propunerea presedinteluiacesteia, dupa consultarea biroului comisiei sesizate n fond n situatia n care timpul prevazut la alin 1 s-a epuizat dezbaterea se ncheie si presedinteleCamerei supune votului fiecare amendament cuprins n raportul comisiei sesizate n fond sifiecare articol amendat, dupa care se va proceda la votarea finala a proiectului de lege sau apropunerii legislative Sectiunea a 5-aProcedura de votArt 112 - Legile, hotarrile si motiunile se adopta de Camera Deputatilor prin vot Legileadoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice si legi ordinare Art 113 - Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmeaza sa fie aprobata seconsidera adoptata daca, la solicitarea presedintelui Camerei, nu exista obiectie Art 114 - Votul deputatului este personal El poate fi deschis sau secret Votul deschis se exprima prin ridicarea minii, prin ridicare n picioare, prin apel nominal sauprin mijloace electronice Votul prin ridicarea minii sau prin ridicare n picioare are urmatoarele semnificatii: pentru,contra sau abtin ere Votul secret se exprima prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice Camera hotaraste, la propunerea presedintelui sau a unui grup parlamentar, ce modalitatede vot va folosi, n afara de cazul n care prin regulament se stabileste o anumita procedurade vot Art 115 - Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votariisi sensul cuvintelor: "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumeluideputatilor; fiecare deputat raspunde: "pentru" sau "contra" Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu au raspuns 143Art 116 - Votul prin bile se desfasoara astfel: n fata presedintelui Camerei Deputatilor seasaza o urna alba si una neagra Deputatii vin pe rnd la urne, dupa ce primesc de lasecretari cte doua bile, una alba si una neagra, pe care le introduc n cele doua urne Bilaalba introdusa n urna alba si bila neagra introdusa n urna neagra nseamna vot "pentru", iarbila neagra introdusa n urna alba si bila alba introdusa n urna neagra nseamna vot"contra" Constatarea rezultatului votului, la ncheierea scrutinului, se va face n prezenta membrilorBiroului permanent Art 117 - Votul prin mijloace electronice se realizeaza prin conectarea unuia dintrecontactele care reprezinta "Vot pentru", "Vot mpotriva" sau "Abtinere" Rezultatul votuluielectronic se afiseaza prin dispozitia presedintelui Camerei n cazul n care presedinteleCamerei, asistat de cei 2 secretari, constata existenta unor defectiuni n conectareacircuitelor, el poate cere repetarea votului electronic sau nlocuirea acestuia cu altaprocedura de vot Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal Utilizarea acestuia de catre un alt deputat este interzisa Nerespectarea interdictiei atrageaplicarea sanctiunii prevazute la art 202 alin 1 lit e) Art 118 - n cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumelecandidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din careface parte Exprimarea votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot, cu exceptiacazurilor n care prin lege sau prin regulament se prevede o alta procedura de vot Deputatul voteaza "pentru", lasnd neatinse pe buletinul de vot numele si prenumelepersoanei propuse; el voteaza "contra", stergnd numele si prenumele persoanei propuse Buletinele de vot se introduc n urne Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartastampila de control si cele pe care numarul candidatilor ale caror nume nu au fost stersedepaseste numarul functiilor pentru care se face alegerea Art 119 - Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimidin numarul deputatilor Legile organice si hotarrile privind Regulamentul Camerei se adopta cu votul majoritatiideputatilor Legile ordinare si hotarrile luate n procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatiideputatilor prezenti n cazurile n care Constitutia sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel putindoua treimi si presedintele constata n prealabil imposibilitatea ntrunirii majoritatii prevazute,amna votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia O noua amnare a votului nu poatedepasi 30 de zile n masura n care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale CamereiDeputatilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti nainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prinnumarare de catre secretari Deputatii care nu si exercita dreptul de vot, dar care au fostprezenti n sala de sedinte, intra n numarul regulamentar de stabilire a cvorumului Daca n sala de sedinte nu se afla majoritatea deputatilor, presedintele amna votarea pnala ntrunirea cvorumului legal Art 120 - n caz de paritate de voturi votul se repeta Presedintele Camerei si exprimavotul dupa cel al deputatilor prezenti Art 121 - n cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvntul Art 122 - Proiectele de lege si propunerile legislative respinse de Camera nu pot fi readusen discutia acesteia n cursul aceleiasi sesiuni 144Art 123 - Proiectele de lege si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor sesemneaza de presedintele acesteia si se nainteaza Senatului n vederea dezbaterii siadoptarii Guvernul va fi nstiintat despre aceasta Proiectele de lege sau propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor si respinse deSenat se supun unei noi dezbateri n Camera Deputatilor, dupa care se trimit Senatului nvederea unei noi dezbateri O noua respingere este definitiva n cazul n care Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativan redactarea aprobata de Senat, acesta, dupa ce a fost semnat de presedintele CamereiDeputatilor si de presedintele Senatului, cu 5 zile nainte de a fi trimis spre promulgare, secomunica Guvernului si Curtii Supreme de Justitie si se depune la secretarul general alCamerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, n vederea exercitarii dreptului desesizare a Curtii Constitutionale Daca legea este aprobata cu procedura de urgenta,termenul este de doua zile Data la care legea a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor se aduce lacunostinta n plenul Camerei, n termen de 24 de ore de la depunere Depunerea sicomunicarea se fac numai n zilele n care Camerele Parlamentului lucreaza n plen Dupa mplinirea termenelor prevazute la alin 3 legea se trimite, sub semnatura presedinteluiCamerei Deputatilor, Presedintelui Romniei n vederea promulgarii Art 124 - n cazurile de neconstitutionalitate, constatate potrivit art 144 lit a) dinConstitutie, Camera Deputatilor dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina siimunitati, obiectia de neconstitutionalitate Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati va cuprinde aprecieri cu privire lacontinutul deciziei Curtii Constitutionale si va recomanda Camerei admiterea sau respingereaobiectiei de neconstitutionalitate n raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati si ntimpul dezbaterii obiectiei de neconstitutionalitate nu pot fi facute amendamente n urma dezbaterii legea declarata n ntregime neconstitutionala sau ansamblul prevederilordeclarate neconstitutionale se supune unui singur vot Obiectia de neconstitutionalitate a Curtii este nlaturata numai n cazul n care att CameraDeputatilor, ct si Senatul au adoptat legea, n aceeasi forma, cu o majoritate de cel putindoua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere n cazul n care n una dintre Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi, ceruta de art 145 alin (1) din Constitutie, prevederile declarate neconstitutionale prin decizia CurtiiConstitutionale se nlatura din lege, operndu-se, cu aprobarea Camerei, corelarile tehnicolegislativenecesare Daca legea n ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu semai trimite Presedintelui Romniei spre promulgare n cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 144 lit b) din Constitutie,dispozitiile declarate neconstitutionale nu se mai aplica n vederea nlocuirii acestor dispozitiiCamera va reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice,de disciplina si imunitati Art 125 - Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor, n urma cererii facute dePresedintele Romniei n temeiul art 77 alin (2) din Constitutie, va avea loc n cel mult 30de zile de la primirea cererii Cererea Presedintelui Romniei privind reexaminarea unei legi va fi examinata de comisiapermanenta sesizata n fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativa; aceasta vantocmi un raport n care va face propuneri cu privire la obiectiile formulate n cererea dereexaminare Raportul comisiei mpreuna cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii CamereiDeputatilor dupa regulile procedurii legislative Art 126 - n cazul n care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunerelegislativa ntr-o redactare diferita de cea aprobata de Senat, presedintele CamereiDeputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de mediere 145Procedura de mediere va fi initiata si n situatia n care Senatul adopta un proiect de lege sauo propunere legislativa ntr-o alta redactare sau cu unele texte diferite fata de proiectul votatde Camera Deputatilor Aceasta activitate se va desfasura prin intermediul unei comisii paritare, care va lucra potrivitnormelor cuprinse n art 59-69 si 74-77 Raportul comisiei de mediere va fi nscris pe ordinea de zi a Camerei, urmndu-se proceduraprevazuta la art 80-103 Art 127 - Raportul comisiei de mediere se dezbate n fiecare Camera Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propusede comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate initial de Camera n toate cazurileraportul comisiei de mediere se aproba cu majoritatea de voturi necesara pentru adoptarealegii n forma finala Rapoartele comisiilor de mediere se aproba n sedintele consacratevotului final asupra proiectelor de lege Daca deputatii si senatorii si nsusesc textul legii n forma propusa de comisia de mediere, seva proceda conform art 123 alin 3 Art 128 - n cazul n care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire laproblemele aflate n divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei demediere, n tot sau n parte, se aplica prevederile art 77 Sectiunea a 6-aDesfasurarea sedintelor Camerei DeputatilorArt 129 - sedintele Camerei Deputatilor sunt publice, n afara cazurilor n care, la cerereapresedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu votul majoritatii deputatilorprezenti, ca anumite sedinte sa fie secrete Art 130 - La sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti aipresei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatieisemnate de secretarul general al Camerei, n conditiile stabilite de Biroul permanent Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere,n ordinea solicitarii de catre cei interesati, n limita locurilor disponibile n lojele destinatepublicului Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei Daca li sesolicita participarea, prezenta lor devine obligatorie Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la oricemanifestare de aprobare sau dezaprobare, n caz contrar fiind eliminate din sala de catreforta publica pusa la dispozitia presedintelui La cererea unui deputat sau din proprie initiativa, dupa consultarea Camerei, presedinteleatrage atentia mijloacelor de informare n masa asupra informatiilor vadit inexacte (inclusivomisiuni, deformari etc ) privind lucrarile Camerei sau asupra comentariilor care aducatingere institutiei parlamentare Directia pentru presa si imaginea Camerei Deputatilor va prezenta zilnic o revista a preseimembrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare si presedintilor comisiilorpermanente Art 131 - Deputatii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se nscrie pe listade prezenta, tinuta de unul dintre secretari Deputatul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sa va trebuisa anunte din timp Biroul permanent, mentionnd cauzele care l mpiedica sa participe Deputatului care nu si poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara, pentrufiecare zi de absenta, o suma de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, lacare se adauga diurna de deplasare Art 132 - Camera Deputatilor si desfasoara activitatea n plen, n comisii si n grupurileparlamentare, pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din saptamna, potrivit programuluistabilit de Comitetul ordinii de zi De regula, a 5-a zi din saptamna este rezervata activitatiin circumscriptiile electorale n care deputatii au fost alesi 146Cu aprobarea Comitetului ordinii de zi se vor putea tine sedinte si dupa un alt program delucru Art 133 - sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de presedinte sau de vicepresedintelecare l nlocuieste Presedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari Art 134 - Camera Deputatilor adopta legi, hotarri si motiuni n prezenta majoritatiideputatilor n cadrul procedurii legislative prevederile alin 1 se aplica numai la votul pentru adoptarealegii n ansamblul ei, precum si atunci cnd, potrivit prevederilor prezentului regulament, sesupune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative Verificarea ntrunirii cvorumului se dispune numai la sedintele de vot final de catrepresedinte, imediat naintea votarii, din proprie initiativa ori la cererea liderului unui grupparlamentar n cazul n care cvorumul nu este ntrunit, sedinta se suspenda, iar presedintele va aratacnd se reiau lucrarile Reluarea lucrarilor se face si prin derogare de la ordinea de ziaprobata, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta Presedintele Camerei Deputatilor poate dispune ca toti deputatii aflati n sediul Camerei sa seprezinte la dezbatere sau la vot, sub sanctiunea considerarii lor ca absenti, cu toateconsecintele ce decurg din aceasta Art 135 - Presedintele Camerei sau vicepresedintele care l nlocuieste conduce dezbaterile,asigura mentinerea ordinii n timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului Art 136 - Secretarii ntocmesc liste cu deputatii care se nscriu la cuvnt Deputatii vor lua cuvntul n ordinea nscrierii pe lista, cu ncuviintarea presedintelui Camerei Ministrilor prezenti n Camera li se poate da cuvntul n orice faza a dezbaterilor si ori de cteori solicita acest lucru Art 137 - Nimeni nu poate lua cuvntul dect daca este dat de presedinte Persoanele careiau cuvntul n Camera vorbesc de la tribuna acesteia Art 138 - La propunerea presedintelui Camera are dreptul sa limiteze durata luarilor decuvnt n functie de obiectul dezbaterilor Deputatii si celelalte persoane care iau cuvntul sunt obligate sa se refere exclusiv lachestiunea pentru discutarea careia s-au nscris la cuvnt n caz contrar presedintele leatrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvntul Art 139 - Presedintele Camerei va da cuvntul oricnd unui deputat pentru a raspundentr-o chestiune de ordin personal, limitnd timpul acordat n acest scop Prevederile alin 1 se aplica si n cazul n care se cere cuvntul n probleme privitoare laregulament Art 140 - Presedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere ncheierea dezbateriiunei probleme puse n discutia Camerei Propunerea de ncheiere a dezbaterii se adopta cuvotul majoritatii deputatilor prezenti Art 141 - Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii att de la tribuna Camerei, ct sidin sala de sedinte Se interzice dialogul ntre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate n sala Art 142 - Presedintele Camerei cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile saucreeaza agitatie El poate ntrerupe sedinta cnd tulburarea persista si poate dispuneeliminarea din sala a persoanelor care mpiedica n orice mod desfasurarea normala alucrarilor Art 143 - Dezbaterile din sedintele Camerei se nregistreaza pe banda magnetica si sestenografiaza Stenogramele se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a II-a, n cel mult 10 zile, cuexceptia celor privitoare la sedintele secrete Deputatii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu bandamagnetica, n cel mult 3 zile de la data sedintei 147Pna la aparitia Monitorului Oficial al Romniei deputatii au dreptul de a obtine o copie de peaceasta Sectiunea a 7-aProcedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor GuvernuluiArt 144 - Camera Deputatilor are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilorGuvernului Art 145 - Dezbaterea cererii se efectueaza pe baza raportului ntocmit fie de o comisiepermanenta, ca urmare a unei anchete desfasurate n conditiile art 70, fie de o comisiespeciala de ancheta constituita n acest scop Daca ministrul are si calitatea de deputat,cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va elaboraun raport pe care l nainteaza Camerei Rapoartele prevazute la alin 1 se nscriu cu prioritate n proiectul ordinii de zi Cererea se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor Art 146 - n cazul n care Camera Deputatilor decide sa ceara urmarirea penala,presedintele Camerei va adresa ministrului justitiei o cerere pentru nceperea urmaririipenale, potrivit legii De asemenea, el l va nstiinta pe Presedintele Romniei pentrueventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fostceruta Art 147 - Dispozitiile art 114-143 se aplica n mod corespunzator CAPITOLUL IIIMotiuni, ntrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii si diverse interventii1 MotiuniArt 148 - Motiunea exprima pozitia Camerei Deputatilor ntr-o anumita problema depolitica interna sau externa Motiunea poate fi initiata de cel putin 50 de deputati Presedintele Camerei nu va lua n considerare motiunile care nu ndeplinesc cerinteleprevazute la alin 1 si 2 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura Initierea motiunilor de cenzura are loc n conditiile prevazute la art 78 din Regulamentulsedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului Art 149 - Pna la ncheierea dezbaterii unei motiuni un deputat care a semnat-o nu maipoate semna alte motiuni n aceeasi problema Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele Camerei n cursul sedintelorpublice Dupa primirea motiunii presedintele Camerei o comunica de ndata Guvernului si o aduce lacunostinta Camerei, dupa care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor Art 150 - Presedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6zile de la nregistrarea acesteia, nstiintnd Guvernul n acest sens Motiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai nsotite de avizulComisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe Art 151 - Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse n art 129-143si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti Art 152 - Dupa nceperea discutarii motiunii deputatii nu si pot retrage adeziunea lamotiune, dezbaterea urmnd a se ncheia prin supunerea la vot a motiunii de catrepresedintele Camerei Art 153 - La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente 2 ntrebaria) Dispozitii comuneArt 154 - Fiecare deputat poate adresa ntrebari Guvernului, ministrilor sau altorconducatori ai organelor administratiei publice 148ntrebarea consta ntr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca oinformatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice nteleg sacomunice Camerei informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor sau de comisiilepermanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarre ntr-o problema determinata Art 155 - Presedintele Camerei are dreptul sa nu admita ntrebarile care:n privesc probleme de interes personal sau particular;o urmaresc n exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice;p se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau pot afectasolutionarea unor cauze aflate n curs de judecata;q privesc activitatea unor persoane care nu ndeplinesc functii publice La ntrebarile orale si la ntrebarile scrise membrii Guvernului nu raspund daca cel care aadresat ntrebarea nu se afla n sala de sedinte n cazuri temeinic justificate, daca cel care a adresat ntrebarea nu poate fi prezent n salade sedinte n ziua n care se prezinta raspunsul, el poate cere amnarea raspunsului osingura data Cererea deputatului de amnare a raspunsului se depune la secretaruldesemnat al Camerei si se comunica ministrului pentru relatia cu Parlamentul n cazul ncare deputatul care a adresat ntrebarea nu este prezent n sala, dupa constatare acest faptse anunta n plen de catre presedintele de sedinta, iar ministrul vizat prezinta raspunsul lantrebarea adresata ntrebarile la care nu s-a raspuns se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a II-a, lasfrsitul fiecarei sesiuni ordinare b) ntrebari oraleArt 156 - Din doua n doua saptamni, n ziua de luni, ntre orele 18,30-19,30, deputatiipot adresa ntrebari orale membrilor Guvernului ntrebarile orale se adreseaza de catredeputat membrului vizat al Guvernului n domeniul respectiv Obiectul ntrebarilor orale se notifica n scris si se depune la secretarul desemnat al CamereiDeputatilor cel mai trziu pna la ora 14,00 a zilei de miercuri din saptamna premergatoarecelei n care urmeaza sa fie pusa ntrebarea Secretarul Camerei Deputatilor l informeaza peministrul pentru relatia cu Parlamentul asupra ntrebarilor orale la care membrii Guvernuluiurmeaza sa raspunda n cursul sedintei consacrate acestora Art 157 - ntrebarea orala este expusa sumar, ntr-un interval de timp de cel mult unminut Ministrul competent raspunde la ntrebarea ce i-a fost adresata n cel mult 3 minute Autorul ntrebarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cu precizari si cu comentarii,fara a depasi doua minute Ministrul poate exercita dreptul la replica n acelasi interval detimp Nici o alta interventie pe marginea ntrebarii respective nu mai poate avea loc Membrul Guvernului poate amna raspunsul la ntrebarea orala pentru saptamna urmatoarenumai n cazuri temeinic justificate n situatia n care membrul Guvernului, caruia i este adresata ntrebarea, nu este prezent,raspunsul va fi dat n sedinta din saptamna urmatoare, consacrata ntrebarilor orale Presedintele Camerei Deputatilor l informeaza pe primul-ministru asupra raspunsuriloramnate c) ntrebari scriseArt 158 - Fiecare deputat are dreptul sa adreseze Guvernului, membrilor sai sau altorconducatori ai organelor administratiei publice ntrebari scrise care se depun la secretaruldesemnat al Camerei Deputatilor Deputatii care adreseaza ntrebari scrise vor preciza daca doresc un raspuns n scris sau oralde la tribuna Camerei Deputatilor ntrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului si celorlalte autoritati publice de catresecretarul desemnat al Camerei Deputatilor Art 159 - Raspunsurile la ntrebarile scrise se transmit deputatului n cel mult 15 zile 149ntrebarile la care se solicita un raspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se nscriu peordinea de zi a sedintei n succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu mai trziu de 15 zile dela data nregistrarii acestora Raspunsurile la ntrebarile prevazute la alin 2 se dau n cele 30 de minute care urmeazatimpului afectat ntrebarilor orale Un raspuns nu poate depasi 5 minute Daca raspunsul la ontrebare da nastere unei replici a celui care a adresat ntrebarea, timpul pentru replica estede cel mult 3 minute Art 160 - Daca timpul afectat raspunsurilor la ntrebari nu este suficient, raspunsurile carenu au fost prezentate vor fi nscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea urmatoare Art 161 - Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua ntrebari n aceeasi sedinta 3 InterpelariArt 162 - Interpelarile se fac n scris, aratndu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare Interpelarea consta ntr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul saumai multi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului n problemeimportante ale activitatii sale interne sau externe Guvernul si fiecare dintre membrii sai suntobligati sa raspunda la interpelari n cel mult doua saptamni Pentru motive temeiniceCamera poate acorda un nou termen Ele se citesc n sedinta publica din ziua de luni, consacrata ntrebarilor, ntre orele 19,30-20,00, dupa care se prezinta presedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru Art 163 - Interpelarile se nscriu, n ordinea prezentarii, ntr-un registru special si seafiseaza la sediul Camerei Dezvoltarea interpelarilor are loc n sedinta din ziua de luni, alternativ cu sedinteleconsacrate ntrebarilor n ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, dezvoltareaacestora se face ntre orele 18,30-19,30 Durata dezvoltarii interpelarii nu poate depasi 3minute n sedinta consacrata dezbaterii interpelarilor un grup parlamentar nu poate prezenta maimult de o interpelare n cazul n care timpul consacrat interpelarilor permite, un grupparlamentar poate dezvolta si o a doua interpelare Art 164 - n sedinta consacrata dezvoltarii interpelarii se da cuvntul interpelatorului siapoi reprezentantului primului-ministru Art 165 - Camera Deputatilor poate adopta o motiune prin care sa si exprime pozitia cuprivire la problema ce a facut obiectul interpelarii 4 Interpelari pentru primul-ministruArt 166 - Din doua n doua saptamni, n ziua de luni, consacrata raspunsurilor lainterpelari, ntre orele 18,00-18,30, deputatii l pot interpela pe primul-ministru Interpelariletrebuie sa vizeze politica Guvernului n probleme importante ale activitatii sale interne sauexterne Interpelarile ce urmeaza sa fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat alCamerei Deputatilor pna n ziua de miercuri, ora 14,00, din saptamna care precedaraspunsurile primului-ministru Art 167 - Interpelarile vor fi adresate n ordinea depunerii lor la secretarul desemnat alCamerei Deputatilor Fiecare interpelare se expune ntr-un interval de timp de cel mult douaminute Primul-ministru raspunde la interpelare n cel mult 3 minute Autorul interpelarii,dupa audierea raspunsului, poate interveni cu ntrebari suplimentare si cu comentarii, fara adepasi doua minute Primul-ministru are la dispozitie doua minute pentru exercitareadreptului la replica Dupa aceasta, n legatura cu interpelarea respectiva nu mai poate avealoc nici o alta interventie Art 168 - n situatii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amnata cel mult osaptamna 5 Informarea Camerei Deputatilor si a deputatilorArt 169 - Camera Deputatilor si deputatii au dreptul sa obtina informatiile necesare nvederea desfasurarii activitatii lor din partea organelor administratiei publice 150Art 170 - Camera Deputatilor si comisiile sale pot cere Guvernului si celorlalte organe aleadministratiei publice informatii si documente n cadrul controlului parlamentar al activitatiiacestora n cazul n care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat,Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide n sedintasecreta Documentele se restituie dupa consultare Art 171 - Deputatul poate solicita de la organele administratiei publice centrale, printr-ocerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente dincare face parte, orice informatii sau documente, n copie certificata, utile pentru desfasurareaactivitatii sale Cererea poate fi refuzata n cazul n care aceasta priveste secrete de stat deimportanta deosebita Refuzul se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor care va decide nsedinta secreta 6 PetitiiArt 172 - Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor Petitiile vor fi prezentate n scris si semnate, precizndu-se domiciliul petitionarului sau alunuia dintre petitionari Art 173 - Petitiile se nscriu ntr-un registru, n ordinea primirii, consemnndu-se numarulde nregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii Art 174 - Petitiile nregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei sipentru petitii si altor comisii permanente, spre dezbatere si solutionare Oricare membru al Camerei poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresndu-se nacest sens presedintelui comisiei sesizate Art 175 - Comisia va decide, n termen de cel mult 10 zile, daca va trimite petitia uneiautoritati publice competente ori o va clasa sau, n cazuri deosebite, daca o va prezentaCamerei Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata Art 176 - Trimestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitiiprezinta Biroului permanent si, la nceputul fiecarei sesiuni, Camerei un raport asuprapetitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora n raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritatile publice la petitiile carele-au fost trimise spre solutionare Autoritatile publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate sa transmita comisieisolutiile adoptate n termen de cel mult o l una de la primirea petitiei 7 Diverse interventiiArt 177 - n fiecare zi de marti primele 50 de minute ale sedintei vor fi rezervate pentrudiverse interventii ale deputatilor mpartirea celor 50 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majoritatii, opozitiei sipe deputati care nu fac parte din acestea n cazul n care timpul afectat nu se epuizeazapresedintele de sedinta este abilitat sa acorde cuvntul n continuare, respectndu-se aceeasiregula Ordinea luarilor de cuvnt va fi alternativa, din saptamna n saptamna, si se va face pegrupuri parlamentare Durata interventiei nu poate depasi 3 minute Art 178 - nscrierile pentru diverse interventii asupra unor probleme de actualitate se facn ziua de luni, ntre orele 19,00-20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor, cuexceptia cazurilor neprevazute nscrierile pentru diverse interventii consacrate unor aniversari, comemorari etc se vor facecu o saptamna nainte, tot n ziua de luni, ntre orele 19,00-20,00, la secretarul desemnat nacest scop 151Art 179 - n cazul n care tematica si continutul interventiei vizeaza activitatea si politicaGuvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului pentru relatia cuParlamentul CAPITOLUL IVStatutul deputatuluiSectiunea 1Imunitate parlamentaraArt 180 - Deputatii se bucura de imunitate parlamentara de la data eliberarii certificatuluidoveditor al alegerii, sub conditia validarii Art 181 - Deputatul nu poate fi tras la raspundere juridica, sub nici o forma, pentruvoturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului Art 182 - Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis n judecatapenala ori contraventionala fara ncuviintarea prealabila a Camerei Deputatilor si dupaascultarea sa Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii n judecata penalaori contraventionala se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul justitiei Savrsirea sau descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale sau contraventionaledetermina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare, perchezitie sau de trimitere njudecata penala ori contraventionala n cererea adresata presedintelui Camerei Deputatilor ministrul justitiei va preciza si vamotiva pentru care dintre masurile prevazute la art 69 din Constitutie solicita ncuviintarea Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, n sedinta publica, dupa care otrimite de ndata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati spre examinare, care va stabiliprin raportul sau daca exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii Hotarrea comisiei se adopta, n cel mult 30 de zile de la sesizare, prin votul majoritatiimembrilor comisiei Votul este secret Ministrul justitiei va nainta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati toate documentele pecare aceasta le solicita; n caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputatilor, prinintermediul Biroului permanent, pentru a hotar cu privire la acest refuz Cererea prevazuta la alin 2, mpreuna cu raportul comisiei, se nainteaza grupuluiparlamentar din care face parte deputatul n cauza Grupul si va exprima punctul de vederecu privire la cerere ntr-un raport scris, n termen de 30 de zile de la data sesizarii grupului n cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar acestia pot sa depuna laBiroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere Raportul comisiei, mpreuna cu raportul grupului parlamentar, se nainteaza Birouluipermanent si se supun dezbaterii si aprobarii Camerei Deputatilor Camera Deputatilor se vapronunta separat asupra fiecarei masuri a carei ncuviintare se cere de catre ministruljustitiei, potrivit art 69 din Constitutie Camera Deputatilor hotaraste asupra cererii n cel mult 3 luni de la sesizare, cu votulmajoritatii membrilor sai Votul este secret si se exprima prin bile Art 183 - Numai n caz de infractiune flagranta deputatul poate fi retinut si supusperchezitiei fara ncuviintarea prealabila a Camerei Deputatilor Ministrul justitiei l va informanentrziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si perchezitiei Presedintele Camereipoate fi informat si pe alta cale n cazul n care Camera Deputatilor constata ca nu exista temei pentru retinere, se vadispune imediat revocarea acestei masuri n situatia n care Camera Deputatilor nu estentrunita n sedinta, aceasta competenta revine Biroului permanent Dispozitia de revocare a retinerii se executa de ndata prin ministrul justitiei Art 184 - Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se nscriu cu prioritate peordinea de zi 152Sectiunea a 2-aIncompatibilitatiArt 185 - Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricareifunctii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului, precum si cu altefunctii stabilite prin lege Art 186 - Calitatea de deputat este incompatibila cu functia de Presedinte al Romniei sicu cea de senator Art 187 - Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii,nu pot face parte din partidele politice Art 188 - Se interzice utilizarea numelui nsotit de calitatea de deputat n orice actiunepublicitara privitoare la o activitate care aduce profit Art 189 - Deputatul care se afla n una dintre incompatibilitatile prevazute la art 185-188va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat n termen de 10zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate Dupa expirarea termenului prevazut la alin 1 deputatul care continua sa se afle ntr-un cazde incompatibilitate este considerat demisionat din functia de deputat Demisia se aduce lacunostinta Camerei Deputatilor si se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I Art 190 - Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe listapartidului, formatiunii politice ori coalitiei acestora, daca pna la data validarii mandatuluipartidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma n scris ca apartineacesteia Asupra legalitatii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta CamereiDeputatilor un raport Art 191 - n cursul termenului prevazut la art 189 deputatul trebuie sa declare n scris laBiroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare n viitor, care sencadreaza n incompatibilitatile prevazute de lege Art 192 - Schimbarile intervenite n activitatea deputatului pe durata exercitarii mandatuluise aduc la cunostinta Biroului permanent, n scris, n cel mult 10 zile de la data aparitieiacestora Art 193 - Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, dedisciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care va ntocmi un raport Propunerile comisieise aproba de Camera cu votul majoritatii membrilor sai Daca deputatul a facut sa nceteze cauza de incompatibilitate, dupa sesizarea comisiei, se valua act despre aceasta n procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se trec n raportulcomisiei Sectiunea a 3-aExercitarea mandatului de deputatArt 194 - Deputatii, reprezentanti ai poporului, si exercita drepturile si si ndeplinescndatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost alesi Art 195 - Deputatii intra n exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor alalegerii, la data ntrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub conditia validarii Art 196 - Dupa validarea mandatelor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru alCamerei Deputatilor, semnata de presedintele acesteia Deputatii primesc un nsemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant al poporului, cu dreptulde a-l purta pe toata durata mandatului Modelul nsemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionareaacestuia se suporta din bugetul Camerei Deputatilor Art 197 - Calitatea de deputat nceteaza la data ntrunirii legale a Camerei nou-alese sau ncaz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces Art 198 - Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui Camerei Acesta, n sedinta publica, l ntreaba pe deputatul respectiv daca staruie n demisie, iar dacaraspunde afirmativ sau nu se prezinta n Camera pentru a raspunde, cu toate ca a fostnstiintat, presedintele declara locul vacant 153Art 199 - Deputatii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizatia si diurna dedeplasare de la autoritatile la care si desfasoara activitatea Art 200 - Retinerile din indemnizatia lunara a deputatului n temeiul art 48, 131 si 207 seaproba de Biroul permanent pe baza examinarii lunare a situatiei prezentei deputatilor lalucrarile Camerei Sectiunea a 4-aAbsente si concediiArt 201 - Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care faceparte dect n cazul n care a obtinut aprobarea unui concediu Deputatii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfasurarea altoractiuni parlamentare, situatie n care nu sunt considerati absenti Prevederile alin 2 se aplica si deputatilor care sunt membri ai Guvernului, n cazul n careabsenta acestora a fost determinata de exercitarea atributiilor functiei pe care o ndeplinesc Prezenta deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrarile n plen ale Camerei Deputatilor esteobligatorie la deschiderea si ncheierea sesiunilor, la dezbatere a si adoptarea proiectelor delegi si a propunerilor legislative din sfera lor de competenta, la desfasurarea orei ministerialeconsacrate ntrebarilor si raspunsurilor la ntrebari, la dezbaterea interpelarilor privind politicaministerului de care raspund, la prezentarea rapoartelor si declaratiilor politice ale primuluiministru Sectiunea a 5-aSanctiuniArt 202 - Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:r avertismentul;s chemarea la ordine;t retragerea cuvntului;u eliminarea din sala de sedinte;v interzicerea participarii la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile;w excluderea temporara Sanctiunile prevazute la lit a), b), c) si d) se aplica de catre presedintele Camerei, iar celeprevazute la lit e) si f), de catre Camera, la propunerea presedintelui Pentru aplicarea sanctiunilor prevazute la lit e) si f) cazul se va trimite Comisiei juridice, dedisciplina si imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate Art 203 - La prima abatere de la regulament presedintele Camerei l avertizeaza pedeputatul n culpa si l invita sa respecte regulamentul Art 204 - Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continuasa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, ncalca n modgrav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine Chemarea la ordine se nscrie n stenograma sedintei Art 205 - nainte de a chema la ordine un deputat presedintele Camerei l invita sa siretraga sau sa explice cuvntul care a generat incidente si care ar da loc la aplicareasanctiunii Daca expresia ntrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date suntapreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica Art 206 - n cazul n care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata de laregulament, presedintele Camerei i va retrage cuvntul, iar daca persista, l va elimina dinsala Art 207 - n cazul unor abateri grave, savrsite de deputat n mod repetat, sau al unorabateri deosebit de grave Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatuluila lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotar, la propunereapresedintelui, excluderea temporara a deputatului n culpa Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati n cel mult 4zile 154Art 208 - Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pna la maximum 30 desedinte din aceeasi sesiune Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:j suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;k suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;l interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor;m interzicerea accesului n localul Camerei Deputatilor Art 209 - Excluderea se executa de catre chestor si, n caz de opunere, cu ajutorul forteipublice puse la dispozitia presedintelui Camerei Art 210 - Pentru mentinerea ordinii n sedintele comisiilor presedintii acestora au aceleasidrepturi ca si presedintele Camerei si pot aplica sanctiunile prevazute la art 202 alin 1 lit a), b) si c) n cazul n care un deputat savrseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei vasuspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Camerei, care l va supuneCamerei Deputatilor n vederea aplicarii sanctiunilor prevazute de regulament CAPITOLUL VServiciile Camerei DeputatilorArt 211 - Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general alCamerei Deputatilor Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiti si eliberati din functie de catreCamera Deputatilor, la propunerea presedintelui acesteia Secretarul general este ordonator principal de credite n ndeplinirea atributiilor salesecretarul general emite ordine Art 212 - Camera Deputatilor aproba bugetul propriu naintea dezbaterii bugetului de statsi l nainteaza Guvernului n vederea includerii lui n bugetul de stat Includerea cheltuielilor de capital n bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului CAPITOLUL VIDispozitii finaleArt 213 - Proiectele de lege si propunerile legislative nscrise pe ordinea de zi a CamereiDeputatilor si a Senatului al caror mandat a expirat si continua procedura n CameraDeputatilor nou-aleasa Art 214 - Camera Deputatilor adopta hotarri potrivit procedurii prevazute la art 80-143 Art 215 - Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii deelaborare si adoptare a legilor, prevazuta la art 80-143, cu votul majoritatii deputatilor Republicat n temeiul art IV din Hotarrea Camerei Deputatilor nr 5 din 12 ianuarie 2001,publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 21 din 15 ianuarie 2001, dndu-searticolelor o noua numerotare Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotarrea Camerei Deputatilor nr 8 din 24februarie 1994, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 50 din 25 februarie1994, a mai fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 112 din 2 iunie 1995si nr 53 din 14 martie 1996 Prezentul text republicat include si modificarile si completarile aduse regulamentului, dupaultima republicare, prin hotarrile Camerei Deputatilor nr 33 din 30 septembrie 1996,publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 240 din 2 octombrie 1996, nr 41 din25 noiembrie 1998, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 453 din 26noiembrie 1998, nr 39 din 17 octombrie 2000, publicata n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I, nr 515 din 19 octombrie 2000, nr 48 din 21 decembrie 2000, publicata n155Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 696 din 27 decembrie 2000, si nr 5 din 12ianuarie 2001, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 21 din 15 ianuarie2001HOTARRE nr 23 din 11 noiembrie 2003privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor,aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr 8/1994EMITENT: ADUNAREA (CAMERA) DEPUTAeILORPUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr 798 din 12 noiembrie 2003In temeiul art 64 alin (1) din Constitutia Romaniei*),__________*) Constitutia Romaniei a fost republicata an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr 767 din 31 octombrie 2003 Camera Deputatilor adopta prezenta hotarare ART IRegulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr 8/1994, republicat an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 51 din 31 ianuarie 2001, semodifica si se completeaza dupa cum urmeaza:1 Litera f) a articolului 29 va avea urmatorul cuprins:"f) primeste si distribuie proiectele de legi, propunerile legislative si rapoartelecomisiilor parlamentare, an ordinea depunerii acestora, si hotaraste, an cazul initiativelorlegislative, retinerea lor spre dezbatere si adoptare ca prima Camera sesizata sau trimitereala Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala;"2 Litera f) a articolului 31 va avea urmatorul cuprins:"f) sesizeaza Curtea Constitutionala an conditiile prevazute la art 146 lit a), b), c) sie) din Constitutie;"3 Alineatele 1 si 5 ale articolului 52 vor avea urmatorul cuprins:"La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii si senatorii care au facutpropuneri care stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative, deamendamente etc ), precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai ConsiliuluiLegislativ Comisia poate hotara, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unuideputat, limitarea duratei luarilor de cuvant Deputatii, senatorii si invitatii sunt obligati sa serefere exclusiv la chestiunea supusa dezbaterii In caz contrar presedintele poate retragecuvantul Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ai este dat de presedinte "4 Articolul 63 va avea urmatorul cuprins:"Art 63 - Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau opropunere legislativa este de competenta an fond a altei comisii, ea poate cere Birouluipermanent, an cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor catre acea comisie In caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art 62 alin 2 "5 Articolul 67 va avea urmatorul cuprins:"Art 67 - Biroul permanent, dupa consultarea presedintelui comisiei sesizate an fond,stabileste un termen anauntrul caruia comisia trebuie sa depuna raportul; modificareaacestui termen poate fi aprobata la cererea motivata a comisiei sesizate an fond Termenelestabilite de Biroul permanent, an cazul an care Camera Deputatilor este prima Camera156sesizata, nu pot fi, de regula, mai mici de 7 zile sau mai mari de 15 zile In cazul an careCamera Deputatilor este Camera decizionala, aceste termene nu pot fi, de regula, mai micide 14 zile sau mai mari de 60 de zile Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 3 zile anainte de datastabilita pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative an plenul Camerei, ancazul proiectelor de legi si propunerilor legislative an care Camera Deputatilor este primaCamera sesizata, si cu cel putin 5 zile an cazul celor pentru care Camera Deputatilor esteCamera decizionala "6 Articolul 79 va avea urmatorul cuprins:"Art 79 - Camera Deputatilor adopta legi, hotarari si motiuni simple De asemenea,Camera Deputatilor poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice "7 Alineatele 2 si 3 ale articolului 81 vor avea urmatorul cuprins:"Proiectele de legi si propunerile legislative se anscriu an proiectul ordinii de zi antermen de cel mult 5 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisieisesizate an fond, an cazul an care Camera Deputatilor a fost sesizata ca prima Camera, si antermen de cel mult 7 zile pentru cele an care este Camera decizionala La antocmirea si adoptarea ordinii de zi an domeniul legislativ se va asigura prioritatecererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor an procedura de urgenta,cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi si propunerilorlegislative pentru care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata si dezbateriirapoartelor antocmite de comisiile de mediere "8 Articolul 86 va avea urmatorul cuprins:"Art 86 - In exercitiul dreptului de initiativa legislativa Guvernul anainteaza Camereiproiecte de legi Deputatii, senatorii si cetatenii prevazuti la art 74 din Constitutie potprezenta Camerei Deputatilor propuneri legislative Acestea trebuie sa fie ansotite de oexpunere de motive si redactate an forma ceruta pentru proiectele de legi Propunerilelegislative formulate de deputati si senatori, care implica modificarea prevederilor bugetuluide stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa se fundamenteze peinformarea ceruta an mod obligatoriu Guvernului, an conditiile art 111 din Constitutie Potrivit art 75 din Constitutie, se supun spre dezbatere si adoptare CamereiDeputatilor, ca prima Camera sesizata:1 proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altoracorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sauacorduri;2 proiectele legilor organice prevazute an Constitutie la:a) art 31 alin (5) - Dreptul la informatie;b) art 40 alin (3) - Dreptul de asociere;c) art 52 alin (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica;d) art 55 alin (2) si (3) - Apararea tarii;e) art 58 alin (3) - Avocatul Poporului - Numirea si rolul;f) art 73 alin (3) - Categorii de legi:- lit e) - organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;- lit k) - contenciosul administrativ;- lit l) - organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelorjudecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;- lit n) - organizarea generala a anvatamantului;- lit o) - organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimulgeneral privind autonomia locala;g) art 79 alin (2) - Consiliul Legislativ;h) art 102 alin (3) - Guvernul - Rolul si structura;i) art 105 alin (2) - Guvernul - Incompatibilitati;j) art 117 alin (3) - Infiintarea de autoritati administrative autonome;157k) art 118 alin (2) si (3) - Sistemul de aparare;l) art 120 alin (2) - Administratia publica locala - Principii de baza;m) art 123 alin (3) - Prefectul;n) art 125 alin (2) - Statutul judecatorilor;o) art 126 alin (4) si (5) - Instantele judecatoresti;p) art 128 alin (2) - Folosirea limbii materne si a interpretului an justitie;r) art 140 alin (1) - Curtea de Conturi;s) art 142 alin (5) - Curtea Constitutionala - Structura Potrivit art 75 din Constitutie, se supun spre dezbatere si adoptare CamereiDeputatilor, an calitate de Camera decizionala:1 toate proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;2 proiectele legilor organice prevazute an Constitutie la:a) art 3 alin (2) - Teritoriul;b) art 5 alin (1) - Cetatenia;c) art 12 alin (4) - Simboluri nationale;d) art 16 alin (4) - Egalitatea an drepturi;e) art 44 alin (2) - Dreptul de proprietate privata;f) art 73 alin (3) - Categorii de legi:- lit a) - sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritatii ElectoralePermanente;- lit b) - organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;- lit d) - organizarea si desfasurarea referendumului;- lit f) - regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii derazboi;- lit g) - regimul starii de asediu si al starii de urgenta;- lit h) - infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;- lit i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;- lit j) - statutul functionarilor publici;- lit m) - regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;- lit p) - regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele siprotectia sociala;- lit r) - statutul minoritatilor nationale din Romania;- lit s) - regimul general al cultelor;g) art 136 alin (3) si (4) - Proprietatea;h) art 141 - Consiliul Economic si Social Proiectele de legi se anainteaza Camerei Deputatilor ansotite de avizul ConsiliuluiLegislativ In cazul propunerilor legislative initiate de cetateni, presedintele Camerei, anainte decomunicarea lor catre deputati si de sesizarea an fond a comisiei permanente competente,va solicita Curtii Constitutionale verificarea andeplinirii conditiilor constitutionale pentruexercitarea initiativei legislative "9 Articolul 87 va avea urmatorul cuprins:"Art 87 - Proiectele de legi si propunerile legislative se anregistreaza an ordineaprezentarii lor Acestea se distribuie deputatilor dupa prezentarea lor la Biroul permanent "10 Articolul 89 va avea urmatorul cuprins:"Art 89 - Proiectele de legi si propunerile legislative prevazute la art 88 se trimit, deandata, de catre Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanentecompetente "11 Alineatul 1 al articolului 91 va avea urmatorul cuprins:"Dupa examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentasesizata an fond antocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea,adoptarea cu modificari ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate, cu158precizarea articolelor care intra an competenta decizionala a Camerei Deputatilor, respectiv aSenatului an cazul an care Camera Deputatilor este Camera decizionala "12 Alineatele 1 si 7 ale articolului 93 vor avea urmatorul cuprins:"Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezentaamendamente la comisia sesizata an fond, pana la amplinirea unui termen de 5 zile anaintede data stabilita pentru depunerea raportului Pentru a se putea pronunta, comisia va transmite Guvernului amendamentele careimplica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, potrivit art 111 din Constitutie Amendamentele la care, an termen de 5 zile de la primire, Guvernul nuprezinta un punct de vedere se considera acceptate Raspunsul Guvernului poate fi datnumai sub semnatura unui membru al acestuia "13 Articolul 102 va avea urmatorul cuprins:"Art 102 - Cand dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupraproiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poatetrimite textele an discutie comisiei sesizate an fond, cu stabilirea termenului de prezentare apunctului de vedere In acest caz autorii amendamentelor au dreptul sa fie ascultati ancadrul comisiei Acelasi drept al au si reprezentantii Guvernului "14 Dupa articolul 105 se introduce articolul 105^1 cu urmatorul cuprins:"Art 105^1 - In temeiul art 75 alin (1) si (2) din Constitutie, Camera Deputatilor, caprima Camera sesizata, se pronunta asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative antermen de 45 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent Fac exceptie codurile si legilede complexitate deosebita, asupra carora se pronunta an termen de 60 de zile de la dataprezentarii la Biroul permanent si ordonantele de urgenta, pentru care termenul este de 30de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputatilor La data expirarii termenelor prevazute la alin 1 proiectele de legi sau propunerilelegislative se considera adoptate de Camera Deputatilor si se trimit Senatului sub semnaturapresedintelui Camerei Deputatilor "15 Articolul 106 va avea urmatorul cuprins:"Art 106 - Dispozitiile art 87-105 sunt aplicabile si pentru proiectele de legi primitedin partea Senatului, cand acesta este prima Camera sesizata, Camera Deputatilor fiindCamera decizionala "16 Articolul 107 va avea urmatorul cuprins:"Art 107 - La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Camera Deputatilor poateadopta proiecte de legi sau propuneri legislative an procedura de urgenta Cererile Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sauale comisiilor permanente se supun aprobarii Comitetului ordinii de zi Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a UniuniiEuropene si a Consiliului Europei si cele privind aprobarea sau respingerea ordonantelor deurgenta se supun de drept dezbaterii si adoptarii Camerei Deputatilor an procedura deurgenta Procedura de urgenta se aplica si an cazul an care Camera Deputatilor a adoptat, caprima Camera sesizata, o prevedere din proiectul de lege care intra an competenta sadecizionala, neinsusita de Senat si retrimisa pentru o noua dezbatere, precum si an cazul ancare Senatul, an calitate de Camera decizionala, a adoptat, antr-un proiect de lege, oprevedere pentru care competenta decizionala apartine Camerei Deputatilor Decizia CamereiDeputatilor este definitiva "17 Articolul 112 va avea urmatorul cuprins:"Art 112 - Legile, hotararile si motiunile simple se adopta de Camera Deputatilor prinvot Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice si legiordinare "18 Articolul 122 va avea urmatorul cuprins:159"Art 122 - Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera Deputatiloran calitate de Camera decizionala nu pot fi readuse an discutia acesteia an cursul aceleiasisesiuni "19 Alineatele 1, 2 si 3 ale articolului 123 vor avea urmatorul cuprins:"Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de CameraDeputatilor ca prima Camera sesizata se semneaza de presedintele acesteia Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de CameraDeputatilor ca prima Camera sesizata se anainteaza Senatului, an calitate de Cameradecizionala Guvernul va fi anstiintat despre aceasta Legea adoptata de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a pronuntat caprima Camera sesizata ori, dupa caz, an calitate de Camera decizionala pentru uneleprevederi, semnata de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, secomunica, cu 5 zile anainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti deCasatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general alCamerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, an vederea exercitarii dreptului desesizare a Curtii Constitutionale Daca legea este adoptata an procedura de urgenta,termenul este de doua zile "20 Articolul 124 va avea urmatorul cuprins:"Art 124 - In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 146 lit a) dinConstitutie, Camera Deputatilor reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor deacord cu decizia Curtii Constitutionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina siimunitati Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati va cuprinde propuneri pentrueliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstitutionale prin decizia CurtiiConstitutionale Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art 93-105 Cu prilejulreexaminarii Camera Deputatilor va efectua corelarile tehnico-legislative necesare In cazul sesizarii neconstitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationaledepuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art 146 lit b) din Constitutie, proceduraparlamentara se antrerupe si se reia dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 146 lit b) din Constitutie,Camera Deputatilor nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiindneconstitutional In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 147 alin (1) din Constitutie,dispozitiile declarate neconstitutionale din legi, din regulamente si din ordonantele aprobateprin lege asi anceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CurtiiConstitutionale, termen pe durata caruia aceste dispozitii sunt suspendate de drept Invederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozitiile Constitutiei, Camera vareexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, dedisciplina si imunitati Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face mai antai de prima Camerasesizata "21 Alineatul 1 al articolului 125 va avea urmatorul cuprins:"Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor, an urma cererii facute dePresedintele Romaniei an temeiul art 77 alin (2) din Constitutie, va avea loc an cel mult 30de zile de la primirea cererii Reexaminarea legii se efectueaza mai antai de CameraDeputatilor daca aceasta a fost prima Camera sesizata "22 Articolul 148 va avea urmatorul cuprins:"Art 148 - Motiunea simpla exprima pozitia Camerei Deputatilor antr-o anumitaproblema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema care a facutobiectul unei interpelari Motiunea simpla poate fi initiata de cel putin 50 de deputati 160Presedintele Camerei nu va lua an considerare motiunile simple care nu andeplinesccerintele prevazute la alin 1 si 2 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii decenzura Initierea motiunilor de cenzura are loc an conditiile prevazute la art 78 dinRegulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului "23 Articolul 181 va avea urmatorul cuprins:"Art 181 - Potrivit art 72 din Constitutie, deputatii nu pot fi trasi la raspunderejuridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate an exercitarea mandatului "24 Articolul 182 va avea urmatorul cuprins:"Art 182 - In temeiul art 72 din Constitutie, deputatii pot fi urmariti si trimisi anjudecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politiceexprimate an exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati faraancuviintarea Camerei Deputatilor, dupa ascultarea lor Urmarirea si trimiterea an judecatapenala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui CamereiDeputatilor de catre ministrul justitiei Savarsirea sau descoperirea ulterioara a unor noi faptepenale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, an sedinta publica, dupacare o trimite de andata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati spre examinare, care vastabili prin raportul sau daca exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii Hotararea comisiei se adopta, an cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majoritatiimembrilor acesteia Votul este secret Ministrul justitiei va inainta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati toatedocumentele pe care aceasta le solicita; an caz de refuz comisia se va adresa CamereiDeputatilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotara cu privire la acest refuz Cererea prevazuta la alin 2, ampreuna cu raportul comisiei, se anainteaza grupuluiparlamentar din care face parte deputatul an cauza Grupul asi va exprima punctul de vederecu privire la cerere antr-un raport scris, an termen de 5 zile de la data sesizarii grupului In cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, acestia pot sadepuna la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere Raportul comisiei ampreuna cu raportul grupului parlamentar se anainteaza Birouluipermanent si se supun dezbaterii si aprobarii Camerei Deputatilor Camera Deputatilor se va pronunta asupra masurii an cel mult 20 de zile de lasesizare, cu votul majoritatii membrilor prezenti "25 Articolul 183 va avea urmatorul cuprins:"Art 183 - In caz de infractiune flagranta, deputatii pot fi retinuti si supusiperchezitiei Ministrul justitiei al va informa neantarziat pe presedintele Camerei Deputatilorasupra retinerii si a perchezitiei In cazul an care Camera constata ca nu exista temei pentruretinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri Dispozitia de revocare a retinerii se executa de andata prin ministrul justitiei "26 Dupa articolul 213 se introduce articolul 213^1 cu urmatorul cuprins:"Art 213^1 - Prevederile privind medierea, respectiv art 74-77 si art 126-128, seaplica numai an cazul legilor constitutionale "27 La articolele 149-153 termenul "motiune" se anlocuieste cu "motiune simpla" ART IIProiectele de legi si propunerile legislative anregistrate pana la data intrarii an vigoarea Legii de revizuire a Constitutiei se dezbat si se adopta potrivit prevederilor RegulamentuluiCamerei Deputatilor anterioare intrarii an vigoare a prezentei hotarari ART IIIRegulamentul Camerei Deputatilor aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr 8/1994, republicat an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 51 din 31 ianuarie 2001, cu161modificarile si completarile aduse prin prezenta hotarare, va fi republicata an MonitorulOficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor an sedinta din 11 noiembrie2003, cu respectarea prevederilor art 74 alin (1) din Constitutia Romaniei PREsEDINTELE CAMEREI DEPUTAtILORVALER DORNEANUBucuresti, 11 noiembrie 2003 Nr 23 REGULAMENTUL SENATULUIREGULAMENT Nr FARA Emitor: SENAT Data act: 30/06/1993 Data republicare: 02/02/2001Publicatie: Monitorul Oficial Nr 58 Data aparitiei: 02/02/2001REGULAMENTUL SENATULUI*)*) Republicat n temeiul art II din Hotarrea Senatului nr 5 din 17 ianuarie 2001, publicatan Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr 43 din 25 ianuarie 2001, dndu- se textelor onoua numerotare Regulamentul Senatului a fost aprobat prin Hotarrea Senatului nr 16 din 30 iunie 1993,publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea 1, nr 178 din 27 iulie 1993, si modificatprin:- Hotarrea Senatului nr 11 din 29 martie 1994, publicata n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I, nr 87 din 4 aprilie 1994;- Hotarrea Senatului nr 18 din 28 iunie 1996, publicata n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I, nr 136 din 28 iunie 1996;- Hotarrea Senatului nr 4 din 13 februarie 1997, publicata n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I, nr 29 din 21 februarie 1997;- Hotarrea Senatului nr 6 din 16 martie 1999, publicata n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I, nr 113 din 19 martie 1999;- Hotarrea Senatului nr 5 din 17 ianuarie 2001, publicata n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I, nr 43 din 25 ianuarie 2001 Capitolul IOrganizarea SenatuluiSectiunea 1Constituirea SenatuluiArticolul 1Senatul nou- ales se ntruneste, potrivit Constitutiei Romniei, la convocarea PresedinteluiRomniei, n cel mult 20 de zile de la alegeri Articolul 2162(1) Pna la alegerea Biroului permanent lucrarile Senatului sunt conduse de cel mai n vrstasenator, asistat de 4 secretari desemnati dintre cei mai tineri senatori (2) Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de vrsta sau de catre unul orimai multi secretari atrage de drept nlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit acelorasicriterii (3) Pna la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validareamandatelor de senator Articolul 3(1) Pentru validarea mandatelor Senatul alege n prima sa sedinta o comisie compusa din 12senatori, care sa reflecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri (2) Nu pot face parte din comisia de validare senatori mpotriva carora au fost nregistratesesizari de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei Articolul 4(1) Numarul senatorilor care vor fi propusi n comisia de validare de catre fiecare partid sauformatiune politica este n functie de numarul senatorilor acestora (2) Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui partid sauformatiune politica se fac de reprezentantii acestora si se transmit secretarilor Presedintelede vrsta prezinta Senatului aceste propuneri, n ordinea numarului de senatori ai fiecaruipartid sau ai fiecarei formatiuni politice Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votulmajoritatii senatorilor prezenti (3) Componenta comisiei se aproba de Senat cu votul majoritatii senatorilor prezenti Articolul 5Comisia de validare si ncepe de ndata activitatea, si alege un presedinte si 2 vicepresedinti,care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza n 3 grupe de lucru cuprinznd cte 3membri Alegerea se face prin vot deschis Articolul 6(1) Biroul comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele complete primite de laBiroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu exceptia celor referitoare la membriicomisiei (2) Verificarea legalitatii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de biroulcomisiei de validare, iar a membrilor biroului, de cei 9 membri ai grupelor de lucru (3) Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisieipropunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator, n scris, n termen de celmult 3 zile de la constituirea acesteia Propunerile se adopta cu votul majoritatii membrilorcomisiei (4) Dupa expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face n plenulcomisiei (5) Comisia de validare se pronunta si asupra contestatiilor depuse la aceasta comisie, ntermen de 3 zile de la constituirea sa (6) Contestatiile pot fi depuse, sub sanctiunea decaderii, pna la adoptarea prin vot araportului de catre comisia de validare Contestatiile pot fi formulate de cetateni romni cudrept de vot si de persoanele juridice romne interesate Articolul 7Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai n cazul n careconstata existenta, n legatura cu alegerea acestuia, a unor ncalcari ale legii ce nu au facutobiectul contestatiilor solutionate definitiv, n conformitate cu dispozitiile legii electorale Articolul 8Comisia de validare, n cel mult 4 zile de la constituire, ntocmeste un raport n carenominalizeaza senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cumotivarea propunerilor de invalidare Articolul 9163Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritatii membrilor acesteia; n caz de paritatevotul presedintelui este hotartor Opiniile diferite se consemneaza si fac, parte din raport Articolul 10Senatul se ntruneste n a 5- a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterearaportului prezentat de presedintele comisiei Articolul 11(1) Senatul se pronunta printr- un singur vot asupra listei cuprinznd numele si prenumelesenatorilor propusi pentru validare Senatul dezbate, si se pronunta prin vot cu privire lafiecare senator propus pentru invalidarea mandatului (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majoritatii senatorilorprezenti Articolul 12Senatul este legal constituit dupa validarea a doua treimi din mandatele de senator Articolul 13Dupa validare senatorii depun juramntul n conditiile legii Articolul 14Dupa ncheierea activitatii comisiei de validare competentele acesteia revin Comisiei juridice,de numiri, disciplina, imunitati si validari Sectiunea 2Grupurile parlamentareArticolul 15(1) Dupa validare senatorii se pot organiza n grupuri parlamentare (2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona pe toata durata legislaturiidintr- un numar de cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid sau aleaceleiasi formatiuni politice (3) Senatorii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si care fac parte din partidesau formatiuni politice diferite se pot constitui n grupuri parlamentare proprii ale partidelorsau formatiunilor respective, n conditiile alin (2) (4) Un senator poate face parte dintr- un singur grup parlamentar Articolul 16(1) Senatorii alesi ca independenti se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentareconstituite potrivit art 15 alin (1) si (2) (2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum si constituirea de grupuriparlamentare ale unui partid sau unei formatiuni politice care nu a participat la alegeri saucare nu a obtinut locuri n Senat n urma alegerilor sunt interzise (3) Senatorii care parasesc un grup parlamentar constituit potrivit art 15 alin (1) si (2) nuse pot afilia altui grup parlamentar si nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice carenu au obtinut mandate n Senat n urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri (4) Senatorii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin parasirea grupurilorparlamentare nu se pot asocia ntre ei pentru constituirea unui grup parlamentar Articolul 17Grupurile parlamentare si aleg un presedinte, unul sau 2 vicepresedinti si un secretar naintede sedinta de constituire a Senatului nou- ales Articolul 18(1) Presedintele grupului are urmatoarele atributii:a) propune Senatului reprezentantii grupului n comisia de validare;b) prezinta Senatului componenta nominala a grupului parlamentar;c) reprezinta grupul n negocierile pentru compunerea Biroului permanent, pentrucompunerea birourilor comisiilor permanente, precum si pentru compunerea comisiilorSenatului;164d) propune candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent;e) participa la sedintele Biroului permanent ori de cte ori este invitat;f) poate cere ncheierea dezbaterilor n Senat;g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilorpermanente propusi de grupul pe care l reprezinta;h) informeaza membrii grupului asupra activitatilor Senatului si ale comisiilor Senatului;i) reprezinta grupul ori de cte ori este nevoie n activitatea Senatului;j) da mandat unuia dintre vicepresedinti pentru nlocuirea sa;(2) Vicepresedintele grupului l nlocuieste pe presedinte n lipsa acestuia sau ori de cte orieste nevoie, n baza mandatului (3) Secretarul grupului tine evidenta prezentei si asigura redactarea proceselor- verbale Articolul 19(1) Presedintele grupului prezinta Senatului denumirea acestuia, precum si componenta luinumerica si nominala (2) Succesiunea prezentarilor se stabileste de presedintele de vrsta al Senatului, n ordineamarimii grupurilor parlamentare Articolul 20(1) Orice modificare intervenita n componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostintan scris presedintelui Senatului (2) Presedintele Senatului informeaza senatorii n sedinta publica asupra modificarilorintervenite n componenta grupurilor parlamentare Articolul 21(1) Grupurile parlamentare, n functie de marimea lor, si constituie un secretariat tehnic acarui structura se stabileste de Biroul permanent Numirea si salarizarea membrilor acestuiase fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de munca pe duratadeterminata, corespunzatoare legislaturii Numirea n si revocarea din functie se fac lapropunerea grupului parlamentar respectiv (2) Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesara n vedereadesfasurarii activitatii, precum si de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent nfunctie de marimea grupurilor Sectiunea 3Biroul permanent al SenatuluiArticolul 22(1) Dupa constituirea legala a Senatului se aleg presedintele Senatului si ceilalti membri aiBiroului permanent al acestuia (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4secretari si 2 chestori Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent (3) Repartizarea functiilor n Biroul permanent se stabileste prin negocieri ntre reprezentantiigrupurilor parlamentare, respectndu- se configuratia politica a Senatului asa cum rezulta dinconstituirea initiala a grupurilor parlamentare n cazul n care nu se ajunge la un acord,problema se supune votului Senatului Articolul 23(1) Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt nscrisenumele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare Fiecare grupparlamentar poate face o singura propunere (2) Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a ntrunit la primul tur descrutin votul majoritatii senatorilor (3) Daca nici un candidat nu a ntrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza un aldoilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare numarde voturi sau, dupa caz, primul clasat si candidatii care s- au clasat pe locul al doilea cu un165numar egal de voturi; va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obtinut cel maimare numar de voturi din totalul voturilor exprimate (4) n caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin Articolul 24Presedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului Articolul 25O data cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vrsta nceteaza Articolul 26(1) Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun Biroul permanent seface la propunerea grupurilor parlamentare (2) n vederea depunerii propunerilor Senatul stabileste numarul de locuri din Biroulpermanent cre revine fiecarui grup parlamentar n conditiile art 22 alin (3) Propunerile setransmit presedintelui Senatului (3) Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin (1) si repartizate conform alin (2)se fac de presedintii grupurilor parlamentare Propunerile se nainteaza presedinteluiSenatului, care le va supune votului Alegerea se face prin vot secret cu buletine (4) Le primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obtinut votul majoritatiisenatorilor (5) Daca un candidat nu a obtinut numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea turde scrutin, candidatul urmnd sa fie declarat ales daca a obtinut votul majoritatii senatorilorprezenti (6) n cazul n care un candidat nu a obtinut nici dupa cel de- al doilea tur de scrutinnumarul necesar de voturi, grupul parlamentar n cauza va face o alta propunere, care sesupune aceleiasi proceduri de, vot Procedura se repeta pna la alegerea unui reprezentantal acelui grup parlamentar n functia stabilita n Biroul permanent al Senatului Articolul 27Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la nceputul fiecarei sesiuni ordinare aSenatului Articolul 28Pentru constatarea rezultatelor votului si ncheierea procesului- verbal se alege o comisieformata din cte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat Articolul 29(1) Membrii Biroului permanent pot fi revocati nainte de expirarea mandatului, la cerereagrupului parlamentar pe care l reprezinta; prin votul majoritatii senatorilor Votul este secretsi se exprima prin bile (2) Cererea de revocare se supune aprobarii Senatului dupa 3 zile de la nregistrare, dar numai trziu de 10 zile Articolul 30O data cu alegerea Biroului permanent activitatea secretarilor desemnati n conditiile art 2nceteaza Articolul 31Functiile din Biroul permanent, devenite vacante n timpul sesiunii, se ocupa la propunereagrupului parlamentar caruia i- a fost repartizata functia respectiva, n conditiile prevazute laart 26 Articolul 32(1) Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atributii:a) propune Senatului datele de ncepere si de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului,conform art 63 din Constitutie;b) solicita presedintelui Senatului convocarea n sesiune extraordinara;c) supune aprobarii plenului Regulamentul Senatului, precum si propunerile de modificare aacestuia;d) pregateste si asigura desfasurarea n bune conditii a lucrarilor Seriatului;166e) primeste proiectele de lege si propunerile legislative si sesizeaza comisiile permanente nvederea ntocmirii rapoartelor si a elaborarii avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, apropunerilor legislative si a rapoartelor tuturor senatorilor;f) ntocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate, cuparticiparea presedintilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente si cuconsultarea reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul;g) organizeaza relatiile Senatului cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare,stabileste componenta nominala a delegatiilor;h) analizeaza si supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politica externa privindorientarile generale ale politicii externe a Romniei sau programele de politica externa;i) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizatiileparlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare;j) prezinta Senatului proiectul de buget al acestuia si contul de ncheiere a exercitiuluibugetar;k) exercita controlul financiar- contabil si ia hotarrile ce se impun n acest domeniu;l) supune aprobarii Senatului structura serviciilor acestuia;m) propune Senatului numirea secretarului general;n) aproba statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Senatului,la propunerea secretarului general, precum si regulamente privind desfasurarea activitatiiserviciilor Senatului;o) controleaza serviciile Senatului;p) aproba regulamentul privind paza, accesul si serviciul de permanenta n sediul Senatului;r) ndeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament sau nsarcinaridate de Senat (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza n procese- verbale si nstenograme Articolul 33Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Senatului sau la cererea a cel putin 4membri ai sai Articolul 34Biroul permanent va invita la lucrarile sale presedintii grupurilor parlamentare si presedintiicomisiilor parlamentare ori de cte ori considera necesar Articolul 35(1) Presedintele Senatului are urmatoarele atributii:a) convoaca Senatul n sesiuni ordinare si extraordinare;b) conduce lucrarile Senatului, asistat de 2 secretari;c) acorda cuvntul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii,stabileste ordinea votarii, anunta rezultatul acesteia si proclama rezultatul votului;d) asigura mentinerea ordinii n timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;e) conduce lucrarile Biroului permanent;f) reprezinta Senatul n relatiile cu Presedintele Romniei, Camera Deputatilor, Guvernul siCurtea Constitutionala;g) reprezinta Senatul n relatiile interne si externe;h) poate sesiza Curtea Constitutionala n conditiile prevazute la art 144 lit a) si b) dinConstitutie;i) dispune de fondul presedintelui, conform legii si n limitele prevederilor bugetare;j) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile n strainatate pe care le- a dispus;k) aproba indemnizatiile persoanelor utilizate n cadrul Senatului n calitate de colaborator,precum si decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;l) ndeplineste si alte atributii prevazute de prezentul regulament sau nsarcinari date deSenat 167(2) Presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romniei, conformart 97 din Constitutie Articolul 36(1) Vicepresedintii ndeplinesc, n ordinea stabilita de Biroul permanent, atributii alepresedintelui, la solicitarea sau n absenta acestuia (2) n perioada n care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte alRomniei atributiile presedintelui Senatului se exercita de unul dintre vicepresedinti, ales prinvot secret, cu majoritatea voturilor senatorilor Articolul 37Secretarii ntocmesc lista cuprinznd nscrierile la cuvnt n ordinea n care au fost facute,prezinta presedintelui propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresateSenatului, efectueaza apelul nominal, consemneaza, rezultatul votului, raspund de evidentahotarrilor adoptate, vegheaza la ntocmirea stenogramelor, l asista pe presedinte nrealizarea atributiilor ce i revin, n ordinea stabilita de Biroul permanent, si ndeplinesc oricealte sarcini care le sunt ncredintate de acesta sau de Biroul permanent Articolul 38(1) Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlulfinanciar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Senatului proiectul de buget si ncheiereaexercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii n sediul Senatului si ndeplinesc oricealte sarcini, n conformitate cu dispozitiile presedintelui Senatului si ale Biroului permanent (2) La sfrsitul fiecarei sesiuni chestorii prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatelecontroalelor efectuate Sectiunea 4Comisiile Senatului1 Dispozitii comuneArticolul 39Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregatirea activitatii delegiferate, precum si pentru realizarea functiei de control parlamentar Articolul 40(1) Senatul si constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau altecomisii speciale (2) Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu CameraDeputatilor (3) Numarul, denumirea si competenta fiecarei comisii, precum si numarul membriloracestora se hotarasc de catre Senat, la propunerea Biroului permanent Articolul 41(1) Componenta comisiilor se stabileste potrivit configuratiei politice a Senatului rezultate dinconstituirea initiala a grupurilor parlamentare sau prin negocieri ntre reprezentantiigrupurilor parlamentare (2) Optiunile senatorilor se prezinta de grupurile parlamentare n termenul stabilit de Biroulpermanent Propunerile de membri ai comisiilor se fac de, presedintii grupurilorparlamentare, cu respectarea prevederilor alin (1) n cazul n care nu se ajunge la un acordSenatul hotaraste prin vot deschis (3) Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majoritatiisenatorilor prezenti (4) n aceleasi conditii se aproba si revocarea unor membri ai comisiei, la solicitareagrupurilor parlamentare care i- au propus initial Articolul 42168(1) n prima lor sedinta, convocata de presedintele Senatului, comisiile si aleg birourile,compuse dintr- un presedinte, 1- 2 vicepresedinti si 1- 2 secretari n componenta deansamblu a birourilor se va urmari pe ct posibil respectarea configuratiei politice aSenatului (2) Membrii birourilor comisiilor pot fi revocati nainte de expirarea mandatului, la cerereagrupului parlamentar pe care l reprezinta, prin votul majoritatii membrilor comisiei Grupulparlamentar care a cerut revocarea poate solicita nlocuirea senatorului revocat din functie cuun alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie Articolul 43Comisiile adopta propriul regulament de organizare si functionare, care se supune aprobariiBiroului permanent Articolul 44Biroul fiecare comisii propune:a) ordinea de zi a fiecarei sedinte;b) sarcinile ce revin fiecarui senator n cadrul comisiei;c) constituirea de subcomisii, cu votul majoritatii membrilor comisiei, stabilindu- lecomponenta si sarcinile;d) alte masuri ce intereseaza bunul mers al activitatilor comisiei Articolul 45Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:a) asigura reprezentarea acesteia n raporturile cu Biroul permanent si cu celelalte comisii;b) conduce sedintele comisiei;c) invita, din proprie initiativa sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrarilecomisiei si persoane din afara ei, daca interesele lucrarilor respective o cer;d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii careexamineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce;e) ndeplineste alte atributii prevazute de regulamentul propriu de organizare si functionare Articolul 46Vicepresedintele ndeplineste, n lipsa sau la cererea presedintelui, atributiile acestuia Articolul 47Secretarul comisiei are urmatoarele atributii:a) tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei;b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei;c) numara voturile exprimate n sedintele comisiei;d) urmareste ntocmirea proceselor- verbale ale sedintelor comisiei;e) ndeplineste orice alte atributii necesare bunului mers al activitatilor comisiei Articolul 48(1) Convocarea sedintelor comisiei se face de presedintele acesteia sau, n lipsa sa, de unvicepresedinte care l nlocuieste, potrivit programului de lucru al Senatului (2) n timpul sesiunii sedintele comisiilor pot avea loc n acelasi timp cu cele ale plenului, cuncuviintarea acestuia (3) n afara programului de lucru, n cadrul sesiunii, comisiile pot fi convocate si pot tinesedinte cu aprobarea sau din dispozitia Biroului permanent Articolul 49(1) sedintele comisiilor nu sunt publice (2) n interesul desfasurarii lucrarilor comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialistisau reprezentanti ai autoritatilor publice si ai unor organizatii neguvernamentale (3) Conditiile n care reprezentantii mijloacelor de informare n masa au acces la lucrarilecomisiilor se stabilesc de plenul acestora Articolul 50(1) Reprezentantii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor Comisiile pot solicitaparticiparea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducatorilor unor institutii169publice, situatie n care prezenta acestora este obligatorie, data la care are loc sedintacomisiei va fi adusa la cunostinta invitatilor cu cel putin 3 zile nainte (2) La sedintele comisiilor pot participa si senatori din alte comisii, fara a avea drept de vot (3) Biroul comisiei hotaraste conditiile si limitele participarii personalului de specialitate alSenatului la sedintele comisiilor Articolul 51La propunerea presedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotarlimitarea duratei luarilor de cuvnt Articolul 52(1) Comisiile lucreaza legal n prezenta majoritatii membrilor lor (2) Hotarrile comisiilor se adopta cu Votul majoritatii membrilor prezenti n caz de paritatevotul presedintelui sau, dupa caz, al nlocuitorului acestuia este hotartor Articolul 53(1) Dupa ncheierea dezbaterilor sau a efectuarii lucrarii aflate n examinare comisiadesemneaza dintre membrii sai, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori (2) Raportorii se vor ngriji de ntocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supusaprobarii acesteia prin vot (3) Rapoartele si avizele vor cuprinde, pe lnga opinia majoritatii membrilor comisiei, siparerile contrare, motivate, ale celorlalti senatori din comisie, la cererea expresa a acestora Articolul 54Votul n comisie este deschis Comisia poate decide ca anumite hotarri sa fie luate prin votsecret Articolul 55(1) Lucrarile comisiilor se consemneaza n procese- verbale si pot fi stenografiate (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele sidocumentele acesteia, cu ncuviintarea biroului comisiei, fara stramutarea lor si fara calucrarile comisiei sa fie stnjenite (3) Acte si documente ale comisiilor pot fi consultate si de alte persoane interesate dectmembrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei (4) Toate actele si documentele emise de comisie vor fi semnate de presedinte si desecretar (5) Secretarul comisiei supravegheaza evidenta si pastrarea tuturor actelor si documentelorcomisiei de personalul de specialitate al acesteia 2 Comisiile permanenteArticolul 56(1) Comisiile permanente sunt alese pe toata durata mandatului Senatului (2) Comisiile permanente sunt urmatoarele:I Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari;II Comisia economica;III Comisia pentru privatizare;IV Comisia pentru buget, finante si banci;V Comisia pentru agricultura, industrie alimentara si silvicultura;VI Comisia pentru politica externa;VII Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;VIII Comisia pentru drepturile omului si minoritati;IX Comisia pentru munca si protectie sociala;X Comisia pentru nvatamnt si stiinta;XI Comisia pentru cultura, culte, arta si mijloace de informare n masa;XII Comisia pentru administratia publica si organizarea teritoriului;XIII Comisia pentru cercetarea abuzurilor si petitii;170XIV Comisia pentru sanatate, ecologie, tineret si sport (3) n termen de 30 de zile*) de la, data intrarii n vigoare a prezentului regulament comisiilepermanente si elaboreaza regulamente proprii, care se aproba de Biroul permanent alSenatului Acestea vor preciza si domeniile lor de activitate Articolul 57(1) Fiecare senator este obligat sa faca parte dintr- o singura comisie permanenta Acelasisenator poate face parte dintr- o a doua comisie permanenta Pe durata mandatului oricesenator si poate schimba optiunea (2) Presedintele Senatului si senatorii, membri ai Guvernului, nu fac parte din comisiilepermanente pe durata exercitarii acestor functii (3) Calitatea de membru al comisiei poate nceta la propunerea grupului parlamentar dincare face parte senatorul n acest caz acelasi grup parlamentar poate propune un altsenator pentru a fi ales membru al comisiei *) Termenul curge ncepnd cu data intrarii n vigoare a Hotarrii Senatului nr 5/2001 Articolul 58Comisiile permanente au urmatoarele atributii:a) examineaza proiecte si propuneri legislative, n vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor;b) solicita rapoarte, informatii si documente de la autoritatile publice;c) efectueaza anchete parlamentare, atunci cnd considera necesar, si prezinta rapoarteBiroului permanent;d) controleaza modul n care ministerele si celelalte organe ale administratiei publicendeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament n domeniile lor specifice deactivitate;e) dezbat si hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;f) rezolva si alte sarcini potrivit regulamentului propriu Articolul 59Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentelecomisiilor n competenta carora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbaterea sielaborarea rapoartelor sau avizelor:Articolul 60(1) Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege,o propunere legislativa sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poatesolicita Biroului permanent sa i fie transmise spre avizare (2) n caz de refuz din partea Biroului permanent Senatul hotaraste asupra solicitarii comisieiprin votul majoritatii senatorilor prezenti Articolul 61(1) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativaeste de competenta n fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea lorcatre acea comisie, n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare (2) n caz de refuz din partea acestuia se procedeaza potrivit art 60 alin (2) (3) La fel se procedeaza si n caz de conflict de competenta ntre comisii Articolul 62(1) Comisia permanenta sesizata n fond comunica n scris celorlalte comisii care examineazaproiectul sau propunerea legislativa termenul n care sa i fie remise avizele acestora (2) n cazul nerespectarii acestui termen comisia sesizata n fond poate redacta raportul farasa mai astepte avizul sau avizele respective Articolul 63La sedintele comisiei sesizate n fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizatepentru avize Articolul 64171(1) n raportul comisiilor sesizate n fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care auexaminat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ si la toate amendamentele primite n cazulpropunerilor respinse se mentioneaza motivele avute n vedere (2) Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actuluiexaminat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se nainteaza Birouluipermanent Articolul 65Raportul comisiei sesizate n fond se depune la Biroul permanent n termenul stabilit deacesta Termenul poate fi modificat la cererea motivata a comisiei Articolul 66(1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de catre comisia sesizata nfond si, numai daca aceasta considera necesar, si de o alta comisie (2) Pentru observatiile formulate n plen cu privire la probleme de redactare avizarea se faceoral de catre raportorul comisiei sesizate n fond (3) Data amendamentului este data nregistrarii sale la comisie, care va tine o evidentaspeciala a tuturor amendamentelor depuse Articolul 67Daca n urma dezbaterilor n plen sunt necesare modificari importante ale continutuluiproiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului, la cererea oricarui senator sau aunui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor si trimitereaproiectului spre reexaminare comisiei sesizate n fond Articolul 68Comisiile permanente pot tine sedinte comune n asemenea situatii comisiile pot conveni caraportul sau avizul lor sa fie comun Articolul 69(1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, n limitele competentelorsale materiale, privitoare la activitatea desfasurata de un minister sau de alta autoritatepublica (2) Pentru a obtine ncuviintarea comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinicmotivata, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, n care vor fi enuntate obiectivele siscopul anchetei, mijloacele necesare de realizare si termenul de depunere a raportului (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum si daca raportul sesupune dezbaterii si aprobarii Senatului (4) Persoanele invitate pentru audiere vor fi nstiintate despre aceasta cu cel putin 5 zilenainte Cheltuielile de deplasare si, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetulSenatului (5) Prezenta la audieri este obligatorie (6) Procedura audierii este cea prevazuta n regulamentul comisiei permanente 3 Comisii specialeArticolul 70(1) La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotarre, comisii specialepentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislativesau pentru alte scopuri, indicate n hotarrea de nfiintare a comisiei Proiectele de lege astfelavizate si propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinarii altorcomisii (2) Prin aceeasi hotarre se vor preciza senatorii care compun comisia si biroul acesteia, lapropunerea Biroului permanent, precum si termenul n care va fi depus raportul comisiei (3) Membrii comisiilor speciale si pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente (4) Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate debiroul acesteia, n masura n care prevederile art 39- 55 nu sunt ndestulatoare 1724 Comisii de anchetaArticolul 71(1) La cererea unei treimi din numarul membrilor sai Senatul va putea hotar nfiintarea uneicomisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art 39- 55, 69 si ale art 70 alin (2) si (4) (2) La cererea motivata a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilitpentru depunerea raportului n acest caz comisia este obligata sa prezinte un raportpreliminar (3) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui nproiectul ordinii de zi, n termen de cel mult 15 zile de la data depunerii (4) Dupa dezbaterea raportului Senatul adopta o hotarre cu privire la acesta 5 Comisii de mediereArticolul 72(1) Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa ntr- oredactare diferita de cea adoptata de cealalta Camera, presedintele Senatului, mpreuna cupresedintele Camerei Deputatilor, prin intermediul unei comisii paritare, initiaza procedura demediere (2) n acest scop Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori,urmarindu- se respectarea principiilor prevazute la art 41 (3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti, mpreunacu cei 7 deputati desemnati de Camera Deputatilor, formeaza comisia de mediere (4) Cvorumul regulamentar al sedintei este asigurat de prezenta a cel putin 4 senatori dintremembrii comisiei de mediere a Senatului Articolul 73(1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere, la convocareapresedintelui comisiei sesizate n fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, sistabileste regulile dupa care si va desfasura activitatea, inclusiv termenul n care urmeaza saprezinte raportul (2) Reprezentantii Senatului n comisia de mediere au competenta de a examina si de ahotar, mpreuna cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactarilor diferite adoptatede Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat si se vor pronunta, n aceste limite,asupra redactarilor diferite, putnd adopta fie una, fie cealalta dintre redactari sau un textcomun (3) Conducerea lucrarilor comisiei se realizeaza prin rotatie de catre un senator si undeputat, stabiliti de comisie Articolul 74Hotarrile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia n caz de egalitate la 7voturi, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei n momentul votarii Articolul 75(1) Activitatea comisiei nceteaza o data cu depunerea raportului (2) n cazul n care comisia de mediere nu ajunge, n termenul stabilit potrivit art 73 alin (1), la un acord cu privire la textele aflate n divergenta sau daca una dintre Camere nuaproba raportul comisiei de mediere, textele aflate n divergenta se supun dezbaterii nsedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte Capitolul IIDesfasurarea lucrarilor SenatuluiSectiunea 1Sesiunile si actele SenatuluiArticolul 76173Senatul se ntruneste n doua sesiuni ordinare pe an Prima sesiune ncepe n luna februariesi nu poate depasi sfrsitul lunii iunie A doua sesiune ncepe n luna septembrie si nu poatedepasi sfrsitul lunii decembrie Articolul 77(1) Senatul se ntruneste si n sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romniei, aBiroului permanent ori a cel putin o treime din numarul senatorilor (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face n scris si va cuprinde motivulsi durata sesiunii (3) Convocarea Senatului se face de presedintele acestuia (4) Respingerea de catre Senat a ordinii de zi solicitate mpiedica tinerea sesiuniiextraordinare Articolul 78(1) n timpul sesiunilor Senetul lucreaza n sedinte n plen, n comisii si n grupuriparlamentare (2) n afara sesiunilor Senatul lucreaza prin Biroul permanent, n grupuri parlamentare si, cuaprobarea sau din dispozitia Biroului permanent, n comisii parlamentare Articolul 79(1) Senatul adopta legi, hotarri si motiuni (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii si alte acte cu caracter politic Sectiunea 2Ordinea de zi si programul de activitateArticolul 80(1) Ordinea de zi si programul de activitate ale Senatului se aproba de plenul Senatului, lapropunerea Biroului permanent (2) Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a sentocmi proiectul ordinii de zi si al programului de activitate ale Senatului (3) Propunerile legislative se comunica Guvernului n termen de 3 zile de la nregistrare,pentru a se pronunta si n ceea ce priveste aplicarea art 110 din Constitutie Articolul 81(1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informarisi alte acte prevazute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum si, dupa caz, ntrebari,interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori desenatori (2) La ntocmirea si aprobarea ordinii de zi n domeniul legislativ se va asigura prioritatedezbaterii proiectelor de lege n procedura de urgenta, dezbaterii ordonantelor de urgenta sia rapoartelor ntocmite de comisiile de mediere (3) Alte propuneri sau documente dect cele din domeniul legislativ se transmit Birouluipermanent pentru a fi incluse n proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile nainte desedinta Biroului permanent, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotarreaSenatului nu se prevede un termen mai scurt Articolul 82(1) Proiectul ordinii de zi pentru saptamna urmatoare este supus spre aprobare Senatului sise adopta, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, n ultima zi de activitate n plen asaptamnii (2) Ordinea de zi si programul de activitate, aprobate pentru saptamna urmatoare, sedistribuie senatorilor si se afiseaza la sediul Senatului (3) Ordinea de zi se difinitiveaza si se adopta zilnic Articolul 83Decretele Presedintelui Romniei pentru ratificarea tratatelor internationale, precum sirapoartele sau declaratiile primului- ministru cu privire la politica Guvernului se nscriu nproiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate Articolul 84174(1) Ordinea de zi poate fi modificata numai la cererea Biroului permanent, a unui grupparlamentar, a unei comisii a Senatului sau a Guvernului pentru motive bine ntemeiate siurgente (2) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr- o singura luare de cuvnt,limitata n timp n cazul n care exista opozitia, se va da cuvntul unui singur vorbitor pentrufiecare grup parlamentar, dupa care se va trece la vot Sectiunea 3Procedura legislativaArticolul 85(1) Initiativa legislativa apartine Guvernului, senatorilor si unui numar de cel putin 250 000de cetateni cu drept de vot, n conformitate cu art 73 din Constitutie Senatul dezbate siproiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputatilor (2) n exercitarea dreptului de initiativa legislativa Guvernul nainteaza Senatului proiecte delege, iar senatorii si cetatenii, propuneri legislative Acestea trebuie sa fie nsotite deexpunere de motive si redactate n forma proprie unui act normativ, pe articole si, dupa caz,pe capitole si sectiuni (3) Legile constitutionale pot fi initiate n conditiile art 146 si 147 din Constitutie (4) Propunerile legislative formulate de senatori, care implica modificarea bugetului de statsau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa fie nsotite de dovada solicitariiinformarii Guvernului, naintata prin presedintele Senatului, n conformitate cu dispozitiile art 110 din Constitutie (5) Proiectele de lege si propunerile legislative se nainteaza Biroului permanent al Senatului,care dispune:a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru ntocmirea avizelor sau a raportului,stabilind si termenele de depunere a acestora;b) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, daca acesta nu a fost dat;c) distribuirea catre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului ConsiliuluiLegislativ, a hotarrii Curtii Constitutionale, n cazurile prevazute de Constitutie, si a punctuluide vedere al Guvernului, n cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind sitermenul de depunere a amendamentelor de catre senatori sub sanctiunea decaderii Acestedispozitii se aplica si grupurilor parlamentare (6) Masurile hotarte de Biroul permanent se aduc la ndeplinire de secretarul general, prinserviciile Senatului Termenele prevazute pentru toate operatiunile reglementate n acestarticol se stabilesc de Biroul permanent n functie de procedura ordinara sau procedura deurgenta (7) Propunerile legislative facute de cetateni se distribuie senatorilor si sunt transmisecomisiilor permanente competente, mpreuna cu hotarrea Curtii Constitutionale privindndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni (8) Termenele prevazute n prezentul articol pentru avize, rapoarte si amendamente nu potsa fie mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinara si de 5 zilecalendaristice pentru procedura de urgenta:Articolul 86Toate proiectele si propunerile legislative se nregistreaza la Senat n ordinea primirii lor, sedistribuie senatorilor, dar nu pot fi nscrise pe ordinea de zi dect dupa trecerea unui termende cel putin 5 zile Articolul 87(1) Proiectele si propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spredezbatere si avizare comisiilor permanente competente (2) Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisiicare se considera competenta, n conditiile art 60 Articolul 88175(1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa si retraga proiectul saupropunerea pna la nceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului (2) n cazul n care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de CameraDeputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului Articolul 89(1) Dupa examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizata nfond ntocmeste un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau,dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune si asigura, prin secretarul generalal Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului si initiatorului, cu cel putin 3 zilelucratoare nainte de data dezbaterii n plen Articolul 90Proiectele si propunerile legislative, avizate potrivit art 87 si 89, se supun dezbateriiSenatului n succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta nscrierea peordinea de zi a proiectelor de lege si a propunerilor legislative se face n cel mult 30 de zilede la depunerea raportului comisiei permanente sesizate n fond Articolul 91(1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilorsociale de stat se trimit de presedintele comisiei sesizate n fond la Guvern, solicitndu- sepunctul de vedere al acestuia n cazul n care Guvernul nu transmite un punct de vederepna la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat (2) Concluziile examinarii amendamentelor se includ n raportul comisiei, iar amendamentelese anexeaza la acesta Articolul 92(1) Dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative ncepe cu prezentarea, decatre initiator sau, dupa caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus lapromovarea proiectului sau a propunerii Guvernul este reprezentat n mod obligatoriu de unmembru al sau (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate n fond, depresedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie Articolul 93(1) Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grupparlamentar poate sa si desemneze un singur reprezentant (2) n cazuri justificate, la cererea oricarui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis almajoritatii senatorilor prezenti, sa li se dea cuvntul la dezbaterile generale si altor senatoridin cadrul acelorasi grupuri parlamentare (3) Presedintele Senatului da cuvntul reprezentantilor grupurilor parlamentare si apoicelorlalti senatori, n ordinea nscrierii lor la cuvnt Presedintele poate propune Senatuluilimitarea timpului destinat dezbaterilor generale, si aceasta se hotaraste de plen, conformalin (2) Articolul 94Initiatorul proiectului ori al propunerii legislative, sau, dupa caz, reprezentantul acestuia aredreptul sa ia cuvntul nainte de ncheierea dezbaterii generale Acelasi drept l are siraportorul comisiei sesizate n fond Articolul 95n faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuseamendamente Articolul 96(1) Daca prin raportul comisiei sesizate n fond se propune respingerea proiectului sau apropunerii legislative, dupa ncheierea dezbaterii generale presedintele cere Senatului sa sepronunte prin vot 176(2) Daca prin raportul comisiei se propune dezbaterea si adoptarea proiectului de lege, iar ndezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dupa ncheierea acestoracererea de respingere se supune votului Senatului Articolul 97(1) Dupa dezbaterile generale, si daca proiectul de lege nu a fost respins si se constata caprin raportul comisiei sesizate n fond nu s- au operat modificari sau completari la texteleproiectului ori propunerii legislative, proiectul de lege se supune n ntregime votului final (2) n cazurile n care comisia sesizata n fond a operat modificari sau completari la texteleproiectului sau propunerii legislative cuprinse n raportul acesteia, presedintele consultaSenatul daca sunt observatii la acestea si dezbaterile pe texte continua numai asupra acestorobservatii, care se rezolva prin vot Dupa terminarea dezbaterilor asupra modificarilor sicompletarilor operate de comisie raportul n ntregime se supune votului si dupa aceastaproiectul de lege n ntregime se supune votului final (3) n cazurile n care se constata ca sunt si amendamente respinse de comisie si daca secere sustinerea acestora n plen, se dezbat numai, acestea si se rezolva prin vot, apoiraportul comisiei se supune n ntregime votului, dupa care proiectul sau propunerealegislativa se supune n ntregime votului final Articolul 98(1) La dezbaterile care au loc n conditiile art 97 senatorii pot lua cuvntul pentru a exprimapunctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere (2) De asemenea, iau cuvntul si reprezentantul Guvernului sau al initiatorului, precum sireprezentantii comisiei sesizate n fond (3) Presedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la textele aflate ndezbatere Articolul 99n cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune n discutieamendamentele depuse n termen la comisie, n conditiile procedurii prevazute la art 97 Articolul 100Daca din dezbaterile desfasurate n conditiile art 97 rezulta necesitatea reexaminarii de catrecomisia sesizata n fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votulmajoritatii senatorilor prezenti, suspendarea dezbaterilor si trimiterea spre reexaminare atextelor n discutie, comisia pronuntndu- se de urgenta prin raport suplimentar Articolul 101(1) Discutarea textelor n conditiile art 97 ncepe cu cele prin care se propune eliminarea sicontinua cu cele privind modificarea sau completarea acestora n cazul n care exista maimulte amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot n ordinea n care au fost prezentate (2) Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, n afara de cazul ncare prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte (3) Fiecare text se supune votului Senatului Sectiunea 4Procedura de urgentaArticolul 102(1) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa Senatul poate adopta proiecte de lege saupropuneri legislative cu procedura de urgenta (2) Cererea Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau alecomisiilor permanente se supun aprobarii Senatului n ziua n care au fost nregistrate sau,daca senatorii nu se afla n plen, n prima sedinta ce urmeaza zilei de nregistrare a acestora Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majoritatii senatorilor prezenti (3) Ordonantele emise de Guvern n temeiul art 114 alin (4) din Constitutie se supunaprobarii Senatului n procedura de urgenta 177Articolul 103(1) Senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente n scris,motivate, care se trimit comisiei sesizate n fond, n termenele stabilite de Biroul permanent n acelasi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate n fond (2) Comisia sesizata n fond este obligata sa depuna raportul n termenul stabilit de Biroulpermanent (3) Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate n fond, nscrie cu prioritaten proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa (4) Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, dupa care va trece la dezbatereaproiectului n conditiile art 97 (6) Dezbaterea proiectului se face n conditiile prevazute la art 97 Articolul 104n cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor,daca au fost operate modificari substantiale fata de proiectul initial, presedintele comisieipermanente sesizate n fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ Sectiunea 5Desfasurarea sedintelor SenatuluiArticolul 105sedintele Senatului sunt publice, n afara cazurilor n care, la cererea presedintelui sau a celputin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, ca acestea sa fiesecrete Articolul 106(1) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Senatului Daca li sesolicita participarea, prezenta lor este obligatorie (2) La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentante ai presei, radiouluisi televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarulgeneral al Senatului, n conditiile stabilite de Biroul permanent Cetatenii pot asista lalucrarile Senatului pe baze unor permise de acces distribuite la cerere, n ordinea solicitarii decatre cei interesati, n limita locurilor disponibile n spatiul destinat publicului (3) Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la oricemanifestare de aprobare sau dezaprobare, n caz contrar putnd fi evacuate din sala Articolul 107(1) Senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Senatului Prezenta este urmarita de unsecretar al Biroului permanent al Senatului (2) Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sa vaanunta Biroul permanent, mentionnd cauzele care l mpiedica sa participe Articolul 108Senatul si desfasoara activitatea n plen, pe comisii si pe grupuri parlamentare, conformprogramului de activitate propus de Biroul permanent si aprobat de Senat Articolul 109(1) sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care l nlocuieste (2) Presedintele este asistat de 2 secretari (3) nainte de nceperea dezbaterilor presedintele de sedinta anunta daca este ntrunitcvorumul, ordinea de zi si programul de activitate Articolul 110(1) Senatul adopta legi, hotarri, motiuni si alte acte cu caracter politic, n prezentamajoritatii senatorilor n orice alta situatie cvorumul este de o treime din numarulsenatorilor (2) nainte de votare presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatuluiverificarea ntrunirii cvorumului 178(3) n cazul n care cvorumul legal nu este ntrunit, presedintele Senatului suspenda sedintasi anunta ziua si ora de reluare a lucrarilor Articolul 111Presedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si lamentinerea ordinii n sala de sedinte Articolul 112(1) nainte de nceperea dezbaterilor generale secretarii ntocmesc lista cuprinznd senatoriicare se nscriu la cuvnt (2) Senatorii iau cuvntul n ordinea nscrierii n lista, cu ncuviintarea presedintelui Senatului (3) Reprezentantilor Guvernului li se poate da cuvntul n orice faza a dezbaterii si ori decte ori solicita acest lucru Acelasi drept l au si reprezentantii comisiilor sesizate pentruraport de fond Articolul 113Persoanele care iau cuvntul n Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de lamicrofoanele special instalate, nici o persoana nu poate lua cuvntul dect daca i este datde presedinte Articolul 114Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvnt n functie de subiectuldezbaterilor sau sa propuna Senatului sistarea discutiilor Articolul 115(1) Presedintele Senatului va da cuvntul oricnd unui senator pentru a raspunde ntr- ochestiune de ordin personal, limitnd timpul acordat n acest scop (2) Prevederile alin (1) se aplica si n cazul n care se cere cuvntul n probleme privitoare laregulament Articolul 116(1) Presedintele, un grup parlamentar sau cel putin 20 de senatori pot cere ncheiereadezbaterii unei probleme puse n discutia Senatului (2) Propunerea de ncheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti Articolul 117(1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvntul sunt obligate sa se refere exclusiv lachestiunea pentru care s- au nscris la cuvnt si sa respecte regulile deontologieiparlamentare n caz contrar presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, leretrage cuvntul (2) Nu se admite dialogul ntre vorbitori si celelalte persoane aflate n sala Articolul 118Presedintele cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile El poate ntrerupesedinta cnd tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala a persoanelor carempiedica n orice mod desfasurarea normala a lucrarilor Senatului Articolul 119(1) Dezbaterile din sedintele Senatului se nregistreaza pe banda magnetica si sestenografiaza (2) Stenogramele se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a II - a, cu exceptiacelor privitoare la sedintele secrete (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu bandamagnetica, n cel mult 3 zile de la data sedintei, nainte de publicarea stenogramei nMonitorul Oficial al Romniei:Sectiunea 6Procedura de votArticolul 120179(1) Legile, hotarrile, motiunile, precum si celelalte acte cu caracter politic se adopta de catreSenat prin vot (2) Legile adoptate de Senat pot fi legi constitutionale, legi organice sau legi ordinare Articolul 121(1) Votul senatorului este personal EI poate fi deschis sau secret (2) Votul deschis se exprima public prin ridicarea minii, apel nominal, ridicare n picioare sauelectronic (3) Votul prin ridicarea minii sau prin ridicare n picioare are urmatoarele semnificatii:pentru, contra sau abtinere Constatarea rezultatelor se face de presedinte Dacapresedintele o cere sau daca constatarea sa este contestata, de presedintele unui grupparlamentar, voturile se numara de secretar (4) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea n unelefunctii, ori prin bile sau electronic, n cazul votarii legilor, hotarrilor sau motiunilor (5) n cazul n care prin regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie,aceasta se va hotar de Senat, la propunerea presedintelui Articolul 122(1) Votarea prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votarii sisensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumeluisenatorilor; fiecare senator raspunde "pentru" sau "contra" (2) Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns Articolul 123Votul prin bile se desfasoara astfel: n fata presedintelui Senatului se aseaza o urna alba sialta neagra Senatorii vin pe rnd la urne, dupa ce primesc de la secretari cte doua bile,dintre care una alba si una neagra, pe care le introduc n cele doua urne Bila alba introdusan urna alba si bila neagra introdusa n urna neagra nseamna vot "pentru", iar bila neagraintrodusa n urna alba si bila alba introdusa n urna neagra nseamna vot "contra" Articolul 124(1) Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot"pentru", vot "contra" sau "abtinere" Rezultatul votului electronic se afiseaza la comandapresedintelui Senatului n cazul unei defectiuni tehnice votul se repeta Daca defectiuneapersista, se recurge, dupa caz, la celelalte modalitati de vot (2) Cartela de vot este netransmisibila (3) Daca votul este deschis, la solicitarea oricarui grup parlamentar se elibereaza cte o listacuprinznd rezultatele votului Articolul 125(1) n cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numarul de ordine, numele siprenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupulparlamentar din care face parte (2) Senatorul voteaza "pentru" lasnd neatinse pe buletinul de vot numele si prenumelepersoanei propuse, el voteaza "contra" stergnd numele si prenumele persoanei propuse (3) Buletinele de vot se introduc n urne (4) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartastampila de control si cele pe care au fost lasate neatinse numele si prenumele candidatilor sicare, n acest mod, depasesc numarul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea Articolul 126(1) Daca la alegerea sau numirea n anumite functii nu se obtine numarul necesar de voturi,votul se reia conform reglementarilor specifice n caz de paritate de voturi procedura devotare se repeta (2) n situatiile n care votul este deschis presedintele voteaza numai dupa ce restulsenatorilor si- au exprimat votul Articolul 127n cursul votarii nu se acorda dreptul de a lua cuvntul 180Articolul 128Constatarea rezultatului n cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin procesverbal,ncheiat n prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului Articolul 129(1) Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi dinnumarul senatorilor (2) Legile organice si hotarrile privind Regulamentul Senatului se adopta cu votul majoritatiisenatorilor (3) Legile ordinare si hotarrile luate n procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatiisenatorilor prezenti (4) n cazul legilor constitutionale, cnd presedintele constata n prealabil imposibilitateantrunirii majoritatii prevazute, amna votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia Onoua amnare a votului nu poate depasi 30 de zile (5) Daca prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurileluate de acesta se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti (6) nainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau,prin numarare de catre secretari Senatorii care nu si exercita dreptul de vot, dar care aufost prezenti n sala de sedinta intra n numarul regulamentar de stabilire a cvorumului (7) Daca n sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, presedintele amna votareapna la ntrunirea cvorumului legal Articolul 130(1) Votul final priveste ansamblul reglementarii (2) Votul final poate avea loc ntr- o sedinta consacrata acestui scop, n ordinea definitivariiproiectului de lege sau a propunerii legislative Articolul 131(1) Votul poate fi contestat numai de presedintele unui grup parlamentar, imediat dupaanuntarea rezultatului votului de presedintele Senatului Asupra contestatiei Senatul sepronunta prin votul majoritatii senatorilor prezenti Contestatia poate fi sustinuta de unsingur vorbitor ntr- un interval de timp rezonabil si, n caz de opozitie, poate lua cuvntulntr- un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecarui grupparlamentar (2) Admiterea contestatiei are drept consecinta repetarea votului Articolul 132(1) Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri n functii, care, potrivit legii, se fac decatre Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri,disciplina, imunitati si validari (2) n vederea ntocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sauavize, avnd dreptul de a chemea pentru audiere candidatii (3) Candidatii vor fi invitati si la dezbaterea n plen a raportului, iar Senatul poate hotaraudierea lor si n plen Sectiunea 7Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea si promulgarea legiiArticolul 133Proiectele de lege si propunerile legislative examinate mai nti de Senat se semneaza, dupaadoptare, de presedintele Senatului si se nainteaza Camerei Deputatilor, n vedereadezbaterii si adoptarii Guvernul va fi nstiintat despre aceasta Articolul 134(1) n cazul n care Senatul a adoptat fara modificari un proiect de lege sau o propunerelegislativa primita de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnata de presedintele Senatului,va fi depusa la secretarul general al Senatului n vederea exercitarii dreptului de sesizare a181Curtii Constitutionale si va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru ndeplinirea formalitatilorde promulgare (2) Prevederile alin (1) se aplica si pentru legile adoptate de Senat n urma medieriidivergentelor cu Camera Deputatilor, cnd aceasta din urma a fost prima sesizata (3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face, numai n zilele n care Senatullucreaza n plen si se aduce la cunostinta senatorilor n aceeasi zi Senatorii si pot exercitadreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii Articolul 135(1) n cazul n care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa adoptataanterior de Camera Deputatilor, aceasta se trimite, pentru o noua dezbatere, CamereiDeputatilor Daca proiectul de lege sau propunerea legislativa este respinsa de Senat si adoua oara, respingerea este definitiva (2) n cazul n care Camera Deputatilor respinge un proiect de lege sau o propunerelegislativa adoptata anterior de Senat, Senatul procedeaza la o noua dezbatere O nouarespingere de catre Camera Deputatilor este definitiva (3) n cazul n care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, ca primaCamera sesizata, nu le mai nainteaza Camerei Deputatilor Respingerea se comunicainitiatorului (4) De la, prevederile alin (3) se excepteaza proiectele de lege privind aprobareaordonantelor adoptate de Guvern (5) Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse ndiscutia acestuia n cursul aceleiasi sesiuni Articolul 136(1) n caz de neconstitutionalitate, constatata potrivit art 144 lit a) din Constitutie, Senatuldezbate si hotaraste pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati sivalidari asupra obiectiei de neconstitutionalitate, n termen de 30 de zile de la nregistrareacomunicarii (2) n urma dezbaterii legea se supune unui singur vot, daca aceasta a fost declarata nntregime neconstitutionala n, celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarateneconstitutionale sau textele propuse de comisie (3) Obiectia de neconstitutionalitate este nlaturata numai n cazul n care att Senatul, ct siCamera Deputatilor au adoptat legea, n aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin douatreimi din numarul membrilor fiecarei Camere (4) n cazul n care n una dintre Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi ceruta deart 145 alin (1) din Constitutie, prevederile declarate neconstitutionale prin decizie a CurtiiConstitutionale se nlatura din lege, iar daca legea n ansamblul sau este declarataneconstitutionala, ea nu se mi trimite la promulgare Presedintelui Romniei (5) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, pe baza concluziilor retinutedin examinarea continutului deciziei Curtii Constitutionale, recomanda Senatului prin raportulei admiterea sau respingerea obiectiei de neconstitutionalitate Nu pot fi propuseamendamente la textele considerate neconstitutionale Comisia poate propune textecorespunzatoare deciziei Curtii Constitutionale Articolul 137(1) Daca Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa ntr- o redactarediferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, presedintele Senatului, de acord cupresedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere n acelasi mod seprocedeaza si n cazul n care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunerelegislativa ntr- o redactare diferita de cea adoptata de Senat (2) Aceasta procedura se desfasoara de o comisie de mediere, care lucreaza potrivitnormelor cuprinse n art 56- 68 si 72- 75 Articolul 138182(1) n procedura de adoptare a legilor medierea divergentelor dintre Senat si CameraDeputatilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art 80- 104 (2) Raportul comisiei de mediere se nscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmndu- seprocedura prevazuta la art 80- 104, sau, dupa caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune aleCamerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevazute n regulamentul sedintelor comune (3) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiilepropuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate initial de Senat n toate cazurileraportul comisiei, de mediere se aproba potrivit procedurii si cu majoritatea de voturinecesara n vederea adoptarii legii n forma finala Articolul 139Daca ambele Camere ale Parlamentului si nsusesc textul legii n forma propusa de comisiade mediere, se va proceda conform art 133 Articolul 140(1) n cazul n care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau daca una dintre Camerenu aproba, n tot sau n parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate n divergenta sesupun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului n sedinta comuna, potrivit regulamentuluiacestor sedinte (2) Dupa finalizarea dezbaterilor n sedinta comuna se procedeaza, conform prevederilor art 133 Articolul 141(1) n cazul n care Presedintele Romniei cere, nainte de promulgare, reexaminarea uneilegi adoptate prima data de Senat, cererea va fi nscrisa n termen de cel mult 30 de zile nproiectul ordinii de zi a Senatului (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui Romniei se face cu respectareaprocedurii legislative Articolul 142Pentru legile adoptate, potrivit Constitutiei, n sedinta comuna a celor doua Camere, nouadeliberare se face tot n sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune aleCamerei Deputatilor si Senatului Articolul 143(1) Evidenta si pastrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate att de Senat, ctsi de Camera Deputatilor, a legilor promulgate de Presedintele Romniei, precum si aformelor proiectelor de lege si propunerilor legislative, n redactarea initiala, cu care a fostsesizat Parlamentul se fac de catre Camera Deputatilor (2) Camera Deputatilor face, de asemenea, si numerotarea legilor adoptate de Parlament, nordinea promulgarii lor, trimitndu- le spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei, ParteaI (3) n acelasi mod se va proceda si cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament -hotarri, motiuni, acte cu caracter politic Sectiunea 8Procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor GuvernuluiArticolul 144Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului, potrivitdispozitiilor Legii nr 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala Articolul 145(1) Dezbaterea are loc pe baza raportului ntocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare aunei anchete desfasurate n conditiile art 69, fie de o comisie de ancheta (2) Raportul comisiei se nscrie cu prioritate n proiectul ordinii de zi (3) Hotarrea se adopta cu votul majoritatii senatorilor Articolul 146Daca Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmarire penala a unui membru al Guvernului,presedintele Senatului va adresa ministrului justitiei o cerere pentru nceperea urmaririi183penale, potrivit legii De asemenea, va nstiinta Presedintele Romniei pentru eventualasuspendare din functie a acestuia Articolul 147Dispozitiile art 105- 129 se aplica n mod corespunzator Capitolul IIIMotiuni, ntrebari, interpelari, informari, petitiiSectiunea IMotiuniArticolul 148(1) Motiunea exprima pozitia Senatului ntr- o anumita problema de politica interna sauexterna (2) Motiunile pot fi initiate de cel putin o patrime din numarul senatorilor (3) Motiunile trebuie sa fie ntocmite corespunzator actelor juridice ale Senatului si sacuprinda motivarea si dispozitivul Motiunile se depun la presedinte, n plenul Senatului Articolul 149(1) Pna la nchiderea dezbaterii unei motiuni, semnatarii nu mai pot promova o alta motiunen aceeasi problema (2) Dupa primirea motiunilor care nu intra sub incidenta art 150 alin (2) presedinteleSenatului le comunica de ndata Guvernului si le aduce la cunostinta plenului, dupa caredispune afisarea lor la sediul Senatului si distribuirea lor senatorilor Articolul 150(1) Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile dela depunerea acesteia, nstiintnd Guvernul asupra datei stabilite (2) Presedintele Senatului - nu va supune dezbaterii motiunile care nu ndeplinesc cerinteleprevazute la art 148 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura,prezentnd Senatului motivele deciziei sale (3) Motiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai nsotite deavizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe Aceasta conditie trebuie ndeplinita n termen de 3 zile de la depunerea motiunii Articolul 151(1) Dupa nceperea dezbaterii motiunii senatorii semnatari nu si pot retrage adeziunea lamotiune (2) La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente (3) Dezbaterea se ncheie prin supunerea la vot a motiunii n plenul Senatului (4) Nici o motiune nu poate fi supusa votului nainte de dezbaterea ei Articolul 152(1) Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse la art 105- 119 si seadopta cu votul majoritatii senatorilor (2) Motiunile adoptate de Senat se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, si suntobligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate Sectiunea 2ntrebariArticolul 1531) Fiecare senator poate adresa ntrebari orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sauconducerii autoritatilor administrative autonome (2) ntrebarea consta n solicitarea de a se raspunde daca un fapt este adevarat, daca oinformatie este exacta, daca Guvernul ntelege sa comunice Senatului documentele oriinformatiile solicitate de senator sau daca are intentia de a lua o hotarre ntr- o problemadeterminata 184(3) n plenul Senatului nu pot fi formulate ntrebari care privesc probleme de interes personalsau particular, care urmaresc n exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice ori careprivesc activitatea unor persoane care nu ndeplinesc functii publice (4) Cei ntrebati, daca sunt prezenti, au obligatia sa raspunda imediat la fiecare ntrebare sauvor declara ca prezinta raspunsul n zilele urmatoare, indicnd data Pentru cei care nu suntprezenti Senatul va stabili data la care acestia sunt obligati sa raspunda ntrebarilor, pe careo va comunica celor n cauza (5) Membrul Guvernului poate amna raspunsul la ntrebarea orala pentru saptamnaurmatoare numai n cazuri temeinic justificate (6) La prezentarea ntrebarii senatorul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul nscris sau oral n sedinta publica Articolul 154Daca raspunsul la o ntrebare da nastere unei replici, durata afectata pentru aceasta este decel mult 3 minute Raspunsul la replica va fi dat n aceleasi conditii n care s- a raspuns lantrebare Articolul 155(1) Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua ntrebari n aceeasi sedinta Durataafectata ntrebarilor si raspunsurilor va fi stabilita de Biroul permanent (2) ntrebarile care n- au putut fi prezentate si raspunsurile care n- au putut fi date n timpulstabilit vor fi reprogramate pentru sedinta urmatoare, mentinndu- se ordinea nscrierilor Articolul 156Senatul stabileste o zi din saptamna consacrata ntrebarilor si raspunsurilor la acestea Sectiunea 3InterpelariArticolul 157(1) Interpelarea consta ntr- o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia decatre un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politiciiGuvernului n probleme importante ale activitatii sale interne sau externe (2) Interpelarile se fac n scris, aratndu- se obiectul si motivarea acestora, si se depun lasecretarul desemnat al Senatului Articolul 158(1) Interpelarile se nscriu, n ordinea prezentarii, ntr- un registru special, se afiseaza lasediul Senatului si se comunica celui interpelat (2) Interpelarile se prezinta n sedinta publica de catre autor (3) Biroul permanent stabileste o zi din saptamna consacrata prezentarii si dezbateriiinterpelarilor (4) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la interpelari n cel multdoua saptamni Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen Articolul 159(1) n sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvntul autorului si apoi celuiinterpelat Daca raspunsul la interpelare da nastere unei, replici, se da cuvntul n aceeasiordine Presedintele Senatului poate limita durata luarilor de cuvnt (2) Raspunsul la interpelarile adresate Guvernului se prezinta de primul- ministru sau dereprezentantul acestuia Raspunsul la interpelarile adresate membrilor Guvernului se prezintade ministru sau, dupa caz, de un secretar de stat Articolul 160Senatul poate adopta o motiune prin care sa si exprime pozitia cu privire la problema ce afacut obiectul interpelarii, cu respectarea conditiilor prevazute n sectiunea 1 din prezentulcapitol 185Sectiunea 4Informarea Senatului si a senatorilorArticolul 161(1) Presedintele Senatului poate solicita Guvernului si celorlalte organe ale administratieipublice, n cadrul controlului parlamentar asupra activitatii acestora, informatiile sidocumentele necesare (2) Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevazute la alin (1)informatiile si documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informatiile si documentele mentionate prinintermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor (4) Solicitarea informarii este obligatorie n cazul n care o initiativa legislativa implicamodificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat (5) Autoritatile prevazute la alin (1) sunt obligate sa raspunda n termen de cel mult 10 zile n situatii exceptionale n care raspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligatia dea declara n scris ca interesul public nu le permite sa raspunda la timp si de a cere un termensuplimentar, care nu poate depasi 30 de zile n cazul n care autoritatile nu raspund ntermenele prevazute senatorul interesat poate cere invitarea lor n plenul Senatului (6) Refuzul nejustificat de a raspunde la solicitarile prevazute n alineatele precedenteatrage, dupa caz, raspunderea juridica potrivit legii Presedintele Senatului poate sesizaautoritatile competente, la solicitarea senatorului interesat Articolul 162n cazul n care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat,Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide n sedinta secreta Articolul 163Documentele primite se restituie organului respectiv dupa consultare Sectiunea 5PetitiiArticolul 164Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului Petitiile vor fi prezentate n scris sisemnate, precizndu- se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari Articolul 165Petitiile se nscriu n registrul general al Senatului, n ordinea primirii, consemnndu- senumarul de nregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii Articolul 166(1) Petitiile nregistrate se repartizeaza spre solutionare de catre unul dintre vicepresedintiiSenatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectuluipetitiei, ori senatorilor carora le- au fost adresate personal (2) Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresndu- sen acest scop presedintelui comisiei careia i- a fost repartizata (3) Senatorul caruia i sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autoritatilorpublice competente Articolul 167(1) Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amnare, sesiznd dendata autoritatile publice competente, n vederea solutionarii lor Pentru celelalte petitiicomisia va decide, n cel mult 10 zile de la nregistrarea lor, daca le va trimite unei autoritatipublice competente ori le va clasa n cazuri deosebite problema ce face obiectul petitiei seprezinta Senatului 186(2) Autoritatile publice sesizate au obligatia sa informeze Senatul, n scris, n termen de celmult 30 de zile, despre solutia adoptata (3) Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata Sectiunea 6Declarati politiceArticolul 168(1) n fiecare saptamna Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr- o zi desedinta pentru declaratii politice ale senatorilor (2) Declaratiile politice se fac n nume propriu sau n numele grupului parlamentar (3) n raport cu continutul lor declaratiile politice pot da dreptul la replica senatorilor,grupurilor parlamentare si autoritatilor vizate Capitolul IVStatutul senatoruluiSectiunea 1Imunitatea parlamentaraArticolul 169(1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentara (2) Imunitatea parlamentara are ca scop garantarea libertatii de exprimare a senatorului siprotejarea acestuia mpotriva urmaririlor judiciare represive, abuzive sau sicanatoare (3) Senatorul nu poate fi urmarit pe cale judiciara pentru opinii sau voturi exprimate n cursulndeplinirii mandatului (4) Nici un senator nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis n judecata, penalaori contraventionala, pentru fapte straine exercitarii mandatului, fara ncuviintarea prealabilaa Senatului si numai dupa ascultarea sa (5) Cererea de autorizare a trimiterii n judecata, penala ori contraventionala, precum sicererea de retinere, de arestare sau de perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului deministrul justitiei (6) Presedintele Senatului aduce cererea la cunostinta senatorilor n sedinta publica, dupacare o trimite de ndata Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari spreexaminare, care va stabili daca a fost sau nu a fost facuta n scopul de a- l abate pe senatorde la exercitiul functiei sale Hotarrea comisiei se adopta prin votul secret al majoritatiimembrilor acesteia (7) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportulcomisiei, temeinic motivat, n termen de 15 zile de la data depunerii lui (8) Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor Senatului Articolul 170n caz de infractiune flagranta senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei Ministruljustitiei l va informa nentrziat pe presedintele Senatului asupra retinerii si perchezitiei ncazul n care Senatul constata ca nu exista temei pentru retinere va dispune de ndatarevocarea acestei masuri cu votul secret al majoritatii membrilor sai Dispozitia de revocare aretinerii se executa de ndata, prin ministrul justitiei Articolul 171Cererile de retinere, de arestare, de perchezitie sau autorizarea trimiterii n judecata, penalaori contraventionala, se nscriu cu prioritate pe ordinea de zi 187Sectiunea 2IncompatibilitatiArticolul 172Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cuexceptia celei de membru al Guvernului Alte incompatibilitati sunt cele stabilite prin legeorganica Articolul 173Exercitarea unor functii conferite de un stat strain sau de catre o organizatie internationala sisalarizate de catre acestea este incompatibila cu mandatul de senator Articolul 174(1) Senatorii carora Guvernul le ncredinteaza o misiune temporara de cel mult 6 luni potacumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singura data (2) ncredintarea unei misiuni pe o perioada mai mare de 6 luni este incompatibila cucalitatea de senator Articolul 175(1) Senatorul care se afla ntr- o incompatibilitate prevazuta la art 172, 173 si art 174 alin (2 sau n legea organica prevazuta la art 68 alin (3) din Constitutie va demisiona dinfunctiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, n termen de 30 de zile de la datavalidarii mandatului (2) Dupa expirarea termenului prevazut la alin (1) senatorul care se afla ntr- un caz deincompatibilitate este declarat demisionat din functia de senator de catre Senat, la cerereaBiroului permanent al acestuia, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina,imunitati si validari (3) Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat urmator de pe lista partidului sauformatiunii, politice pentru care a candidat, excluzndu- se persoanele care nu mai fac partedin partidul sau formatiunea politica respectiva Asupra legalitatii alegerii supleantuluiComisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari va prezenta Senatului un raport Articolul 176n cursul termenului prevazut la art 175 alin (1) senatorul trebuie sa declare la Biroulpermanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfasoare n viitor Articolul 177Schimbarile intervenite n activitatea senatorului, n timpul exercitarii mandatului, se aduc lacunostinta Biroului permanent n cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora, fiind aplicabilesi prevederile art 175 Articolul 178Se interzice utilizarea numelui oricarui senator, nsotit de aceasta calitate, n orice actiunepublicitara privitoare la o ntreprindere financiara, industriala sau comerciala Sectiunea 3Exercitarea mandatului de senatorArticolul 179(1) Senatorii intra n exercitiul mandatului la data ntrunirii legale a Senatului, sub conditiavalidarii (2) Dupa constituirea legala a Senatului fiecare senator va depune n fata plenului Senatului,ntrunit n sedinta solemna, juramntul prevazut la art 82 alin (2) din Constitutia Romniei Articolul 180(1) Dupa validare, pe durata exercitarii mandatului senatorilor li se elibereaza legitimatia demembru al Senatului, semnata de presedintele acestuia 188(2) De asemenea, senatorii vor avea un nsemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant alpoporului, cu dreptul de a- l purta pe toata durata exercitarii mandatului Modelul nsemnuluise stabileste de catre Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia sesuporta din bugetul Senatului (3) Legitimatia si nsemnul se pot pastra de senator dupa ncetarea mandatului, cu titluevocativ Articolul 181Pe durata exercitarii mandatului senatorii beneficiaza de pasaport diplomatic Articolul 182Calitatea de senator nceteaza la data ntrunirii legale a Senatului nou- ales, precum si n cazde demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces Articolul 183(1) Pentru exercitarea mandatului de senator, n circumscriptiile electorale se organizeaza,pentru fiecare senator cte un birou senatorial, avnd ca personal ncadrat un sef de birousenatorial, un sofer si o secretara- dactilografa, personal care face parte din aparatulSenatului (2) ncadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de munca pe duratadeterminata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor n cauza (3) Pe perioada n care ndeplineste aceasta activitate personalul angajat se consideradetasat sau, dupa caz, transferat n interesul serviciului, n conditiile legislatiei muncii (4) Contractul de munca al personalului birourilor senatoriale nceteaza din dispozitiasenatorului sau, n cazul n care titularului mandatului i nceteaza calitatea de senator, ladata la care noul titular dispune aceasta Articolul 184(1) Senatorii primesc drepturile banesti potrivit Legii privind indemnizatiile si celelaltedrepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatulParlamentului Romniei si beneficiaza de celelalte drepturi potrivit legii si prezentuluiregulament (2) Senatorii primesc indemnizatia lunara si celelalte drepturi ncepnd cu data intrarii nexercitiul mandatului si pna la ncetarea acestuia Articolul 185Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari poate propune Biroului permanentdiminuarea indemnizatiei lunare si a diurnei de sedinta, n functie de prezenta senatorului lalucrarile Senatului Articolul 186Pe durata exercitarii mandatului de senator contractul de munca al persoanei n cauza sesuspenda, cu exceptia cazurilor n care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului sicu avizul unitatii Sectiunea 4Concedii, absente, demisiiArticolul 187Nici un senator nu poate lipsi de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face partedect n cazul n care i s- a aprobat aceasta Articolul 188(1) Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale (2) Concediile de boala se acorda pe baza certificatului medical (3) Pentru interese personale se pot acorda n timpul unei sesiuni cel mult 8 zile de concediucu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fara plata, care se pot efectua189integral sau n mai multe transe Concediile pna la 4 zile se aproba de presedinteleSenatului, iar cele cu o durata mai mare de 4 zile, de catre Biroul permanent (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de catre unuldintre secretarii Senatului, numarul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv Articolul 189(1) Senatorul care lipseste de la 8 sedinte consecutive fara a avea concediu sau pesteconcediul acordat va fi invitat de presedinte sa justifice motivele absentei (2) Daca n termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei senatorul nu se prezinta sau nutrimite justificarea, pierde toate drepturile prevazute la art 184 Articolul 190(1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa adresata presedintelui (2) Presedintele Senatului, n sedinta publica, ntreaba senatorul daca staruie n cererea dedemisie si, daca raspunsul este afirmativ ori daca senatorul nu se prezinta pentru araspunde, declara locul vacant Sectiunea 5Deontologia parlamentara; abateri si sanctiuniArticolul 191ncalcarea dispozitiilor obligatorii privind ndatoririle senatorului prevazute n Constitutie si nprezentul regulament, exercitarea abuziva a mandatului de senator, comportamentul injuriossau calomniator la adresa unui parlamentar sau a altui demnitar n sedintele de plen, decomisii sau de birou ori n afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator,constituie abatere de la deontologia parlamentara Articolul 192Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu:a) avertisment;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvntului;d) ndepartarea din sala pe durata sedintei;e) interzicerea de a participa la lucrarile Senatului pe o perioada de maximum 30 de zilecalendaristice Articolul 193Abaterile si sanctiunile prevazute la art 191 si la art 192 lit a)- d) se constata si se aplica depresedintele de sedinta sau, dupa caz, de presedintele comisiei senatoriale Articolul 194(1) Presedintele Senatului poate, nainte de a chema la ordine un senator, sa l invite sa siretraga sau sa explice cuvntul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea masurii (2) Daca expresia ntrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date suntapreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfacatoare, masura nu se mai aplica Articolul 195n cazul n care, dupa chemarea la ordine, senatorul continua sa se abata de la regulament,presedintele Senatului i va putea retrage cuvntul, iar daca persista, l va ndeparta din sala Articolul 196(1) Pentru mentinerea ordinii n sedintele comisiilor presedintii acestora au aceleasi drepturica si presedintele Senatului si pot aplica masurile prevazute la art 192 lit a)- d) (2) n cazul n care un senator savrseste abateri deosebit de grave presedintele comisiei vasuspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Senatului, care l va supuneBiroului permanent Articolul 197190(1) Abaterile grave sau repetate, care implica aplicarea sanctiunilor prevazute la art 192 lit e), se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, lasesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputatilor, a unui senator ori aunui deputat Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari solutioneaza sesizarea naintatade presedintele Senatului n termen de 30 de zile de la data nregistrarii acesteia la comisie Solutia comisiei se ia cu votul majoritatii membrilor prezenti (3) Raportul comisiei se nainteaza de ndata, mpreuna cu dosarul cauzei, Birouluipermanent al Senatului (4) Biroul permanent solutioneaza cauza n termen de 7 zile de la data primirii raportului,mpreuna cu dosarul cauzei (5) mpotriva hotarrii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionatpoate face contestatie n termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia (6) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Senatului n termen de 30 de zile de lanregistrarea acesteia, cu votul majoritatii senatorilor prezenti (7) Hotarrea plenului Senatului este definitiva si executorie Articolul 198n cazul aplicarii sanctiunii prevazute la ar 192 lit e) senatorului n cauza i se suspendatoate drepturile banesti si materiale ce i s- ar cuveni pe durata interzicerii participarii lalucrarile Senatului Articolul 199Sanctiunile prevazute la art 192 se aplica pentru fiecare abatere si se cumuleaza aritmetic Capitolul VServiciile SenatuluiArticolul 200(1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului (2) Secretarul general este numit de catre Senat, pe durata mandatului acestuia, lapropunerea presedintelui (3) Secretarul general poate fi revocat la propunerea presedintelui Senatului sau a cel putin20 de senatori Propunerea de revocare poate fi formulata o singura data n cursul aceleiasisesiuni (4) Secretarul, general este ordonator principal de credite si, n ndeplinirea atributiilor sale,emite ordine Articolul 201(1) Pe baza legii bugetului de stat Senatul aproba bugetul anual, precum si executiaacestuia, dupa verificarea de catre chestorii Senatului (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto si modul de utilizare a acestora, precumsi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, n limitasumelor prevazute n bugetul anual Articolul 202(1) Structura organizatorica a serviciilor Senatului, precum si numarul maxim de posturi seaproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent (2) Statul de functii se aproba de Biroul permanent, la propunerea secretarului general alSenatului Articolul 203(1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor si pentru unele activitatiale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent (2) Indemnizatia colaboratorilor, n limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarulcolaborarii si se ordonanteaza de secretarul general al Senatului 191Capitolul VIDispozitii finaleArticolul 204Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de Curtea Constitutionala, lacererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel putin 25 de senatori Articolul 205Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majoritatii senatorilor Articolul 206(1) Prevederile art 183 referitoare la angajarea unei secretare- dactilografe si a unui sofer,precum si la dotarea birourilor senatoriale cu cte un autoturism se vor aplica cel mai trziuo data cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994 (2) Pna la punerea n aplicare a dispozitiilor alineatului precedent, pentru exercitareamandatului de senator n circumscriptiile electorale, prin grija prefecturilor si, dupa caz, aconsiliilor locale se va organiza, pentru fiecare senator, un birou senatorial (3) Pentru desfasurarea activitatilor senatoriale prefecturile si, dupa caz, consiliile locale vorpune la dispozitie senatorului un mijloc de transport si o dactilografa (4) Biroul permanent al Senatului va face de ndata demersurile necesare la GuvernulRomniei, n vederea aducerii la ndeplinire a prevederilor prezentului articol HOTARRE nr 20 din 18 noiembrie 2003privind modificarea si completarea Regulamentului Senatului, republicatEMITENT: SENATULPUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr 834 din 24 noiembrie 2003Senatul adopta prezenta hotarare ART IRegulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea Senatului nr 16/1993, republicat anMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 58 din 2 februarie 2001, cu modificarile sicompletarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:1 Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:"Art 17 - Grupurile parlamentare asi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri si unsecretar "2 La articolul 18 alineatul (1) partea introductiva va avea urmatorul cuprins:"Art 18 - (1) Liderul grupului are urmatoarele atributii:"3 La articolul 18 alineatul (1), litera a) se abroga 4 La articolul 18 alineatul (1), litera e) va avea urmatorul cuprins:"e) participa la sedintele Biroului permanent, fara drept de vot;"5 La articolul 18 alineatul (1), litera j) se abroga 6 La articolul 18, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:"(2) Viceliderul grupului al anlocuieste pe lider an lipsa acestuia sau ori de cate orieste nevoie, an baza mandatului "1927 La articolul 19, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 19 - (1) Liderul grupului prezinta Senatului denumirea acestuia, precum sicomponenta lui numerica si nominala "8 La articolul 26, alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins:"(2) In vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileste numarul de locuri din Biroulpermanent care revine fiecarui grup parlamentar (3) Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin (1) si repartizate conformalin (2) se fac de liderii grupurilor parlamentare Propunerile se anainteaza presedinteluiSenatului, care le va supune votului Alegerea se face prin vot secret cu buletine "9 La articolul 32 alineatul (1), litera e) va avea urmatorul cuprins:"e) primeste proiectele de legi si propunerile legislative si decide:- retinerea proiectului si sesizarea comisiilor permanente competente an vedereaantocmirii rapoartelor sau avizelor an cazul an care Senatul este competent sa dezbata si saadopte ca prima Camera sesizata, precum si an cazul an care Senatul este sesizat de catreCamera Deputatilor;- transmiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative Camerei Deputatilor, ancazul an care aceasta este competenta sa le dezbata si sa le adopte ca prima Camerasesizata;"10 La articolul 32 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o litera noua, litera e^1),care va avea urmatorul cuprins:"e^1) dispune difuzarea proiectelor de legi, a propunerilor legislative si a rapoartelortuturor senatorilor, dupa andeplinirea cerintei prevazute la lit e);"11 La articolul 32 alineatul (1), litera f) va avea urmatorul cuprins:"f) antocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate,cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente si cuconsultarea reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul;"12 La articolul 32 alineatul (1), litera h) se abroga 13 La articolul 32 alineatul (1), litera n) va avea urmatorul cuprins:"n) aproba statul de functii si regulamente pentru buna desfasurare a activitatiiserviciilor Senatului, la propunerea secretarului general al Senatului "14 Articolul 34 va avea urmatorul cuprins:"Art 34 - Biroul permanent va invita la lucrarile sale presedintii comisiilorparlamentare ori de cate ori considera necesar "15 La articolul 35 alineatul (1), litera h) va avea urmatorul cuprins:"h) poate sesiza Curtea Constitutionala an conditiile prevazute la art 146 lit a), b), c)si e) din Constitutie*);"-----------*) Constitutia Romaniei a fost republicata an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr 767 din 31 octombrie 2003 16 Articolul 36 va avea urmatorul cuprins:193"Art 36 - (1) Vicepresedintii andeplinesc atributiile stabilite de Biroul permanent sauancredintate de presedintele Senatului si raspund, dupa caz, an fata acestora si deactivitatea desfasurata de comisiile permanente repartizate (2) Vicepresedintii conduc activitatea Biroului permanent si a Senatului, la solicitareapresedintelui sau, an absenta acestuia, prin decizie (3) In perioada an care presedintele Senatului asigura interimatul functiei dePresedinte al Romaniei, atributiile presedintelui Senatului se exercita de unul dintrevicepresedinti, desemnat la propunerea presedintelui "17 Articolul 37 va avea urmatorul cuprins:"Art 37 - (1) Secretarii andeplinesc urmatoarele atributii, stabilite de Biroulpermanent sau de Senat:a) participa la conducerea operativa a sedintelor an plen, alaturi de presedinteleSenatului, si antocmesc lista inscrierilor la cuvant an ordinea an care au fost facute; prezintapresedintelui propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Senatului; tinevidenta prezentei senatorilor la lucrari; verifica cvorumul de sedinta si efectueaza apelulnominal din dispozitia presedintelui de sedinta; prezinta Senatului rezultatul votului atuncicand acest lucru se impune;b) raspund de evidenta hotararilor adoptate;c) supravegheaza antocmirea stenogramelor si verifica transmiterea lor spre publicarean Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a;d) tin evidenta situatiei proiectelor de legi si a propunerilor legislative anregistrate laSenat;e) tin evidenta avizelor necesare pentru propunerile legislative;f) urmaresc evidenta proiectelor de legi si a propunerilor legislative retransmise deCamera Deputatilor, pentru care Senatul decide an mod definitiv (2) Atributiile prevazute la alin (1) lit b)-f) se andeplinesc prin serviciile Senatului "18 La capitolul I, dupa sectiunea a 3-a se introduce o sectiune noua, sectiunea a3^1-a, cu urmatorul cuprins:"SECeIUNEA a 3^1-aCompetenta SenatuluiArt 38^1 - Senatul, ca prima Camera sesizata, are an competenta spre dezbatere siadoptare proiectele de legi si propunerile legislative, an domeniile stabilite de art 75 dinConstitutie, dupa cum urmeaza:1 toate proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;2 proiectele legilor organice prevazute la:a) art 3 alin (2) - Teritoriul;b) art 5 alin (1) - Cetatenia;c) art 12 alin (4) - Simboluri nationale;d) art 16 alin (4) - Egalitatea an drepturi;e) art 44 alin (2) - Dreptul de proprietate privata;f) art 52 alin (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica;g) art 55 alin (3) - Apararea tarii - ancorporarea;h) art 73 alin (3) - Categorii de legi - lit a), b), d), f), g), h), i), j), m), p), r) si s);i) art 83 alin (3) - Presedintele Romaniei - prelungirea mandatului;j) art 136 alin (3), (4) si (5) - Proprietatea;k) art 141 - Consiliul Economic si Social Art 38^2 - Senatul ia an dezbatere si adoptare, an calitate de Camera decizionala,proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor, la sesizareaacesteia, an domeniile stabilite la art 75 din Constitutie, dupa cum urmeaza:1941 proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altoracorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate oriacorduri;2 proiectele legilor organice prevazute la:a) art 31 alin (5) - Dreptul la informatie;b) art 40 alin (3) - Dreptul de asociere;c) art 55 alin (2) - Apararea tarii - andatoriri militare;d) art 58 alin (3) - Avocatul Poporului - numirea si rolul;e) art 73 alin (3) - Categorii de legi - lit e), k), l), n) si o);f) art 79 alin (2) - Consiliul Legislativ;g) art 102 alin (3) - Guvernul - rolul si structura;h) art 105 alin (2) - Guvernul - incompatibilitati;i) art 117 alin (3) - Infiintarea de autoritati administrative autonome;j) art 118 alin (2) si (3) - Sistemul de aparare;k) art 120 alin (2) - Administratia publica locala - principii de baza;l) art 123 alin (3) - Prefectul;m) art 125 alin (2) - Statutul judecatorilor;n) art 126 alin (4) si (5) - Instantele judecatoresti;o) art 128 alin (2) - Folosirea limbii materne si a interpretului an justitie;p) art 134 alin (2) si (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atributii;r) art 140 alin (1) - Curtea de Conturi;s) art 142 alin (5) - Curtea Constitutionala - structura Art 38^3 - Senatul desfasoara lucrari ampreuna cu Camera Deputatilor, an sedintacomuna, potrivit Regulamentului sedintelor comune, privind urmatoarele activitati ce sunt anconformitate cu competentele prevazute de Constitutie:a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei; aprobarea bugetului de stat si abugetului asigurarilor sociale de stat; declararea mobilizarii totale sau partiale; declarareastarii de razboi; suspendarea sau ancetarea ostilitatilor militare; aprobarea strategieinationale de aparare a tarii; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii siexercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii; numirea Avocatului Poporului;stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturiale acestora; andeplinirea altor atributii care se exercita an sedinta comuna - art 65 alin (2)din Constitutie;b) recunoasterea circulatiei si anlocuirea monedei nationale cu aceea a UniuniiEuropene - art 137 alin (2) din Constitutie;c) innoirea cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament - art 140 alin (5)din Constitutie;d) aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene - art 148 alin (1)din Constitutie;e) aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord - art 149 din Constitutie "19 La articolul 45, litera b) va avea urmatorul cuprins:"b) conduce sedintele comisiei, conform normelor stabilite an Regulamentul Senatuluisi an regulamentul comisiei;"20 La articolul 53, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:"(3) Rapoartele si avizele vor cuprinde, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei,si parerile contrare, motivate, ale celorlalti senatori din comisie, la cererea expresa aacestora, rezultatul votului si mentionarea amendamentelor admise sau respinse an anexeseparate "19521 La articolul 56 alineatul (2), punctele VII, VIII, IX, X, XI si XIV vor avea urmatorulcuprins:"VII Comisia pentru aparare, ordine publica si securitate nationala;VIII Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati;IX Comisia pentru munca, familie si protectie sociala;X Comisia pentru anvatamant, stiinta si tineret;XI Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare an masa; XIV Comisia pentru sanatate, ecologie si sport "22 La articolul 56, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:"(3) Comisiile permanente elaboreaza regulamente proprii, care se aproba de Biroulpermanent Acestea vor preciza si domeniile lor de activitate "23 La articolul 57, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:"(2) Presedintele Senatului si senatorii, membri ai Guvernului, pot face parte dincomisiile permanente pe durata exercitarii acestor functii "24 La articolul 60, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 60 - (1) Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la unproiect de lege, o propunere legislativa sau un amendament, trimise de Biroul permanentaltei comisii, poate solicita Biroului permanent, cu cel putin 5 zile anainte de termenul stabilitpentru depunerea raportului, sa-i fie transmise spre avizare "25 La articolul 61, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 61 - (1) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau opropunere legislativa este de competenta an fond a altei comisii, poate cere Birouluipermanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative catre acea comisie,an termen de cel mult 5 zile de la anregistrarea la comisie "26 La articolul 62, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 62 - (1) Comisia permanenta sesizata an fond primeste si analizeaza avizelecelorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa an termenulstabilit de Biroul permanent "27 Articolul 63 va avea urmatorul cuprins:"Art 63 - (1) La sedintele comisiei, alaturi de membrii acesteia, au dreptul saparticipe senatorii si deputatii, an calitate de initiatori ai propunerilor legislative sau, an cazulan care comisia considera necesar, si autorii unor amendamente la proiecte de legi saupropuneri legislative aflate pe ordinea de zi a comisiei (2) La sedintele comisiei sesizate an fond pot participa la dezbateri atat reprezentantiicomisiilor sesizate pentru avize, cat si senatorii interesati (3) Numai membrii comisiilor permanente au drept de vot (4) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile comisiilor Daca li se solicita participarea, prezenta este obligatorie Presedintele comisiei va anstiintaGuvernul, an termen util, despre data sedintei si ordinea de zi "28 La articolul 64, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 64 - (1) In raportul comisiilor sesizate an fond se fac referiri motivate la avizelecelorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ, al ConsiliuluiEconomic si Social ori al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente saavizeze un proiect sau o propunere legislativa, precum si la toate amendamentele din avizele196primite, inclusiv cele prevazute an punctul de vedere al Guvernului In cazul propunerilorrespinse se mentioneaza motivele avute an vedere "29 La articolul 64, dupa alineatul (2) se introduc 4 alineate noi, alineatele (3)-(6), cuurmatorul cuprins:"(3) In toate cazurile raportul va cuprinde, an anexe distincte, amendamentele admisesi cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzatoare, precizand Camera decizionalapentru fiecare amendament admis sau respins (4) In cazul an care o comisie examineaza an fond mai multe proiecte de legi sipropuneri legislative, care au acelasi obiect de reglementare, se antocmeste un singur raportde admitere, cu respectarea prevederilor alin (1)-(3) (5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative seantocmeste raport de respingere (6) Prevederile alineatelor precedente se aplica si ordonantelor Guvernului, cuobligatia de a fi prevazute an raport si masurile necesare cu privire la efectele juridiceproduse pe perioada de aplicare a ordonantelor solutionate "30 Articolul 65 va avea urmatorul cuprins:"Art 65 - Raportul comisiei sesizate an fond se depune la Biroul permanent antermenul stabilit de acesta Termenul poate fi modificat, la cererea motivata a comisiei, faraa depasi 15 zile de la data sesizarii sale de catre Biroul permanent an cazul ordonantelor deurgenta si an cazul an care Senatul este prima Camera sesizata "31 Articolul 67 va avea urmatorul cuprins:"Art 67 - (1) Daca an urma dezbaterilor an plen sunt necesare modificari importanteale continutului proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului, la cerereaoricarui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendareadezbaterilor si trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate an fond, cu stabilireatermenului an care Comisia urmeaza sa se pronunte si sa adopte raport suplimentar (2) Prevederile alin (1) se aplica si an cazul an care Senatul dezbate prevederi ce intraan competenta sa decizionala, an conditiile art 75 alin (4) si (5) din Constitutie "32 Articolul 68 va avea urmatorul cuprins:"Art 68 - (1) Comisiile permanente pot tine sedinte comune In asemenea situatiicomisiile dezbat si adopta raport sau aviz comun (2) Biroul permanent poate stabili ca doua sau mai multe comisii sa dezbata si saadopte raport comun asupra unui proiect de lege ori unei propuneri legislative "33 La articolul 69, alineatele (1) si (5) vor avea urmatorul cuprins:"Art 69 - (1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, anlimitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfasurata de un minister saude alta autoritate publica centrala ori institutii de sub autoritatea acestora (5) Prezenta la audieri este obligatorie Persoanele care, cu rea-credinta, nu raspundsolicitarilor comisiilor Senatului vor fi sanctionate potrivit legii "34 Articolul 78 va avea urmatorul cuprins:"Art 78 - (1) In timpul sesiunilor senatorii lucreaza an sedinte an plen, an comisii sian grupuri parlamentare, precum si an circumscriptiile electorale ori andeplinesc alteactivitati dispuse de Senat 197(2) In afara sesiunilor, senatorii asi pot desfasura activitatea, din dispozitia sau cuaprobarea Biroului permanent, an comisii permanente ori speciale, an grupuri parlamentare,an circumscriptiile electorale sau andeplinesc alte sarcini dispuse de Senat "35 Articolul 81 va avea urmatorul cuprins:"Art 81 - (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative,rapoarte, informari si alte acte prevazute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum si,dupa caz, antrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, desenatori ori de Guvern (2) La antocmirea si aprobarea ordinii de zi an domeniul legislativ se va asiguraprioritate dezbaterii ordonantelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de legi sipropunerilor legislative an procedura de urgenta, proiectelor de legi si propunerilor legislativecare sunt an competenta Senatului, ca prima Camera sesizata, si rapoartelor antocmite decomisiile de mediere "36 La articolul 82, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:"(3) Ordinea de zi si programul de lucru se definitiveaza si se adopta la anceputulfiecarei sedinte, la propunerea Biroului permanent "37 Articolul 83 va avea urmatorul cuprins:"Art 83 - Proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor internationale, precum sirapoartele sau declaratiile primuluiministru cu privire la politica Guvernului se anscriu anproiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate "38 La articolul 84, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 84 - (1) Ordinea de zi poate fi modificata la propunerea Biroului permanent, lasolicitarea unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente, precum si la cerereaGuvernului pentru motive antemeiate si urgente "39 La capitolul II, titlul sectiunii a 3-a va avea urmatorul cuprins:"Procedura legislativa a Senatului"40 Articolul 85 va avea urmatorul cuprins:"Art 85 - (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor,senatorilor sau unui numar de cel putin 100 000 de cetateni cu drept de vot, an conformitatecu art 74 din Constitutie (2) Proiectele de legi initiate de Guvern si propunerile legislative initiate de senatori,de deputati si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa trebuie sa fie ansotite deexpunere de motive si trebuie sa fie redactate an forma proprie unui act normativ, pearticole si, dupa caz, pe capitole si sectiuni (3) Guvernul asi exercita initiativa legislativa prin transmiterea catre Senat aproiectului de lege ce intra an competenta sa de adoptare, ca prima Camera sesizata (4) Senatorii, deputatii si cetatenii asi exercita dreptul la initiativa legislativa printransmiterea catre Camera competenta a propunerii legislative, an scopul de a o dezbate siadopta ca prima Camera sesizata (5) Legile constitutionale pot fi initiate an conditiile art 150 si 151 din Constitutie (6) Propunerile legislative formulate de senatori si deputati, care implica modificareabugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa fie ansotite dedovada solicitarii informarii Guvernului, anaintata prin presedintele Senatului, anconformitate cu dispozitiile art 111 din Constitutie "19841 Dupa articolul 85 se introduc doua articole noi, articolele 85^1 si 85^2, care voravea urmatorul cuprins:"Art 85^1 - (1) Proiectele de legi si propunerile legislative se supun spre dezbatere siadoptare Senatului, ca prima Camera sesizata, an conditiile prevazute la art 75 dinConstitutie In cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca prima Camerasesizata, acestea se anregistreaza si se tin an evidenta Acestea vor intra an procesullegislativ numai dupa primirea avizelor legale de la: Consiliul Legislativ, Guvern, ConsiliulEconomic si Social si Curtea Constitutionala (2) Pentru celelalte proiecte de legi si propuneri legislative care se dezbat si se adopta,potrivit art 75 alin (1) din Constitutie, mai antai de Camera Deputatilor, ca prima Camerasesizata, competenta decizionala apartine Senatului (3) Senatul, ca prima Camera sesizata, se pronunta asupra proiectelor de legi sipropunerilor legislative cu care este sesizat, an termen de 45 de zile de la data prezentariiacestora an Biroul permanent Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita, termenuleste de 60 de zile de la data prezentarii an Biroul permanent (4) Dupa adoptarea ori respingerea de catre Senat, ca prima Camera sesizata, aproiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputatilor, care vadecide definitiv (5) In cazul depasirii termenelor prevazute la alin (3), proiectul de lege saupropunerea legislativa se considera ca a fost adoptata si se anainteaza Camerei Deputatilor,care va decide definitiv Art 85^2 - (1) In vederea ancadrarii an termenele prevazute la art 85^1 alin (3) sila art 103, 103^1 si 103^2, proiectele de legi si propunerile legislative se anainteazaBiroului permanent al Senatului, care dispune:a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru antocmirea avizelor sau araportului, stabilind si termenele de depunere a acestora;b) transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputatilor, ancazul an care o comisie permanenta apreciaza ca Senatul nu este competent sa dezbata si saadopte proiectul ca prima Camera sesizata In aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, denumiri, disciplina, imunitati si validari este obligatoriu;c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al altorinstitutii sau organisme care, potrivit legii, au competenta de avizare, daca acesta nu a fostdat;d) distribuirea catre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizuluiConsiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al altor institutii ori organisme care,potrivit legii, au competenta de avizare, a hotararii Curtii Constitutionale, an cazurileprevazute de Constitutie, si a punctului de vedere al Guvernului, an cazurile cerute de lege,pentru propunerile legislative, stabilind si termenul de depunere a amendamentelor de catresenatori, sub sanctiunea decaderii (2) Conflictul negativ si conflictul pozitiv de competente antre Senat si CameraDeputatilor, ca prima Camera sesizata, potrivit solutiilor date de birourile permanente aleCamerelor, se rezolva an conformitate cu prevederile regulamentului sedintelor comune (3) Masurile hotarate de Biroul permanent se duc la andeplinire de secretarul general,prin serviciile Senatului Termenele prevazute pentru toate operatiunile reglementate anacest articol se stabilesc de catre Biroul permanent, an functie de procedura ordinara sauprocedura de urgenta (4) In cazul an care Biroul permanent al Senatului constata ca este competent sadezbata, secretarul general al Senatului trimite propunerea legislativa prevazuta la alin (2)Curtii Constitutionale, pentru a proceda potrivit legii Propunerile legislative facute decetateni se distribuie senatorilor si sunt transmise comisiilor permanente competente,ampreuna cu hotararea Curtii Constitutionale privind andeplinirea conditiilor pentruexercitarea initiativei legislative de catre cetateni In cazul an care Biroul permanent al199Senatului hotaraste ca Senatul nu este competent sa o dezbata ca prima Camera sesizata,propunerea legislativa respectiva este transmisa Camerei Deputatilor (5) Termenele prevazute la alin (1)-(3), precum si cele prevazute la art 85 si 85^1,pentru avize, rapoarte si amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentruprocedura ordinara si de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenta "42 Dupa alineatul (1) al articolului 88 se introduce un alineat nou, alineatul (1^1),care va avea urmatorul cuprins:"(1^1) Initiatorul propunerii legislative poate sa renunte la aceasta pana la anscriereasa pe ordinea de zi a plenului Senatului Biroul permanent ia act de renuntare "43 Articolul 90 va avea urmatorul cuprins:"Art 90 - Proiectele si propunerile legislative, avizate potrivit art 87 si 89, se supundezbaterii Senatului an succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta Inscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi si a propunerilor legislative se face an celmult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate an fond, an cazul ancare Senatul este prima Camera sesizata, si an cel mult 10 zile, an celelalte situatii prevazutela art 75 din Constitutie "44 Dupa articolul 101 se introduce, an cadrul sectiunii a 4-a a capitolului II, un articolnou, articolul 101^1, care va avea urmatorul cuprins:"Art 101^1 - Proiectele de legi si propunerile legislative se dezbat si se adopta cuprocedura de urgenta, de drept, an urmatoarele situatii:a) ordonante de urgenta;b) Senatul a adoptat, ca prima Camera sesizata, o prevedere din proiectul de lege careintra an competenta sa decizionala, neinsusita de Camera Deputatilor si intoarsa pentru onoua dezbatere;c) Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege, an calitate de Camera decizionala,dar anumite prevederi din proiectul de lege adoptat sunt de competenta decizionala aSenatului "45 La articolul 102, alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins:"(2) Cererea pentru procedura de urgenta se analizeaza de Biroul permanent si, dacaeste cazul, se supune aprobarii Senatului an prima sedinta de plen dupa anregistrareaacesteia Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majoritatii senatorilor prezenti (3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislatiei nationale cu cea a UniuniiEuropene si a Consiliului Europei se dezbat si se adopta de Senat an procedura de urgenta "46 La articolul 103, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 103 - (1) Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernulpot prezenta amendamente an scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate an fond, antermenele stabilite de Biroul permanent In acelasi interval de timp, avizul ConsiliuluiLegislativ, al Consiliului Economic si Social sau al altor autoritati ori organisme care, potrivitlegii, au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate an fond "47 La articolul 103, alineatul (5) se abroga 48 Dupa articolul 103 se introduc doua articole noi, articolele 103^1 si 103^2, carevor avea urmatorul cuprins:"Art 103^1 - Senatul se pronunta an termen de 30 de zile asupra proiectelor de legisau propunerilor legislative prevazute la art 101^1 lit a) si art 102 200Art 103^2 - In cazul ordonantei de urgenta, daca Senatul nu se pronunta an termende cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerata adoptata si se trimiteCamerei Deputatilor "49 La capitolul II, dupa sectiunea a 4-a se introduce o sectiune noua, sectiunea a4^1-a, cu urmatorul cuprins:"SECeIUNEA a 4^1-aTermene proceduraleArt 104^1 - In perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de legi sipropunerile legislative se anregistreaza la data depunerii lor, iar termenele procedurale delegiferare ancep sa curga de la data reluarii activitatii Senatului Art 104^2 - Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la dataanregistrarii acestora la Biroul permanent, ansotite de avizele necesare Art 104^3 - Termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucratoare anplen si an comisiile permanente ale Senatului "50 La articolul 106, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 106 - (1) Deputatii, an calitate de initiatori ai propunerilor legislative aflate peordinea de zi, precum si membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarileSenatului Daca li se solicita participarea, prezenta membrilor Guvernului este obligatorie "51 Dupa alineatul (2) al articolului 107, se introduce un alineat nou, alineatul (3), cuurmatorul cuprins:"(3) Senatorilor absenti nemotivat de la activitatile Senatului li se vor retine dinindemnizatia lunara cota-parte corespunzatoare absentei, precum si diurna de deplasarecorespunzatoare zilelor de absente Retinerea se va face pe baza evidentei antocmite dedepartamentul de specialitate al serviciilor Senatului, avizata de secretarul Birouluipermanent, ansarcinat cu aceasta atributie "52 Articolul 110 va avea urmatorul cuprins:"Art 110 - (1) Senatul adopta legi, hotarari, motiuni simple si alte acte cu caracterpolitic, an prezenta majoritatii senatorilor (2) Inainte de votare liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatuluiverificarea antrunirii cvorumului de sedinta (3) In cazul an care cvorumul legal de sedinta nu este antrunit, presedintele Senatuluisuspenda sedinta si anunta ziua si ora de reluare a lucrarilor "53 La articolul 117, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 117 - (1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati sa serefere exclusiv la chestiunea an dezbatere pentru care s-au anscris la cuvant si sa respecteregulile deontologiei parlamentare In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nuse conformeaza, le retrage cuvantul "54 La articolul 120, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:"Art 120 - (1) Legile, hotararile, motiunile simple, precum si celelalte acte cu caracterpolitic se adopta de catre Senat prin vot "55 La articolul 121, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:"(5) In cazul an care prin regulament nu se stabileste o anumita procedura de votobligatorie, procedura de vot se va hotara de Senat, la propunerea presedintelui "56 La articolul 122, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:201"(2) Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu auraspuns la primul apel "57 Articolul 123 va avea urmatorul cuprins:"Art 123 - Votul prin bile se desfasoara astfel: an fata presedintelui Senatului seasaza o urna alba si alta neagra Senatorii vin an ordinea apelului la urne, dupa ce primescde la secretari cate doua bile, dintre care una alba si una neagra, pe care le introduc an celedoua urne Bila alba introdusa an urna alba si bila neagra introdusa an urna neagraanseamna vot pentru?, iar bila neagra introdusa an urna alba si bila alba introdusa anurna neagra anseamna vot contra? "58 La articolul 129, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:"(4) In cazul legilor constitutionale si al legilor organice, cand presedintele constata,anainte de vot, ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amanavotul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia O noua amanare a votului nu poate depasi30 de zile "59 Articolul 133 va avea urmatorul cuprins:"Art 133 - Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat,ca prima Camera sesizata, se semneaza de presedintele Senatului si se anainteaza CamereiDeputatilor, Camera decizionala Guvernul va fi anstiintat despre aceasta "60 Dupa articolul 133 se introduce un articol nou, articolul 133^1, care va aveaurmatorul cuprins:"Art 133^1 - (1) Senatul se pronunta asupra proiectelor de legi si propunerilorlegislative ce intra an competenta sa, ca prima Camera sesizata, an termen de 45 de zile Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile Asupraordonantelor de urgenta Senatul se pronunta an termen de 30 de zile de la depunere (2) In cazul depasirii termenelor prevazute la alin (1) se considera ca proiectul delege sau propunerea legislativa a fost adoptata an forma anaintata de initiator In acest caz,adoptarea se anunta an plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa setransmite, sub semnatura presedintelui Senatului, catre Camera Deputatilor, care va decidedefinitiv (3) In cazurile prevazute la alin (2), daca s-a adoptat raport si s-au dat avize oriamendamente, acestea se anainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, camaterial documentar "61 La articolul 134, alineatele (1) si (3) vor avea urmatorul cuprins:"Art 134 - (1) In cazul an care Senatul, an calitate de Camera decizionala, a adoptatfara modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la CameraDeputatilor, aceasta va fi semnata de presedintele Senatului, va fi depusa la secretarulgeneral al Senatului an vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale si vafi transmisa Camerei Deputatilor pentru andeplinirea formalitatilor de promulgare (3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai an zilele an careSenatul lucreaza an plen si se aduce la cunostinta senatorilor an aceeasi zi, prin prezentarean sedinta de plen si prin afisare datata si certificata la avizierul general de la sala desedinta Senatorii asi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii "62 Articolul 135 va avea urmatorul cuprins:"Art 135 - (1) In cazul an care Senatul, ca prima Camera sesizata, adopta oprevedere care, potrivit dispozitiilor Constitutiei, intra an competenta sa decizionala,202prevederea este definitiv adoptata daca si Camera Deputatilor este de acord In caz contrar,numai pentru prevederea respectiva legea se antoarce la Senat, care va decide definitiv, anprocedura de urgenta (2) Dispozitiile alin (1) referitoare la antoarcerea legii se aplica an mod corespunzatorsi an cazul an care Senatul, an calitate de Camera decizionala, adopta o prevedere pentrucare competenta decizionala apartine Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata "63 Dupa articolul 135 se introduce un articol nou, articolul 135^1, care va aveaurmatorul cuprins:"Art 135^1 - In cazul an care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunerelegislativa, respinsa anterior de Camera Deputatilor, respingerea este definitiva, iar proiectulde lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa an discutia acestuia an cursulaceleiasi sesiuni parlamentare "64 Articolul 136 va avea urmatorul cuprins:"Art 136 - (1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 146 lit a)din Constitutie, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cudecizia Curtii Constitutionale Senatul dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, denumiri, disciplina, imunitati si validari, obiectia de neconstitutionalitate si hotaraste asupraacesteia (2) Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari va cuprindepropuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale cu deciziaCurtii Constitutionale Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art 97-101 Cuaprobarea Senatului, an urma dezbaterii raportului, an cuprinsul legii se opereaza si corelariletehnico-legislative necesare (3) In cazul unei obiectii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduriinternationale, invocate potrivit art 146 lit b) din Constitutie, procedura parlamentara sesuspenda si se reia dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale (4) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 146 lit b) dinConstitutie, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiindneconstitutional (5) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art 147 alin (1) dinConstitutie, dispozitiile declarate neconstitutionale asi anceteaza efectele juridice la 45 de zilede la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, an acest interval, Parlamentul sauGuvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu prevederileConstitutiei Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale suntsuspendate de drept (6) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face antai de prima Camerasesizata "65 La articolul 143, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:"(3) In acelasi mod se va proceda si cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament- hotarari, motiuni simple, acte cu caracter politic "66 Dupa articolul 143 se introduc doua articole noi, articolele 143^1 si 143^2, carevor avea urmatorul cuprins:"Art 143^1 - Prevederile din aceasta sectiune, privitoare la procedura de mediere,astfel cum sunt modificate si completate, sunt aplicabile numai proiectelor de legi sipropunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a Parlamentului, pana la data intrarii anvigoare a Legii de revizuire a Constitutiei - 29 octombrie 2003 203Art 143^2 - Dispozitiile prevazute la art 137-140 se aplica an mod corespunzatorprocedurii de revizuire a Constitutiei "67 Articolul 148 va avea urmatorul cuprins:"Art 148 - (1) Motiunea simpla exprima pozitia Senatului antr-o anumita problema depolitica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul uneiinterpelari (2) Motiunile simple pot fi initiate de cel putin o patrime din numarul senatorilor (3) Motiunile simple trebuie sa fie antocmite corespunzator actelor juridice aleSenatului si sa cuprinda motivarea si dispozitivul Motiunile se depun la presedintele desedinta, an plenul Senatului "68 Articolul 149 va avea urmatorul cuprins:"Art 149 - (1) Pana la ancheierea dezbaterii unei motiuni simple semnatarii nu maipot promova o alta motiune an aceeasi problema (2) Dupa primirea motiunilor simple, care nu intra sub incidenta art 150 alin (2),presedintele Senatului le comunica de andata Guvernului si le aduce la cunostinta plenului,dupa care dispune afisarea la sediul Senatului si distribuirea acestora senatorilor "69 Articolul 150 va avea urmatorul cuprins:"Art 150 - (1) Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii simple, carenu poate depasi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite (2) Presedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile simple care nuandeplinesc cerintele prevazute la art 148 si nici pe cele care vizeaza finalitati specificemotiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale (3) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numaiansotite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului AfacerilorExterne Aceasta conditie trebuie andeplinita an termen de 3 zile de la depunerea motiunii "70 Articolul 151 va avea urmatorul cuprins:"Art 151 - (1) Dupa anceperea dezbaterii motiunii simple senatorii semnatari nu asipot retrage adeziunea la motiune (2) La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente (3) Dezbaterea se ancheie prin supunerea la vot a motiunii simple an plenul Senatului (4) Nici o motiune simpla nu poate fi supusa votului anainte de dezbaterea ei "71 Articolul 152 va avea urmatorul cuprins:"Art 152 - (1) Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispozitiilor cuprinsean art 105-119 si se adopta cu votul majoritatii senatorilor (2) Motiunile simple adoptate de Senat se publica an Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, si sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoanevizate "72 La articolul 153, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:"(3) In plenul Senatului nu pot fi formulate antrebari care privesc probleme de interespersonal ori particular, care urmaresc an exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice sautehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu andeplinesc functii publice "73 Articolul 169 va avea urmatorul cuprins:"Art 169 - Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitariimandatului "20474 Dupa articolul 169 se introduc doua articole noi, articolele 169^1 si 169^2, carevor avea urmatorul cuprins:"Art 169^1 - Senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentruopiniile politice exprimate an exercitarea mandatului Art 169^2 - (1) Senatorii pot fi urmariti si trimisi an judecata penala pentru faptelecare nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate an exercitarea mandatului,dar nu pot fi perchezitionati, retinuti ori arestati fara ancuviintarea Camerei din care facparte, dupa ascultarea lor Urmarirea si trimiterea an judecata penala se pot face numai decatre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Competenta de judecataapartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie (2) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusiperchezitiei Ministrul justitiei al va informa neantarziat pe presedintele Senatului asupraretinerii si a perchezitiei In cazul an care Senatul constata ca nu exista temei pentruretinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri, cu votul secret al majoritatiimembrilor sai Dispozitia de revocare a retinerii se executa de andata, prin ministrul justitiei (3) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Senatuluide ministrul justitiei Savarsirea ori descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale determinaintroducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie (4) Presedintele Senatului aduce cererea la cunostinta senatorilor an sedinta publica,dupa care o trimite, de andata, Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validarispre examinare si antocmirea raportului Hotararea comisiei se adopta prin votul secret almajoritatii membrilor acesteia (5) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportulcomisiei, temeinic motivat, an termen de 15 zile de la data depunerii lui (6) Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor Senatului "75 Articolul 170 se abroga 76 Articolul 171 va avea urmatorul cuprins:"Art 171 - Cererile de retinere, de arestare sau de perchezitie se anscriu cu prioritatepe ordinea de zi "77 La capitolul IV, sectiunea a 2-a - Incompatibilitati, precum si articolele 172-178 seabroga 78 Articolul 179 va avea urmatorul cuprins:"Art 179 - (1) Senatorii intra an exercitiul mandatului la data antrunirii legale aSenatului, sub conditia validarii si a depunerii juramantului (2) Dupa constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, an fata plenuluiSenatului antrunit an sedinta solemna, juramantul de credinta fata de tara si popor: Jurcredinta patriei mele, Romania Jur sa respect Constitutia si legile tarii Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor,suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei Jur sa-mi andeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul ancredintat de popor Asa sa ma ajute Dumnezeu!?(3) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa, aceasta putandfi anlocuita cu formula: Jur pe onoare si constiinta?, care prefateaza juramantul "79 Articolul 181 va avea urmatorul cuprins:205"Art 181 - Pe durata exercitarii mandatului, senatorii si membrii lor de familiebeneficiaza de pasaport diplomatic "80 Articolul 185 va avea urmatorul cuprins:"Art 185 - Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, la sesizare,propune Biroului permanent diminuarea indemnizatiei lunare si a diurnei de deplasare, anfunctie de prezenta senatorului la activitatea Senatului "81 Articolul 186 va avea urmatorul cuprins:"Art 186 - Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de munca alpersoanei an cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor an care Biroul permanent decidealtfel, la cererea senatorului, cu avizul unitatii si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina,imunitati si validari a Senatului "82 Articolul 187 va avea urmatorul cuprins:"Art 187 - Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la sedintele Senatului sau alecomisiei din care face parte si de la celelalte activitati specifice andeplinirii mandatului desenator "83 Articolul 189 se abroga 84 Articolul 191 va avea urmatorul cuprins:"Art 191 - Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte,daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni:a) ancalcarea dispozitiilor privind andatoririle senatorului prevazute de Constitutie si delegea statutului deputatilor si al senatorilor;b) ancalcarea juramantului de credinta;c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului;d) exercitarea abuziva a mandatului de senator;e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altuidemnitar an sedintele de plen, de comisii sau de birou ori an afara acestora, dar cu privire laexercitarea mandatului de senator "85 Articolul 192 va avea urmatorul cuprins:"Art 192 - Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu:a) atentionare;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvantului;d) andepartarea din sala pe durata sedintei;e) avertisment public - scris;f) interzicerea de a participa la lucrarile Senatului pe o perioada de cel mult 30 de zilecalendaristice "86 La articolul 197, alineatele (1), (2), (4), (6) si (7) vor avea urmatorul cuprins:"Art 197 - (1) Abaterile grave sau repetate, care implica aplicarea sanctiunilorprevazute la art 192 lit e) si f), se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina,imunitati si validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din CameraDeputatilor, a unui senator ori a unui deputat Sesizarea se adreseaza presedinteluiSenatului (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari solutioneaza sesizareaanaintata de presedintele Senatului an termen de 30 de zile de la data anregistrarii acesteiala comisie Solutia comisiei se ia cu votul majoritatii membrilor prezenti, an sedinta secreta 206 (4) Biroul permanent solutioneaza cauza an termen de 7 zile de la data primiriiraportului, ampreuna cu dosarul cauzei Hotararea Biroului permanent se prezinta an sedintapublica a plenului Senatului (6) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Senatului, an termen de 30 de zile dela anregistrarea acesteia, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, an sedinta secreta (7) Hotararea plenului Senatului, data asupra contestatiei, este definitiva si executoriesi se aduce la cunostinta publica an sedinta de plen "87 Articolul 198 va avea urmatorul cuprins:"Art 198 - (1) In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la art 192 lit f), senatorul ancauza nu beneficiaza de drepturile banesti si materiale ce i s-ar cuveni pe durata interziceriiparticiparii la lucrarile Senatului (2) Senatorul sanctionat disciplinar an baza prevederilor art 192 lit e) si f) nu poatereprezenta Senatul an relatiile interne si externe ale acestuia, pe o perioada de 1 an de ladata ramanerii definitive a sanctiunii "88 Titlul capitolului VI va avea urmatorul cuprins:"Dispozitii tranzitorii si finale"89 Dupa articolul 205 se introduce un articol nou, articolul 205^1, cu urmatorulcuprins:"Art 205^1 - Prevederile articolelor privind medierea, precum si ale articolelor privinddezbaterea an sedinta comuna a divergentelor existente antre Camere au caractertranzitoriu, fiind aplicabile pana la dezbaterea si adoptarea, respectiv respingerea proiectelorde lege si a propunerilor legislative anscrise pe ordinea de zi a Senatului si CamereiDeputatilor pana la data de 29 octombrie 2003, data intrarii an vigoare a Legii de revizuire aConstitutiei, cu exceptia prevederilor art 143^2 "90 Articolul 206 se abroga ART IIIn tot cuprinsul Regulamentului Senatului, sintagmele: "presedintele grupuluiparlamentar", "vicepresedintele grupului parlamentar", precum si sintagma "motiune" seanlocuiesc cu sintagmele: "liderul grupului parlamentar", "viceliderul grupului parlamentar" si"motiune simpla" ART IIIIn termen de 30 de zile de la data intrarii an vigoare a prezentei hotarari, comisiilepermanente asi adapteaza regulamentele proprii, cu respectarea prevederilor art 56 alin (3)din Regulamentul Senatului ART IVRegulamentul Senatului, republicat an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 58din 2 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prinprezenta hotarare, va fi republicat an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-setextelor o noua numerotare Aceasta hotarare a fost adoptata de Senat an sedinta din 18 noiembrie 2003, curespectarea prevederilor art 76 alin (1) din Constitutia Romaniei, republicata PREsEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIU207Bucuresti, 18 noiembrie 2003 Nr 20 -------208BIBLIOGRAFIE1 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Drept parlamentar romnesc, EdituraActami, Bucuresti, 19992 Mihai constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan; RevizuireaConstitutiei Romniei ? explicatii si comentarii - , Editura Rosetti, Bucuresti,20033 Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Studii constitutionale, vol I, EdituraActami, Bucuresti, 19954 Ioan Deleanu, Institutii si proceduri constitutionale, vol II Editura Servo-Sat,Arad, 19985 Tudor Draganu, Drept Constitutional si Institutii politice, Tratat elementar,vol II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 19986 Ioan Muraru, Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii politice,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 20017 Cristian Ionescu, Drept Constitutional si Institutii politice, vol II, EdituraLumina Lex, Bucuresti, 19978 Maria Nastase Georgescu, Drept Constitutional si Institutii politice, EdituraSylvi, Bucuresti, 20019 Marian Enache, Controlul parlamentar, Editura Polirom, Iasi, 199810 Ion Predescu, Bianca Predescu, Mandatul parlamentar si imunitateaparlamentara, Editura Scrisul romnesc, Craiova, 200211 Cristian Ionescu, Principii ale democratiei constitutionale, Editura LuminaLex, Bucuresti, 199712 Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, Tratat de teoriesi practica parlamentara, vol I si II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 200113 Cristian Ionescu, Dezvoltarea Constitutionala a Romniei ? Acte sidocumente - , Editura Lumina Lex, Bucuresti, 199814 Dan Claudiu Danisor, Drept Constitutional si Institutii politice, Editurastiintifica, Bucuresti, 199715 Simina Tanasescu, stefan Deaconu, Drept Constitutional si Institutii politice? Caiet de seminarii - Editura All Beck, Bucuresti, 200116 Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept contencios constitutional,Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2003
Referat DREPT PARLAMENTAR
label
Referate
calendar_month
2008-03-06, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
virgo
