label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Ioana-Alina Dulau
UNIVERSITATEA "PETRU MAIOR" TG. MURESFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI ADMINISTRATIVEDREPTREPUBLICA SI IMPERIUL LA ROMANIStudent: Dulau Ioana-Alina An I, Gr. 1CUPRINS:Introducere3Capitolul IRepublica la romaniPerioada republicii aristocratice4Perioada marilor cuceriri sau a republicii democratice4Perioada razboiaielor civile sau sfarsitul republicii5Capitolul IIImperiul la romaniOriginile Imperiului6Ascensiunea Imperiului6Declinul si prabusirea Imperiului6Concluzii8Bibliografie9 IntroducereIn cursul secolului al VIII-a i. Hr., aproape simultan, in peninsula italica se produc fapte esentiale, facand-o sa intre in lumina istoriei. Inceputul colonizarii grecesti, inflorirea civilizatiei etrusce, apoi fondarea Romei se situeaza in sec. al VIII-a i. Hr., la date apropiate. Roma a debutat ca o mica putere italica, incat originile dezvoltarii ei trebuie cautate, in primul rand, in indepartatul trecut italic. Fara o privire asupra acestor antecedente care au dominat umilele inceputuri ale existentei sale, Roma ar fi de neinteles. Roma a cunoscut trei mari perioade: Regalitatea (753-509 i. Hr.), Republica (509-27 i. Hr.) si Imperiul (27 i. Hr. - 285 d. Hr.). Capitolul IRepublica la romaniCele aproape cinci secole de istorie a Romei republicane reprezinta drumul strabatut de o mica cetate din Italia centrala, un oras-stat in care, la inceputul sec. VI i. Hr., nimic nu anunta un destin de exceptie, de la luta pentru supravietuire in regiunea imediat invecinata Latium-ului la stapanirea intregii peninsule, pentru ca apoi, in decurs de numai un secol, sa ajunga centrul celui mai puternic stat al antichitatii. Epoca republicana (509-27 i. Hr.) se imparte in trei mari perioade si anume: perioada republicii aristocratice, perioada marilor cuceriri sau a republicii democratice si perioada razboiaielor civile sau sfarsitul republicii.Perioada republicii aristocratice (509-300 i. Hr.)Se caracterizeaza printr-o lupta indelungata intre patricieni si plebei, in urma careia plebeii obtin drepturi egale cu patricienii. In aceasta perioada s-a format si consolidat statul roman cu magistraturile lui ordinare (consulat, praetura, cvestura, censura, edilitatae) si extraordinara (dictatura), precum si cele ale plebeilor (tribunii plebei si edilii plebei) cu adunarile sale (senatul si comitia tributa). Aceasta organizare asigura un caracter democratic sattului roman, rezultat din imbinarea elementelor democratice cu cele aristocratice. Din contopirea patricienilor si a plebeilor bogati se formeaza o noua clasa conducatoare, nobilimea sau tagma senatoriala. In economie, dezvoltarea agriculturii duce la dezvoltarea proprietatii funciare in dauna domeniului public. Dezvoltarea mestesugurilor, intensificarea schimburilor comerciale si aparitia monedei, dc la aparitia productiei de marfuri si la accentuarea diferentierilor sociale. Pe plan politic extern, Roma duce o politica de expansiune teritoriala in dauna populatiilor civile. Perioada marilor cuceriri sau a republicii democratice (300-133 i. Hr.)Are caracteristic cucerirea Italiei intregi si prin razboaie duse in afara impotriva Cartaginei, astatelor elenistice, Macedonia si Siria, in Orient, iar in nord si apus impotriva triburilor din nordul Italiei de pe insule si din Hispania. Roma devine cea mai mare putere in Bazinul Marii Mediterane, un vast imperiu de tip sclavagist. Razboaiele au furnizat statului roman prazi bogate si un numar mare de prizonieri de razboi, care au fost transformati in sclavi. Productia bazata pe munca sclavilor devine preponderenta: folosirea muncii sclavilor pe scara mare a avut urmari importante in viata economica si sociala. In agricultura apar latifundiile cultivate aproape exclusiv de sclavi, iar mestesugurile, comertul si camataria capata un deosebit avant. De pe urma ruinarii taranilor si a lucratorilor liberi se formeaza o noua patura sociala: plebea oraseneasca sau lumpen proletariatul, care duce o viata parazitara. Pe langa tagma senatoriala, se ridica cea a cavalerilor, care desi la inceput era lipsita de privilegii politice, cu timpul a devenit o aristocratie financiara. Profitand de conditiile create de razboaiele indelungate, tagma senatoriala isi revendica dreptul de a conduce singura, ceea ce afecteaza intr-o mare masura institutiile democratice ale statului, micsorandu-le rolul politic. Perioada razboiaielor civile sau sfarsitul republicii (133-27 i. Hr.)Aceasta perioada scoate la iveala contradictile pana acum lente ale societatii romane, care existau inca in perioada precedenta: contradictiile dintre sclavi si oamenii liberi, dintre care plebea romana si clasele dominante, dintre tagma senatoriala si cea a cavalerilor, dntre cetatenii romani si aliatii italici. Aceste contradictii izbucnesc sub forma rascoalelor sclavilor (cele doua rascoale din Sicilia si rascoala condusa de Spartacus), in miscarea progresista a fratilor Gracchi, in cristaliarea a doua mar curente politice, optimatii si popularii, in razboaiele civile, ca rascoala aliatilor italici, razboiul dintre partizanii lui Marius si ai lui Sulla, conjuratia lui Catilina etc. . Din miscarea populara se desprinde primul triumvirat si in cele din urma la instaurarea de catre Octavianus Augustus a unuinou regim politic, principatul. Concomitent cu razboaiele civile, statul roman isi intinde stapanirea asupra unor vaste teritorii din Asia Mica, Siria, Egipt si Galia. Spre sfarsitul republicii, cand economia de schimb cunoaste o dezvolatre fara precedent, fizionomia societatii romane sufera transformari inclusiv pe planul structurii sociale. Capitolul II Imperiul la romaniPerioada imperiala a fost culmea civilizatiei romane. S-a ridicat din ruinele Republicii si a supravietuit pana in secolul V e.n. Istoria sa este insa impartita in perioade de putere si glorie, avant cultural si realizari, urmate de un declin lent.Originile ImperiuluiDoua figuri au dominat finalul guvernarii Republicii si inceputurile Imperiului: Iulius Cezar si Augustus. Iulius Cezar a fost un general si un politician genial, care a transformat in avantaje personale problemele Romei. Pentru inceput, el a format cu consulii Pompei si Crassus o alianta de guvernare, denumita Primul Triumvirat. Apoi, la moartea lui Crassus, el i-a declarat razboi lui Pompei si Senatului, pentru a guverna Roma singur. Greseala sa a fost insa ca s-a autoproclamat dictator pe viata, ceea ce a dus la asasinarea sa.Au urmat alti 14 ani de razboaie civile intre mostenitorul desemnat de Cezar, Augustus, si mana dreapta a lui Cezar, Marc Antoniu. Cand Augustus l-a infrant pe Antoniu la Actium, in anul 31 i.e.n., a dobandit puterea deplina asupra Romei. In mod inteligent, Augustus a decis sa nu devina dictator, precum Cezar, ci sa formeze Principatul, care i-a conferit puterea reala - pe viata - desi el parea sa permita Senatului sa joace un rol mult mai important decat in realitate. Astfel s-a nascut Imperiul Roman.Ascensiunea ImperiuluiSecolul I e.n., dupa domnia lui Augustus, a fost o epoca de mari expansiuni pentru Imperiu, care a crescut prin cucerirea si anexarea de noi teritorii. In secolul II e.n. insa, imparatul Hadrian a renuntat la anumite teritorii nesigure, pentru a putea administra mai usor restul imperiului. Fiecare provincie avea propriul guvernator si propria Constitutie, ajungand intr-o mare masura sa se autoguverneze.Imperiul a adus beneficii economice uriase Romei, care s-a imbogatit din colectarea de taxe (in special grane) din provincii. Astfel s-a finantat ambitiosul program de lucrari publice din Roma, iar darile cetatenilor romani s-au redus.Intinderea uriasa a Imperiului asigura o vasta arie de influenta a Romei. Limba, arhitectura, cultura, tehnica si regimul alimentar al romanilor si-au lasat amprenta aici pana in zilele noastre. Numai in Marea Britanie, le suntem recunoscatori romanilor pentru drumuri, toalete, beton, faruri, varza si mazare, iliciu si vasc - ca sa enumeram doar cateva dintre elementele aduse de ei.Declinul si prabusirea ImperiuluiSe pare ca Imperiul a intrat in declin in secolul IV e.n. Vastele sale teritorii erau din ce in ce mai dificil de protejat. Valurile navalirilor barbare din secolele III si V au solicitat la maximum resursele armatei. Aceste invazii au avut si efecte economice, caci au afectat comertul, iar armata a solicitat in plus subventii din fondurile destinate candva constructiilor si ceremoniilor publice.Dezvoltarea crestinismului a avut un impact la fel de important. Aristocratii si persoanele educate au ales viata in sanul Bisericii in locul vietii politice, slabind astfel structurile conducatoare ale Romei. Oamenii au lasat templele si forumul roman sa se degradeze, migrand catre noile biserici ridicate la marginea cetatii.In secolul V, Imperiul era deja in ruina. In anul 455 e.n., vandalii au pradat chiar Roma. In 476 e.n. a abdicat ultimul imparat roman, Romulus Augustus. Acesta a fost sfarsitul Imperiului Roman de Apus, insa Imperiul Roman de Rasarit a dainuit pana in secolul XV.Cu toate acestea, epoca romana imperiala a insemnat apoteoza civilizatiei clasice greco-romane, o civilizatie a fericirii. La un moment dat, in Secolul Antoninilor, humanitas chiar s-a identificat cu pax Romana care insemna ordine, stabilitate, normalitate. Civilizatia pe care Roma a propagat-o in teritoriile transformate in provincii este o civilizatie in esenta urbana. ConcluziiDreptul roman este sistemul de coeziune sociala in vigoare intre anii 754 i. Hr. - data legendara a fondarii Romei - si anul 565, cand istoricii moderni fixeaza sfarsitul dreptului roman. In cele trei perioade de importanta fundamentala, romanii au reusit sa contureze locul si rolul normelor juridice in cadrul sistemului normativ general al societatii, aratand ca acestea impun indivizilor in primul rand o conduita prescrisa, o obligatie comportamentala, dar si o colaborare, o participare a acestora la realizarea sau indeplinirea lor. Bibliografie1.Husar, Adrian - Istoria antica universala. Partea a III-a. Roma Antica. De la origini pana la sfarsitul republicii, Ed. Universitatii "Petru Maior", Targu Mures, 20012.Husar, Adrian - Curs de istorie antica universala. Partea a IV-a. Imperiul Roman. Epoca principatului, Ed. Universitatii "Petru Maior", Targu Mures, 20003.Jakota, Mihai Vasile - Dreptul roman. Vol. I, Ed. Fundatiei "Chemarea", Iasi, 19924.Murzea, Cristinel - Drept roman. Editia a II-a, Ed. AllBeck, Bucuresti, 2003