Referat Drept. SEMNATURA ELECTRONICA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
CUPRINSCUPRINS1INTRODUCERE...2SECTIUNEA I...4A. CHESTIUNI INTRODUCTIVE4 B. CE ESTE SI CE NU ESTE O SEMNATURA ELECTONICA.6 C. CE PUTEM FACE CU O SEMNATURA ELECTRONICA .........................................10SECTIUNEA A II -A...12 A. CHEILE SEMNATURII ELECTRONICE..12 B. AVANTAJELE SEMNATURII ELECTRONICE...13SECTIUNEA A III-IA.....19 A. VALOAREA JURIDICA A SEMNATURII ELECTRONICE...19 B. NOTARUL ELECTRONIC.23SECTIUNEA A IV-A..26 A. PREZENTARE GENERALA A COMERTULUI ELECTRONIC IN ROMANIA...26 B. SEMNATURA ELECTRONICA INCOTRO .................................................................30 C. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA SATU MARE IMPLEMENTEAZA SEMNATURA ELECTRONICA..32 D. AUTORITATEA DE CERTIFICARE Q'BIT SYSTEMS QBXTRUST.33 E. PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MARCA TEMPORALA - APROBAT IN SEDINTA DE GUVERN34CONCLUZII....36BIBLIOGRAFIE..40INTRODUCEREEste tot mai evident faptul ca in lumea informatizata de astazi sporeste intr-un ritm nemaiintalnit, in deceniile trecute, utilizarea mijloacelor electronice in scopul facilitarii incheierii contractelor de achizitii si livrari produse si servicii, in fapt, comertul electronic.Legea nr. 365/7 iunie 2002 privind comertul electronic si Normele metodologice din 20 noiembrie 2002 pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic reglementeaza conditiile de furnizare a serviciilor societarii informationale. Legislatia privind semnatura electronica face posibila semnarea unor contracte prin e-mail sau Internet sau cumpararea de bunuri si servicii (cum ar fi case, automobile, asigurari) prin web, volumul de documente si de timp pentru incheierea unor tranzactii reducandu-se in mod revolutionar. Securitatea romane insa principala ingrijorare a celor care intentioneaza sa utilizeze pe viitor semnatura electronica.Aceleasi norme juridice cuprind si prevederi referitoare la infractiuni ale unor fapte savarsite in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic, cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de identificare in vederea efectuarii de operatiuni financiare. Ceea ce inseamna pana la urma asigurarea unui cadru favorabil liberei circulatii si dezvoltarii comertului electronic, in conditii de securitate a acestor servicii. Principalul element care rezulta din litera si spiritul reglementarilor mentionate il constituie faptul ca, avand in vedere specificul mijloacelor electronice, pentru incheierea acestor contracte " nu este necesar consimtamantul prealabil al partilor", obligatoriu in cazul contractelor incheiate prin procedurile clasice. Contractul se considera incheiat in momentul in care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului. Contractul, care prin natura sa ori la cererea beneficiarului impune o executare imediata a prestatiei caracteristice, se considera incheiat in momentul in care debitorul acesteia a inceput executarea, in afara de cazul in care ofertantul a cerut ca in prealabil sa i se comunice acceptarea. In cazul in care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta, facute de furnizorul de servicii, acesta are obligatia de a confirma primirea ofertei sau, dupa caz, a acceptarii acesteia, in unul dintre urmatoarele moduri: trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica sau printr-un alt mijloc de comunicare individuala echivalent, la adresa indicata de catre destinatar, in termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau acceptarii; confirmarea primirii ofertei, printr-un mijloc echivalent celui utilizat pentru trimiterea ofertei sau a acceptarii ofertei de undata ce oferta sau acceptarea a fost primita de furnizorul de servicii, cu conditia ca aceasta confirmare sa poata fi stocata si reprodusa de catre destinatar. Contractele incheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le recunoaste contractelor, atunci cand sunt intrunite conditiile cerute de lege pentru validarea acestora. Pentru validarea contractelor incheiate prin mijloace electronice nu este necesar consimtamantul prealabil al partilor asupra utilizarii mijloacelor electronice. Proba incheierii contractelor prin mijloace electronice si a obligatiilor care rezulta din aceste contracte este supusa dispozitiilor dreptului comun in materie de proba si prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica. Potrivit ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei Dan Nica, semnatura electronica va functiona pe baza unor certificate de identitate (echivalentul digital al clasicelor carti de identitate "pe hartie") care vor fi emise de minimum cinci organizatii sau companii care vor primi acreditare din partea Ministerului Comunicatiilor.Pentru a participa la licitatia pe care Ministerul Comunicatiilor o va organiza in acest sens, companiile vor trebui sa dispuna de un buget minim de 500.000 de euro pentru eliberarea certificatelor si de un plan de afaceri pe cel putin trei ani.Certificatele vor contine un cod personal si vor fi emise pe o perioada maxima de trei ani la finalul intervalului urmand a fi reverificata identitatea utilizatorului. Schimbarea certificatelor va fi necesara si pentru a se elimina sau reduce cat mai mult riscul ca respectivul cod personal sa fie "spart"."Furnizorii de servicii de certificare au obligatia de a crea si mentine un registru electronic de evidenta a certificatelor eliberate. Registrul electronic al certificatelor eliberate trebuie sa faca mentiune despre: data si ora exacta la care certificatul a fost eliberat; data si ora exacta la care expira certificatul; daca este cazul, data si ora exacta la care certificatul a fost suspendat sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la suspendare sau revocare.Registrul trebuie sa fie disponibil permanent pentru consultare, inclusiv prin Internet sau alte tehnici de comunicatie la distanta", se arata in legea abia promulgata.SECTIUNEA I.A. CHESTIUNI INTRODUCTIVEDe la Adam Smith incoace, prin comert se intelege un schimb de bunuri in urma caruia acestea capata o valoare. De la aparitia primelor state, comertul a fost protejat, la inceput cu bata, mai apoi cu legea. Am ajuns in punctul in care comertul se poate face utilizand retele de calculatoare si sisteme de comunicatii, dar cele doua trasaturi esentiale au ramas aceleasi. Adica, in continuare, (e)Comertul inseamna schimb de bunuri si, in continuare, trebuie protejat cu forta legii. Daca, in ceea ce priveste dezvoltarea comertului electronic, se poate vorbi si face mult prin implicarea fortelor pietei, partea ce tine de legislatia care protejeaza activitatile comerciale ce utilizeaza reteaua cade exclusiv in datoria institutiilor statelor. Nu am folosit intamplator pluralul. Este prima data cand tehnologia permite crearea unei piete globale reale. De aceea, primul lucru ce trebuie avut in vedere il constituie crearea unei legislatii cu un grad mare de compatibilitate interstatala. In dezvoltarea unei legislatii pentru activitatile prin internet, aceasta conditie tine de adaptarea legilor-cadru constituite la nivelul unor structuri multistatale, fie ca e vorba de Organizatia Natiunilor Unite fie de Uniunea Europeana. Sigur, aceste legi-cadru contin elementele esentiale privind compatibilitatea si ele trebuie transpuse cat mai natural in legislatia nationala. Al doilea factor de care trebuie tinut cont este neutralitatea tehnologica a legii. In corpul ei nu trebuie sa apara referiri la standarde sau elemente ce tin de o anumita tehnologie, schimbarile din domeniul tehnologic avand o rapiditate ce ar reclama modificarea frecventa a actului normativ in cauza. Acest fapt reprezinta o dificultate reala, mai ales pentru cineva obisnuit mai mult cu jargonul profesional TI decat cu cel juridic. In fine, este necesar sa tii cont de toate corelatiile ce exista intre o lege pentru comertul electronic si restul legislatiei comerciale nationale. Am scris aceasta lege dupa ce am initiat Legea semnaturii electronice (un fel de mama a tuturor legilor privind activitatile in retea) si fiind constient ca trebuie sa scriu o lege privind mijloacele digitale de plata (teribil de dificila, tinand cont de faptul ca ea va fi parte din legislatia ce reglementeaza sistemele de plati de interes national). Legea semnaturii electronice are ca scop asimilarea juridica a semnaturii electronice cu semnatura olografa. Aceasta asimilare este, in fapt, cheia ce deschide poarta catre toate operatiunile bazate pe un document electronic in care este necesar un plus de incredere din partea celor carora se adreseaza documentul. Semnatura electronica are patru trasaturi esentiale: identifica in mod unic semnatarul, este realizata cu mijloace aflate exclusiv in posesia semnatarului (pana aici e la fel cu cea olografa), identifica in mod unic documentul si identifica orice modificare adusa documentului ulterior semnarii sale (ceea ce o face mai puternica decat semnatura olografa). Din punct de vedere comercial, legea prevede posibilitatea oricui de a deveni furnizor de servicii de semnatura electronica, singura conditie fiind acreditarea acestuia de catre institutia de reglementare in domeniu si respectarea de catre furnizor a standardelor de criptare, a secretului criptarii si al identitatii clientilor. Legea comertului electronic ofera un cadru juridic pentru operatiunile de tip B2B si B2C, reglementand (aici am considerat eu ca este cel mai bun loc) si regimul juridic al documentului electronic si al domeniului. Pe langa stabilirea regimului juridic al documentului electronic, legea face referiri la locul si data transmiterii si primirii documentului, precum si la aspectele juridice privind modul in care emitentul si destinatarul pot dovedi ca documentul a fost transmis sau trebuia sa fie receptionat. Un aspect important al legii comertului electronic il constituie legiferarea domeniului si conditiile in care acesta este considerat ca fiind utilizat in operatiuni de comert electronic. Pentru a evita utilizarea domeniilor situate pe sisteme de calcul amplasate in jurisdictii offshore, am considerat necesara exonerarea de la plata impozitului pe profit a persoanei juridice al carei unic obiect de activitate il constituie intretinerea domeniilor destinate comertului electronic. In cazul in care domeniul este utilizat pentru promovarea sau comercializarea propriilor produse, activitatile legate de intretinerea lui nu sunt considerate activitati distincte, lucru ce va incuraja outsourcing-ul si va permite dezvoltarea IMM-urilor specializate pe constructia si intretinerea de situri pentru comert electronic. Legea prevede si implementarea standardelor de securitate a schimbului de documente in retea, specificand atributiile pe care le va avea institutia de reglementare in domeniu (aceeasi care va avea atributii privind semnatura electronica). In legatura cu acest standard de securitate, legea prevede obligativitatea inscriptionarii vizibile a standardului utilizat pentru fiecare domeniu in parte, aceasta fiind, in conditiile respectarii legii, o garantie suficienta pentru utilizarea in cunostinta de cauza a sitului respectiv la efectuarea de plati sau transmiterea de documente. Pentru a evita orice confuzie, legea prevede in clar imposibilitatea utilizarii unui domeniu pentru afisarea de informatii sau efectuarea de tranzactii ce contravin legii romane. Un alt aspect (mult discutat azi in tari in care comertul electronic are o dezvoltare importanta) il constituie comercializarea electronica a bunurilor nemateriale (programe de calculator sau orice fel de documente digitale cu valoare comerciala). Consider ca ideea taxarii acestor bunuri, idee ce prinde contur in special in tarile Uniunii Europene este cel putin hilara. Plecand de la ideea ca acolo unde regula va fi evitarea platii acestor taxe si de la faptul ca o politie care sa monitorizeze traficul in retea ar fi primul pas spre sfarsitul democratiei, reprezentand o grava inculcare a drepturilor omului, am prevazut in mod expres exonerarea de la plata taxelor a bunurilor nemateriale tranzactionate prin retea. Probabil ca aceasta prevedere, ca si cea legata de neimpozitarea activitatilor legate de intretinerea domeniilor dedicate comertului electronic nu vor fi pe placul functionarilor Ministerului de Finante. Este cazul, insa, ca si acestia sa priceapa ca acolo unde o constrangere este amuzant de evitabila, ea trebuie sa dispara. Marea problema ramane insa constructia institutionala. In acest moment, avem o singura institutie (ANCI) care ar trebui sa faca un lucru nefiresc, adica sa reglementeze si sa monitorizeze. Experienta CNVM a aratat ca e mai bine sa existe o institutie de reglementare (probabil in subordinea Parlamentului) si una cu functii executive (in subordinea Guvernului). Legea comertului electronic nu este construita pe aceasta structura institutionala si nici nu o poate propune. Ea insa trebuie facuta cat mai grabnic. Pana atunci, semnatura electronica va deschide calea utilizarii documentelor electronice opozabile in instanta, iar legea comertului electronic posibilitatea construirii fabricii si magazinului virtual. Nu este SF. Zece procente din populatia marilor orase ale tarii stiu, au mijloacele si doresc sa utilizeze acest mijloc rapid, ieftin si comod. Marele lui avantaj este dat de rularea rapida a banilor si inchiderea rapida a ciclurilor economice. Sigur, exista si un dezavantaj major: ingrasa. B. CE ESTE SI CE NU ESTE O SEMNATURA ELECTONICASemnatura electronica (sau digitala) este...... pentru documentele electronice ceea ce este o semnatura olografa pentru documentele tiparite. Semnatura reprezinta un esantion de date care demonstreaza ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu documentul caruia i s-a atasat semnatura. De fapt, o semnatura digitala furnizeaza un grad mult mai mare de securizare decat semnatura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atat faptul ca mesajul original apartine persoanei a carei semnatura a fost atasata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intentionat sau accidental, de cand a fost semnat. Mai mult, semnatura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai tarziu invocand faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnaturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurand destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului. un smart card Semnatura electronica reprezinta informatii in format electronic si care sunt atasate sau logic asociate unor documente de asemenea in forma electronica. Semnatura electronica serveste ca modalitate de identificare a semnatarului si este stocata pe un dispozitiv magnetic securizat. O semnatura electronica extinsa indeplineste urmatoarele conditii:Este legata in mod unic de semnatar. Asigura identitatea semnatarului. Este creata prin mijloace controlate doar de semnatar. Este legata de documentul la care se asociaza astfel incat orice modificare a documentului ulterioara semnarii lui duce la invalidarea semnaturii. Dispozitive magnetice securizate:SMART CARD - urile sunt dispozitive asemanatoare cardurilor bancare care au insa stocata pe ele informatia necesara utilizarii semanaturii electronice. Acest dispozitiv functioneaza in prezenta unui inscriptor / lector al informatiilor continute pe SmartCard.E-TOKEN - este un dispozitiv securizat folosit pentru generarea si stocarea semnaturii electronice, de dimensiuni foarte mici. Este foarte util persoanelor care detin un laptop si care se deplaseaza frecvent. CE ESTE SEMNATURA ELECTRONICA Semnatura electronica reprezinta un cod personal, unic alcatuit din informatii in format electronic, generate si stocate pe un dispozitiv securizat, care se ataseaza calculatorului dumneavoastra. Semnatura electronica extinsa beneficiaza de recunoastere legala, avand aceeasi valoare cu semnatura olografa indeplinind cumulativ urmatoarele conditii: Este legata in mod unic de semnatar Asigura identificarea celui care semneaza Este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar Este legata de documentul in forma electronica la care se raporteaza astfel incat orice modificare a documentului, ulterioara semnarii, sa duca automat la invalidarea semnaturii. Orice persoana poate folosi semnatura electronica extinsa daca a obtinut in prealabil un certificat calificat emis de o Autoritate de Certificare, care atesta in mod legal legatura dintre semnatura electronica si posesorul acesteia ca persoana. UNDE PUTEM UTILIZA SEMNATURA ELECTRONICA Putem utiliza semnatura electronica in orice domeniu de activitate. Se reduc cheltuielile si castigam timp prin facilitarea transmisiei electronice a informatiilor, indiferent de natura acestora. Prin atasarea semnaturii electronice pe documentele care necesita a fi semnate, in loc de semnatura si stampila, se realizeaza trecerea la noua era informationala. Semnatura electronica se aplica unui document in format electronic, redactat sau obtinut prin intermediul programelor informatice, ca de exemplu: Documente MS Word (contracte, documente, notificari etc.) Spread-sheet Excel (rapoarte financiare, state de plata a salariilor, note de comanda) Documente in format pdf (superior ca aspect si securitate a integritatii informatiilor) Programe expert de gestiune a documentelor (content si document management) Documente rezultate din prelucrarea datelor contabile si fiscale (declaratii de impunere, documente de plata catre Bugetul de stat etc.) Efectul produs prin utilizarea semnaturii electronice este asimilat semnaturii olografe si stampilei aplicate unui document in forma fizica. AVANTAJELE SEMNATURII ELECTRONICESecurizarea tranzactiilor electronice prin: - Autentificare - atesta identitatea semnatarului in mod legal - Integritate - documentele sau mesajele semnate electronic nu pot fi modificate - Confidentialitate - este asigurata prin criptarea informatiei, iar continutul mesajului nu poate fi citit de altcineva in afara destinatarului - Non-repudiere - recunoasterea legala a semnaturii electronice, conferindu-i astfel aceeasi valoare cu cea a semnaturii olografe. Sfera de aplicatii larga: - Internet - Autentificare pe Internet, Extranet sau Intranet - E-commerce, E-business, E-tax - Document management Reduceri importante de timp cat si de resurse financiare si umane prin: - Realizarea tranzactiilor intre persoane aflate la distanta - Eliminarea lucrului cu hartii si a costurilor aferente acestora. Cum putem obtine un certificat calificat Conform legii 455/2001 privind semnatura electronica, un certificat este calificat si are recunoastere legala daca este: - Eliberat de catre Autoritatea de Certificare (E-Sign Romania SA) prin distribuitor autorizat - Camera de Comert si Industrie Brasov - - Generat si stocat pe un dispozitiv securizat (SmartCard sau e-token) Semnatura electronica NU este... o semnatura scanata o iconita o poza o holograma C. CE PUTEM FACE CU O SEMNATURA ELECTRONICA Cu ajutorul semnaturii electronice putem semna documente in forma electronica, redactate sau obtinute prin intermediul programelor informatice, cum ar fi:Documente MS Word (contracte, documente, notificari, retete medicale, etc.) Spread-sheet Excel (rapoarte financiare, state de plata a salariilor, note de comanda, etc.) Documente Adobe Acrobat (la fel ca si cele in MS Word, insa superioare ca si aspect si securitate a integritatii informatiilor) Fotografii digitale (constatari, mostre, comanda de produse, etc.) Programe expert de gestiune a documentelor (documente ale administratiei publice si locale, documente care urmeaza sa fie arhivate in cadrul arhivelor electronice din cadrul unor Data Centre, etc.) Documente rezultate din prelucrarea datelor contabile si fiscale (declaratii de impunere, documente de plata catre Bugetul de Stat, etc.) etc. Aceste documente semnate electronic pot fi transmise, prin ajutorul serviciului de e-mail la distante mari. Efectul produs prin aplicarea semnaturii electronice este asimilat semnaturii olografe si stampilei (daca e cazul) aplicate unui document in forma fizica. Semnatura electronica este un instrument deosebit de util si puternic totodata, care ofera urmatoarele facilitati: Permite semnatarilor unui document sa oficializeze acest act chiar daca se afla la mare distanta geografica fata de locul unde trebuie semnat documentul. Pe de alta parte, un document semnat electronic se supune clauzei juridice de non-repudiere, adica semnatarul nu poate sustine ca nu a semnat acel document. Prin faptul ca orice modificare, cat de mica a documentului semnat digital duce automat la anularea semnaturii, destinatarul are convingerea ca documentul a ajuns in stare nealterata. Practic, orice domeniu de activitate are nevoie de facilitatea transmisiei electronice a informatiilor, indiferent de natura acestora. Prin aplicarea semnaturii electronice pe documentele care impun autentificarea prin semnatura si sigiliu ( celebrul SS de pe documentele tipizate), se realizeaza trecerea la noua era informationala.Se poate imagina noua viziune manageriala, unde rutina, dezordinea, dezorganizarea sunt inlocuite de tehnologie si inteligenta, unde locul curierilor si a tot felul de agenti sau servicii de mesagerie de multe ori scumpe si neperformante este inlocuit de noua tehnologie a comunicatiilor electronice si a gestiunii inteligente si performante a informatiei. SECTIUNEA A II -AA. CHEILE SEMNATURII ELECTRONICEIata o sintagma care este cunoscuta probabil celor mai multi dintre voi: factura a fost stampilata S-a semnat documentul de catre partenerul de afaceri Practic semnarea si stampilarea reprezinta modurile prin care documentele tale capata recunoastere juridica.Derularea afacerilor prin intermediul retelei Internet si schimbul de date pe suport electronic necesita existenta aceluiasi sentiment de incredere si securitate al partenerilor care incheie o tranzactie la fel ca in cazul comertului "clasic". Acest sentiment poate fi dat acum de folosirea semnaturii digitale.Semnatura electronica este de fapt o succesiune de biti - adica un set de date in forma electronica, care sunt asociate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca date de identificare.Semnatura electronica indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:- este legata in mod unic de semnatar- asigura identificarea semnatarului- este creata prin mijloace exclusive controlate de semnatar- este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incot orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.Documentele "parafate" cu o semnatura electronica au valabilitate juridica in instanta. Cu alte cuvinte, emitentul acesteia este identificat fara putinta de tagada. Clientul va primi din partea "furnizorului" de semnatura electronica doua "chei":- una privata, la care are acces doar el;- una publica, la care are acces, in principiu, orice posibil utilizator de Internet. Un document criptat si "stampilat" cu cheia privata nu va putea fi citit de destinatar decat daca acesta are cheia privata. In plus, daca in timpul transferului, continutul documentului a fost modificat, semnatura va fi alterata, iar deschiderea documentului va deveni imposibila. Ce sunt aceste "chei" Practic sunt coduri; siruri de biti furnizate de un program capabil sa genereze aceste perechi.Cheia privata este un cod digital cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware si/sau software specializat. Cheia publica este tot un cod digital, perechea cheii private, necesara verificarii semnaturii electronice. Atentie! Semnatura electronica nu este:- semnatura scanata;- o iconita;- o poza;- o holograma;- un smart card.Semnatura digitala (electronica) este pentru documentele electronice ceea ce este semnatura olografa pentru documentele tiparite.B. AVANTAJELE SEMNATURII ELECTRONICECum pot doi oameni de afaceri, aflati in orase sau chiar tari diferite, sa faca afaceri fora a se vedea Cum pot sa parafeze un contract, fora a se intalni nici macar un minut S-ar putea ca unii dintre voi sa stie deja raspunsul, mai ales cei care au deja contacte de afaceri cu parteneri din strainatate. Pentru ceilalti, raspunsul este: semnatura digitala!Sa ne gandim la situatia cu care se confrunta in prezent oamenii de afaceri. Ai stabilit o relatie de afaceri cu un partener din strainatate si acum urmeaza sa-i trimiti o serie de documente sau un contract. Ce se intampla atunci cand doresti sa-i trimiti un document oficial in format electronic Un contract, de exemplu. Cum poate destinatarul sa fie sigur ca acel contract a fost trimis de tine Toate aceste intrebari au un singur raspuns: semnatura electronica! Aceasta asociaza documentul electronic persoanei care il semneaza. Semnatura electronica are aceeasi valoare in spatial virtual ca si semnatura olografa in lumea reala. O organizatie si poate spori capacitatea de a face fata cu succes unui mediu concurential tot mai accentuat, prin folosirea judicioasa a resurselor materiale si umane, prin analiza operativa si detaliata a veniturilor si cheltuielilor sau printr-o comunicare eficienta cu partenerii de afaceri.Printre avantajele pe care le confera semnatura electronica se numara:- comunicarea rapida cu clientii;- asigurarea confidentialitatii datelor;- siguranta si usurinta in utilizare;- fluidizarea circuitului documentelor;- o mai buna comunicare intre sucursale, filiale si centrala, prin transmiterea documentelor semnate in format electronic.Nu in ultimul rand este vorba si despre o procedura pe cat de facila si moderna, pe atat de ieftina care elimina aproape tot ceea ce inseamna curieratul clasic sau rapid, de multe ori foarte scump, consumabilele, uzura biroticii, legalizarile copiilor. Apoi este vorba despre garantia autenticitatii semnaturilor, despre eliminarea oricaror dubii cu privire la eventualele substituiri de persoane sau falsuri. Insa multi dintre cei care ar inclina sa foloseasca acest gen de semnatura in firma proprie sunt inca rezervati in a se decide: fie ca nu cunosc amanunte, fie ca se sperie aprioric de niste costuri pe care doar si le imagineaza. Gandeste-te la faptul ca europenii lucreaza curent cu semnatura digitala.Citeam acum catva timp niste statistici care m-au impresionat: 90% din informatiile care circula intr-o firma sunt in format hartie. In plus, cele 92 de miliarde de documente create anual in lume sunt multiplicate in medie de 3-5 ori si genereaza deci 300-400 miliarde de copii. Nu este deloc putin!Inchipuieste-ti ca te afli in una din situatiile urmatoare: ai de realizat un raport, o analiza a activitatii companiei si ai nevoie de informatii din anii anteriori. Sau cauti un contract incheiat cu un partener acum 2 ani. Si esti nevoit sa intri in arhiva companiei unde te va intampina un peisaj nu tocmai prietenos: "munti" de bibliorafturi, "dealuri" de dosareProbabil, constiincios fiind, iti sufleci manecile si te apuci sa cauti documentele de care ai nevoie. Insa acest lucru poate fi foarte dificil. De ce Pentru ca, de cele mai multe ori, fiecare angajat utilizeaza structuri diferite de organizare a datelor, iar clasificarea documentelor nu se realizeaza pe un criteriu unic si prin urmare nu exista un istoric al acestor arhive pentru a facilita cautarea.Cum ai putea scapa din tot acest noian de hartii Ei, acum Inchipuieste-ti ca ai putea folosi o solutie care ti-ar permite reducerea spatiilor fizice de stocare a informatiei printr-o arhivare electronica. Consultarea ulterioara a documentelor se va realiza mult mai usor prin arhivarea pe categorii, pe baza unui criteriu unic, iar organizarea tip biblioteca permite localizarea rapida a documentelor.In acelasi timp, ai putea accesa mult mai facil informatia stocata. Introducerea documentelor pe categorii iti permite definirea nivelului de detaliere a structurii in cadrul bibliotecii electronice si consultarea direct de la sursa fara a fi necesara manipularea formatului fizic. Desigur, va mai dura ceva timp pana cand arhiva electronica va inlocui varianta clasica. Insa cautarea propriu-zisa a unui document in arhiva clasica este realizata acum electronic prin criterii de cautare (in functie de "elementele de identitate") si regasirea se face in cateva secunde. Cautarea electronica presupune localizarea imediata si vizualizarea documentului sau identificarea locatiei in situatia in care documentul se gaseste in arhiva clasica.Prin implementarea unei astfel de solutii, una din cele mai importante resurse ale companiei - resursa umana - va fi gestionata mult mai competitiv, in privinta timpului, aceasta putand fi indreptata catre alte activitati productive pentru companie.Daca nu te-ai convins inca, gandeste-te ce beneficii ai putea obtine printr-o astfel de solutie Este greu de evaluat cu precizie dar, in principiu:- 60% (in privinta timpului) pentru personalul firmei;- 15-20% pentru stocare;- 15-25% pentru partea de logistica a firmei;- beneficii indirecte (fiabilitate si securitate crescuta, coerenta marita intre diferitele sisteme informationale, acces pertinent si imediat la informatii datorita bazei unice de informatii, comunicare imbunatatita intre departamente etc.). Sper ca ati petrecut in mod placut weekendul, iar acum v-ati intors la treaba plini de elan Sau, poate, pentru unii, elanul de obicei aflat la cota ceva mai redusa de luni - sa fi fost taiat si de problemele ramase nerezolvate de saptamana trecuta.Ei bine, totul porneste de la o sarcina pe care ai delegat-o inainte cu ceva vreme si care starneste acum reactii de genul: "Nu mie mi-ati spus, ci colegului".Si atunci incepe cautatul hartiilor unde, zice-se, s-ar fi notat sarcina. "Stiu ca am pus-o undeva pe aici", "Stati sa vad daca nu cumva am notat-o aici".Timp pierdut, nervi intinsi, dureri de cap de ce Pentru ca sarcina care nu a fost indeplinita a afectat intreaga echipa si proiectul ce trebuia terminat ti-a afectat credibilitatea fata de un client sau furnizor. Nu te enerva, respira adanc si asculta-ma: exista o solutie pentru aceasta situatie!Hai sa vedem unde e problema!In cele mai multe cazuri delegarea responsabilitatilor se face verbal.Atentie insa! Nu delegarea sarcinilor este o problema, ci: imposibilitatea monitorizarii tuturor sarcinilor delegate; incertitudinea receptionarii adecvate a prioritarilor (urgenta, importanta, termen limita); imposibilitatea cunoasterii stadiului in care se afla acestea; primirea cu intarziere a unui raspuns de la persoana delegata.Data viitoare cand vei delega o sarcina, poti sa faci ALTFEL! Poti sa apelezi la o solutie - ce este la indemana ta - care sa te scuteasca de situatia neplacuta, atat pe tine, cat si pe angajatul tau.Poti utiliza o aplicatie dedicata fluxului informational care iti poate oferi atat siguranta transmiterii si receptionarii sarcinii de catre persoana desemnata, cat si specificarea timpului maxim de realizare.Odata cu transmiterea responsabilitatii se expediaza si referintele la documentele implicate, ce vor putea fi accesate din arhiva electronica. Utilizarea unei solutii de managementul documentelor si al fluxului informational permite monitorizarea tuturor sarcinilor din sistem, vizualizarea eventualelor suprasolicitari a unor angajati sau a unor probleme ce pot aparea pe parcurs.In plus, confirmarea primirii si asumarea responsabilitatii sunt date de aplicarea semnaturii de luare la cunostinta si de finalizare a activitatii.Astfel, prin implementarea unei solutii dedicate fluxului informational se imbunatateste acea parte a activitatii manageriale - gestionarea sarcinilor - care depinde preponderent de factorul uman. Nu veti mai primi raspunsuri de genul: "Nu mi s-a spus!", "N-am stiut!", "Am uitat!".Plecand de la solutia oferita, poti monitoriza si gestiona orice sarcina ai delegat, fara batai de cap. Vei sti care este stadiul lor fora a contacta pe fiecare angajat in parte in mod direct. Vei putea primi fara intarziere raspunsul final de la cel delegat, ba mai mult, vei avea certitudinea unei receptionari adecvate a responsabilitatii! Vei putea interveni, atentionandu-i la timp pe cei care au "probleme" cu rezolvarea sarcinilor corect si in timp util. Vei sti ce merge si ce nu merge. Depinde numai de tine. SECTIUNEA A III-IAA. VALOAREA JURIDICA A SEMNATURII ELECTRONICECeleritatea operatiunilor comerciale se datoreaza exploatarii tot mai intense a acquis-ului" informational. Semnatura electronica inglobeaza date in forma electronica, ce sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare. Regimul juridic al semnaturii electronice face obiectul Legii 455/2001 si a Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea acestui act normativ.Valoarea juridica a semnaturii electroniceInscrisul in forma electronica, ce cuprinde si semnatura electronica extinsa are valoarea probatorie a unui inscris sub semnatura privata. Daca respectivul inscris este si recunoscut de catre partea careia i se opune (de catre persoana cu care a fost incheiat contractul), in eventualitatea ivirii unui litigiu, atunci inscrisul se va bucura de regimul juridic al unui act autentic.Exigenta incheierii unui act juridic in forma scrisa, ad validitatem sau ad probationem, este satisfacuta de inscrisul electronic cu semnatura electronica incorporata, bazata pe un certificat calificat si generata cu ajutorul unui dispozitiv de creare a semnaturii. Nerecunoasterea de catre una dintre parti a inscrisului sau a semnaturii va obliga instanta, in fata careia a fost dedus litigiul, sa dispuna verificarea celor contestate, prin efectuarea unei expertize tehnice de specialitate. Expertul va solicita certificatele calificate, acte de natura sa identifice autorul inscrisului, semnatarul sau titularul de certificat.Partea care invoca in apararea sa o semnatura electronica extinsa, trebuie sa faca dovada ca respectiva semnatura: este legata in mod unic de semnatar; asigura identificarea semnatarului; este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legata de datele in forma electronica la care se raporteaza, astfel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila. Aspecte tehniceCheia privata este un cod digital cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware si/sau software specializat, cu ajutorul caruia se creeaza semnatura electronica.Cheia publica este perechea cheii private, indispensabila verificarii semnaturii electronice.Amprenta documentului se obtine prin aplicarea unei functii cash-code. Semnatura electronica se configureaza, cu ajutorul unui algoritm, prin suprapunerea cheii private peste amprenta documentului.Cum se incheie un contract prin semnatura electronica Ofertantul foloseste cheia sa privata pentru semnarea contractului si il expediaza, iar destinatarul ofertei decripteaza documentul transmis cu ajutorul cheii publice a ofertantului. Acceptarea ofertei lansate se realizeaza prin semnarea contractului de catre destinatar cu cheia sa privata si inapoierea lui ofertantului, care va lua cunostinta de acceptare prin utilizarea cheii publice a destinatarului.Serviciile de certificareFurnizarea serviciilor de certificare electronica consta in eliberarea de certificate sau in prestarea de servicii conexe semnaturii electronice. Activitatea de punere la dispozitia clientilor a unor asemenea servicii nu este conditionata de obtinerea unei autorizari prealabile, desfasurandu-se in conditii de concurenta libera si loiala.Viitorul furnizor de servicii de certificare va aduce la cunostinta Autoritatii de Reglementare si Supraveghere a Furnizorilor de Servicii de Certificare, printr-o notificare, intentia de a desfasura activitati legate de certificarea semnaturilor electronice, cu 30 de zile inainte de data inceperii acestor activitati. Vor fi transmise, de asemenea, si toate informatiile relative la procedurile de securitate si de certificare utilizate. Acreditarea voluntaraFurnizorii de servicii de certificare care doresc sa-si desfasoare activitatea ca furnizori acreditati pot solicita obtinerea unei acreditari din partea ARSFSC. Dobandirea acreditarii voluntare presupune indeplinirea conditiilor necesare emiterii de certificate calificate si folosirea unor dispozitive securizate de generare a semnaturii electronice, omologate de o agentie de omologare agreata de autoritate. Durata acreditarii este de 3 ani si se poate reinnoi.Mentiunile certificatelor calificate indicarea faptului ca certificatul a fost eliberat cu titlu de certificat calificat; datele de identificare a furnizorului de servicii, respectiv cetatenia (persoane fizice) sau nationalitatea (persoane juridice); numele semnatarului sau pseudonimul acestuia, precum si alte atribute relevante; codul personal de identificare a semnatarului; datele de verificare a semnaturii; indicarea exacta a perioadei de valabilitate a certificatului calificat; codul de identificare a certificatului calificat; semnatura electronica extinsa a furnizorului de servicii care emite certificatul calificat; limitele utilizarii certificatului calificat sau limitele valorice ale operatiunilor pentru care acesta poate fi utilizat. Suspendarea certificatelor: la cererea semnatarului, dupa o verificare prealabila a identitarii acestuia; ca efect al unei hotarari judecatoresti definitive; informatiile continute in certificat nu mai corespund realitatii Revocarea certificatelor:la cererea semnatarului, dupa o verificare prealabila a identitarii acestuia; la decesul sau punerea sub interdictie a semnatarului; ca efect al unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile; informatiile esentiale continute in certificat nu mai corespund realitatii; incalcarea confidentialitatii datelor de creare a semnaturii; utilizarea frauduloasa a certificatului; probarea faptului ca certificatul a fost emis in baza unor informatii false sau eronate. Obligatiile furnizorilor de certificare: sa respecte procedurile de securitate si de certificare declarate; sa asigure accesul la toate informatiile necesare utilizarii corecte si in conditii de siguranta a serviciilor sale (etapele ce trebuie parcurse pentru crearea si verificarea semnaturii electronice, tarifele percepute, modalitatile si conditiile concrete de utilizare a certificatelor, obligatiile ce revin titularului certificatului si furnizorului, existenta unei acreditari, conditiile contractuale de eliberare a certificatului, caile de solutionare a litigiilor, alte informatii stabilite de ARSE); sa tina un registru electronic de evidenta a certificatelor eliberate, accesibil inclusiv on-line (data si ora exacta la care a fost eliberat/expira certificatul, mentiuni privitoare la suspendare sau revocare si cauzele care au determinat luarea unei asemenea masuri); sa pastreze secretul informatiilor incredintate in cadrul activitatilor lor profesionale si sa nu le dezvaluie decat daca titularul certificatului accepta sa fie publicate sau comunicate tertilor; potrivit art. 196 Cod penal, incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea penala pentru infractiunea de divulgare a secretului profesional, mai putin in cazul in care informatiile sunt transmise catre o autoritate publica, atunci cand aceasta actioneaza in exercitarea si in limitele competentelor sale legale; sa nu colecteze date cu caracter personal decat de la persoana care solicita un certificat si doar in masura in care aceste informatii sunt necesare in vederea eliberarii si conservarii certificatului; utilizarea unui pseudonim nu indrituieste furnizorul sa divulge identitatea reala a titularului, decat cu consimtamantul acestuia sau pentru ratiuni de interes public. Furnizorul de servicii de certificare calificata trebuie sa dispuna de resurse financiare pentru acoperirea prejudiciilor care ar putea aparea cu ocazia exercitarii activitatii sale. Asigurarea se realizeaza fie prin subscrierea unei polite de asigurare la o societate de asigurari, fie prin intermediul unei scrisori de garantie din partea unei institutii financiare de specialitate.Prin Legea 455/2001 a fost transpusa in sistemul juridic roman Directiva nr. 99/93/CE a Consiliului Uniunii Europene si a Parlamentului European. B. NOTARUL ELECTRONICCamera Internationala de Comert a recomandat folosirea unui notar electronic, ca element important, numit si tert de incredere, in gestiunea sigura a documentelor electronice. Pentru uz juridic, este necesara consacrarea celor doua concepte definitorii: semnatura electronica si semnatura electronica extinsa. Primul concept inglobeaza practic orice procedeu utilizat de destinatarul unui mesaj pentru a indica faptul ca este de acord cu continutul mesajului, cu alte cuvinte, ca mesajul ii apartine. Semnatura electronica extinsa reprezinta o informatie in format electronic atasata sau asociata logic unei alte informatii in format electronic in scopul autentificarii acesteia in mod unic. De aceea, semnatura electronica extinsa trebuie sa includa informatii cat mai detaliate menite sa asigure identificarea celui care semneaza si integritatea documentului. Documentul electronic prevazut cu semnatura electronica este echivalent cu inscrisul sub forma privata, atat in ceea ce priveste efectele sale de fond, cat si cele procedurale. Efectele juridice, admisibilitatea ca proba in justitie si forta probanta a semnaturii electronice sunt in schimb lasate la aprecierea instantei de judecata.In anul 1997, Guvernul Romaniei prin Comisia Nationala de Informatica a elaborat proiectul legii privind Codul dezvoltarii si utilizarii tehnologiilor informatiei, care prevede ca obligatiile asumate de parti ca si mijloacele de probatiune a acestor obligatii si a platilor, prevazute de lege, se completeaza cu mijloacele specifice tehnologiilor informatiei sub denumirea de documente (acte) electronice. Se recunoaste ca act sau document electronic orice reprezentare sub forma electronica a unor fapte, bunuri sau situatii juridice, susceptibile de a fi redate intr-o forma inteligibila. Documentele electronice pot fi constituite din date numerice, texte, grafice, imagini statice sau animate, inregistrari de sunete sau voce si, in genere, din orice alta alcatuire sau reproducere prin mijloace automate a unor fapte sau bunuri, ori expresii ale unor situatii, respectandu-se, in ceea ce priveste forma electronica.. In ceea ce priveste documentele electronice in forme de lucru, nedefinitive, acestea se pot prezenta nesemnate, dar in forma lor completa si definitiva vor fi prevazute cu semnatura electronica.In Romania, adoptarea unei legi a notarului electronic ar deschide perspectiva posibilitatii efectuarii actelor notariale indeplinite de notarul public in cadrul activitatii notariale, in forma electronica la cererea persoanelor fizice sau juridice care le solicita. Aceste acte ar urma sa pastreze acelasi regim juridic ca si actele notariale indeplinite in forma materiala. Sub sanctiunea nulitatii, actele pe care notarul public le instrumenteaza in forma electronica trebuie sa indeplineasca cateva conditii esentiale, prevazute in proiectul de lege al notarului electronic. Art. 5 al proiectului de lege a notarului electronic prevede actele notariale care pot fi indeplinite in forma electronica: autentificarea unor documente, legalizarea copiilor electronice dupa documente in forma materiala, darea de data certa a unor documente si atestarea locului unde s-au incheiat acestea, primirea si pastrarea in arhiva electronica a unor documente, efectuarea si legalizarea traducerilor in forma electronica, precum si alte operatiuni prevazute de lege. Activitatea notarului electronic va fi strans legata de constituirea la nivel local si national de catre autoritatile competente a unor baze extinse de date sub titulatura de arhive electronice.Autorizarea efectuarii actelor notariale in forma electronica este de competenta Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica catre care notarii publici au obligatia de a inainta o cerere de acreditare si sa prezinte sistemul informatic pe care il vor utiliza in cadrul activitatii notariale electronice aceasta urmand sa stabileasca procedura de acordare a autorizatiei prin norme metodologice specifice in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a Legii notarului electronic. Procedura actelor notariale electronice se va indeplini cu respectarea regulilor de fond privind procedura actelor notariale reglementate prin Legea nr. 36/1995, care se va aplica in mod corespunzator, precum si cu respectarea dispozitiilor care vor fi prevazute in viitoarea Lege a notarului electronic, ce vor fi dezvoltate in baza prezentului proiect de lege care prevede in art. 14-15 liniile directoare ale procedurii de efectuare a actelor notariale electronice. In termen de 24 de ore de la primirea cererii, notarul public va efectua verificarile necesare cu privire la legalitatea actului notarial solicitat, va stabili identitatea partilor prin verificarea semnaturii electronice extinse si va trimite catre solicitant un mesaj de raspuns in care va indica, dupa caz, taxele de timbru si onorariul aferente actului; dupa confirmarea achitarii acestora, notarul public este obligat ca in termen de 24 de ore sa indeplineasca actul electronic solicitat. In fine, incheierea notariala electronica prin care se constata indeplinirea unui act notarial electronic va cuprinde o serie de elemente absolut necesare, prevazute de art. 16 al proiectului de lege mai sus-mentionat. Sub imperiul art. 102 din Legea nr. 36/1995, actele notariale electronice instrumentate de notarul public vor ramane in arhiva electronica a acestuia timp de 10 ani. De asemenea, se impune cu necesitate ca notarul public sa tina la zi si un registru in forma electronica a tuturor actelor notariale electronice efectuate, in ordine cronologica (stabilirea formei si modului de tinere si efectuare a inregistrarilor va intra in competenta Ministerului Justitiei prin Regulament), precum si o evidenta financiar-contabila in forma electronica (conform normelor metodologice ce vor trebui stabilite de Ministerul Finantelor).Parerile notarilor publici consacrati pot varia foarte mult in ceea ce priveste necesitatea extinderii activitatii notariale in domeniul electronic. Unii se declara in mod clar in favoarea introducerii acestui element de noutate in cadrul desfasurarii activitatii notariale, dar exista si voci care sustin ca o asemenea schimbare ar fi un simplu capriciu in conditiile nivelului de dezvoltare socio-economica din Romania la ora actuala. In acest sens, este relevanta pentru fondul problemei declaratia d-nei notar Carmen-Iulia Popa, care sustine ca doar obligativitatea inscrierii in arhivele electronice si intocmirii actelor notariale in sistem electronic ar putea duce la folosirea in paralel a sistemului notarului electronic, oarecum in defavoarea activitatii notariale deja consacrate In schimb exista unanimitate in ceea ce priveste crearea pe baze legale a posibilitatii de acces in diferite baze electronice de date in scopul fluentizarii actului notarial. In acest sens, notarii publici din Romania au posibilitatea de a obtine acreditarea accesului in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare pana in prezent Uniunea Notarilor publici a autorizat un numar de 76 de notar publici, care au inscris in arhiva electronica peste 1700 de avize de garantie si exista deja un proiect de lege ce urmareste organizarea si functionarea birourilor de carte funciara. In orice caz, realitatea marcanta este ca implementarea sistemului de semnare si incheiere de acte prin intermediului semnaturii electronice va dura, dupa cum ne-a declarat d-na Gabriela Buleu, marketing manager DNT Iasi. SECTIUNEA A IV-AA. PREZENTARE GENERALA A COMERTULUI ELECTRONIC IN ROMANIACe probleme apar in calea Business Infrastructura presupune: - Internet / RomTelecom - Plati electronice - Legislatie Ramaneri in urma si mentalitati ale oamenilor si organizatiilor - Insuficienta utilizare a cardurilor - Slaba utilizare a Internetului- Adaptare greoaie la noile strategii si forme de organizare- Riscul crescut dat de lipsa de securitate a sistemelor TI Rolul bancilor romanesti: - Departe de fi motoare ale noilor tehnologii - Nu isi asuma riscuri Comertul electronic in Romania: Exista un inceput promitator - Situri B2B >10- Situri B2C >25Servicii de Home Banking oferite de banci importante Organizatie emitenta de certificate digitale - siturile operatioanle folosesc certificare internationalaProiecte de legi privind Codul utilizarii informatiei, semnatura electronica, etc. - statutul documentelor electronice- securitatea tranzactiilor electronice- protectia datelor personaleStart-up de eMall-uri Numarul de servere Internet creste cu peste 30% anual Obstacolele in regiune: oLipsa investitiilor / finantarii; oPenetrarea scazuta a Internetului in randul populatiei; oMecanismul de plati electronice este inexistent; oPenetrare mica a Card-urilor pentru plati; oLipsa infrastructurii legislative; oProtectia drepturilor de proprietate intelectuala; oLipsa constientizarii asupra potentialilor utilizatori finali; oTarife ridicate la liniile telefonice locale (vezi fig.) Bariere: oGenerice - Preturile comunicatiilor in zona; - Protectia confidentialitatii; - Existenta legislatiei copyright-ului in lumea digitala; oSpecifice: - Fragmentare lingvistica si culturala; - Lipsa exploatarii sectorului public al informatiilor. Infrastructura de comert electronic Hosturi Internet - Ianuarie 1999 23.508- Septembrie 2000 36.793 (+56,5%) Utilizatori Internet - estimativ 400.000 (580.000 /ESIS, 600.000 /ITU)- penetrare de numai 1,8 (2,78)%Carduri (Credit/Debit) - numar estimat 770.000 la sfarsit iulie 2000 preponderent Visa Electron Tendinte : Construirea unui site eCommerce presupune: - 30% software si proiectare - 70% logistica Exploatarea unui sit eCommerce implica: - o noua meserie de invatat - instruirea dificila din cauza lipsei de experienta Folosirea in Romania a cardurilor de plata este caracterizata de dificultati, numarul inca mic de utilizatori Frauda in eCommerce exista, exagerata insa mai ales de mass- media la nivel care sperie comparatorii potentiali Cumparatorul on-line - nu este format ca un grup distinct - descurajat de lipsa unor metode de plata electronice sigureCe ar fi de facut Incurajarea organizatiilor economice sa-si creeze infrastructura pentru afaceri electronice Adoptarea unui program national corelat cu Europe Armonizarea rapida a legislatiei nationale cu cea din UE, in special cea privind securitatea tranzactiilor si semnatura electronica Un program international destinat sa sprijine depasirea dificultatilor economice ale Romaniei si a altor tari din Europa Centrala si de Est ajutandu-le sa construiasca infrastructura necesara de tip eBusiness - implementarea de organisme de infrastructura eCommerce, inclusiv protectia tranzactiilor- instruire si educatie eCommerce - asistenta financiara pentru i.m.m privind proiecte eCommerce - asistenta pentru firmele de care dezvolta aplicatii eCommerce Alternativa va putea fi "cresterea decalajelor" (un nou zid creat de tehnologiile noi) B. SEMNATURA ELECTRONICA INCOTRO Desi Romania se afla deja cu un pas inaintea multor tari in ceea ce priveste legislatia in domeniu, semnatura electronica este departe de a fi utilizata pe scara larga in randul companiilorIn contextul pregatirilor pentru aderare, legea privind semnatura electronica a reprezentat in 2001 o preocupare legislativa de rascruce pentru sistemul de drept romanesc.Esenta acestor reglementari consta in prevederile inovatoare, de inspiratie europeana (Directiva UE EC/99/93), referitoare la valoarea juridica a inscrisului in forma electronica. Suntem in prezent martorii impactului evolutiei societarii informationale moderne asupra normelor traditionale de drept civil, comercial si de procedura civila, supuse in sfarsit adaptarii la realitatea economica.In mod cert, pe fondul informatizarii societatii moderne si al ritmului trepidant al activitatilor economice la nivel global, conceptul a fost generat sa raspunda volumului amplificat de tranzactii, optimizarii consumului de resurse si cerintelor autoritatilor si partenerilor contractuali in privinta garantarii autenticitatii sursei si integritatii informatiei. Romania ramane insa o tara a paradoxurilor si in aceasta privinta, existand polarizari de la cadrul legislativ in plin proces de armonizare si exportul de specialisti IT, pana la gradul redus de penetrare in teritoriu a noii culturi tehnologice si dificultatile de implementare a unei infrastructuri functionale.Strict juridic, semnatura electronica reprezinta date in forma electronica. Acestea sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica ce servesc ca metoda de identificare.Semnatura electronica extinsa are aceeasi valoare in spatiul virtual ca si semnatura manuscrise, avand forta probanta in justitie. Orice persoana, in baza unui contract cu un furnizor de servicii de certificare, care detine o pereche de chei electronice si are un certificat digital, poate semna electronic in mod valabil acte juridice.De regula, semnatura extinsa bazata pe un certificat calificat indeplineste conditiile legale de valabilitate. Inscrisul in forma electronica (la care s-a incorporat, atasat sau asociat logic o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice) este asimilat in ceea ce priveste conditiile si efectele sale cu inscrisul sub semnatura privata.Mai mult, inscrisul in forma electronica la care s-a incorporat, atasat sau asociat logic o semnatura electronica - recunoscut de destinatarul acestuia - are acelasi efect ca si un document autentic pe suport de hartie intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.Pentru conditii de proba sau validitate este suficienta si necesara semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat si generata printr-un dispozitiv securizat, si care indeplineste o serie de conditii legale cum sunt: este legata in mod unic de semnatar; asigura identificarea semnatarului; este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incot orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.Legislatia de profil s-a imbunatatit...Principiile directivelor europene se oglindesc si in legislatia romaneasca, pe parcursul ultimilor ani aceasta imbogatindu-se cu acte normative referitoare la aplicatii din domeniul tehnologiei informatiilor. Trebuie mentionate in acest sens legea comertului electronic, regulile privind licitatiile electronice, Internet banking, precum si incasarea prin mijloace electronice a taxelor si impozitelor. Exista in prezent o strategie nationala pentru promovarea noii economii si implementarea societatii informationale si s-au pus bazele Sistemului Electronic National unde vorbim deja de e-guvernare si e-administrare,...dar suntem inca departe.Cu toate acestea, daca incercam un salt din spatiul virtual in mijlocul reglementarilor financiar-contabile legate de emiterea facturilor si tinerea evidentelor contabile, nu regasim aici un corespondent de aplicabilitate practica, cu exceptia optiunii create de catre Ministerul Finantelor Publice pentru anumite categorii de societati (in domeniul bunurilor si serviciilor de utilitate publica) in privinta emiterii facturilor fiscale pe un singur exemplar de hartie si stocarii lor electronice. Astfel, din punct de vedere legislativ, Romania se afla aproape sau chiar in pas cu tarile UE, insa in privinta implementarii, a asigurarii infrastructurii si logisticii, costurile si revolutia mentalitatilor continua sa reprezinte o provocare atat pentru autoritatile in drept, cat si pentru comunitatea economica si societatea civila. C. CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA SATU MARE IMPLEMENTEAZA SEMNATURA ELECTRONICACamera de Comert, Industrie si Agricultura Satu Mare a devenit agent de distributie in judetul Satu Mare, prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, pentru semnatura electronica si serviciile asociate oferite de E-SIGN ROMANIA si VERISIGN.In conformitate cu Legea 455, publicata in Monitorul Oficial partea I, nr. 429 din 31 Iulie 2001 si Hotararea de Guvern, nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica, semnatura electronica este asimilata in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu semnatura olografa.Urmatoarele prevederi ale acestor legi pot fi amintite:Art. 5. - Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.Art. 6. - Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.Art. 7. - In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.Pentru detalii despre modul in care poate fi obtinuta si folosita semnatura electronica precum si pentru avantajele utilizarii acesteia, va rugam sa va adresati Departamentului de Relatii Interne si Internationale din cadrul CCIA Satu Mare, Daniel Gavrus, Telefon: 710206, Fax: 710790, E-mail: relatii@cciasm.ro. D. Autoritatea de Certificare Q'Bit Systems QBxTrustAutoritatea de Certificare Q'bit Systems QBxTrust ofera servicii de certificate publice pentru persoane individuale, sau pentru organizatii private si publice prin emiterea unui certificat cu cheie publica pentru identificarea unica a utilizatorului, sau a statiilor de lucru in Internet si in retelele private. Scopul Autoritatii de Certificare Q'Bit Systems QBxTrust este de a furniza servicii de incredere, care sa dea posibilitatea oricui, oricand sa poata utiliza avantajele pe care le ofera conceptul de semnatura digitala, sa poata comunica criptat prin serviciul de e-mail (posta electronica), sa utilizeze servicii de e-commerce, e-government, sau de e-banking intr-un mediu securizat. Autoritatea de Certificare Q'Bit Systems QBxTrust ofera aceste servicii, prin intermediul unei structuri de tip PKI. Legea Semnaturii Digitale (electronice) In Romania, cadrul legal de utilizare a semnaturii digitale (electronice) a fost stabilit prin "Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica" publicata in Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 429 din 31 iulie 2001, lege care defineste termenii de autentificare, non-repudiere, unicitate, etc., in ceea ce priveste valoarea semnaturii digitale.Infrastructura PKI Criptografia bazata pe chei publice trebuie insotita de un set de politici de definire a regulilor sub care sistemele de criptografie pot opera si de un set de proceduri prin care se specifica modalitatile de generare, distribuire si utilizare a cheilor. Pe scurt, este nevoie de o infrastructura denumita Public Key Infrastructure (PKI), care stabileste cadrul functional, bazat pe standarde, pentru o mare varietate de componente, aplicatii, politici si practici al caror scop este atingerea celor patru functionalitati principale ale unei tranzactii comerciale: Confidentialitatea - secretizarea informatiei Integritatea - asigurarea impotriva manipularii frauduloase a informatiei Autentificarea - verificarea identitatii unui individ sau a unei aplicatii Non-repudierea - asigurarea paternitatii mesajului Infrastructura PKI este o combinatie de produse harware si software, politici si proceduri care asigura securitatea de baza necesara astfel incit doi utilizatori, care nu se cunosc sau se afla in puncte diferite de pe glob, sa poata comunica in siguranta. La baza PKI se afla certificatele digitale, denumite si pasapoarte electronice ce mapeaza semnatura digitala a utilizatorului la cheia publica a acestuia. O structura PKI are in componenta politici de securitate, practici de utilizare a certificatelor, autoritatea de certificare, autoritati de inregistrare, un sistem de distribuire a certificatelor si aplicatii. E. PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MARCA TEMPORALA - APROBAT IN SEDINTA DE GUVERNGuvernul Romaniei a aprobat in sedinta din 27 mai 2004, proiectul de lege privind marca temporala, care stabileste regimul juridic al marcii temporale si conditiile de furnizare a serviciilor de marcare temporala. Marca temporala este o semnatura electronica, emisa de catre un furnizor de servicii de marcare temporala, fiind formata din cel putin urmatoarele elemente: date in forma electronica sau amprenta acestora; data, ora si minutul specificate, furnizate digital, precum si semnatura electronica extinsa a furnizorului de servicii de marcare temporala. Altfel spus, marca temporala este un sigiliu electronic cu indicatii de timp, aplicat peste un document. Marca temporala emisa de catre un furnizor de servicii de marcare temporala si semnata cu semnatura electronica extinsa a acestuia, certifica existenta documentului electronic prezentat la data si ora mentionate in marca temporala. Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatilor legate de emiterea marcilor temporale, persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii de marcare temporala au obligatia de a notifica ARS data inceperii acestor activitati. De asemenea, acestia au obligatia de a comunica autoritatii o serie de informatii si documente precum: rezultatele auditului cu privire la sistemul informatic destinat crearii marcii temporale, efectuat de catre o echipa formata din personal independent, specializat si atestat; certificatul calificat pe baza caruia se va putea verifica semnatura asupra marcii temporale; politica referitoare la protectia datelor cu caracter personal care sa fie conforma cu legislatia romana in vigoare; orice alte informatii referitoare la activitatea de furnizare de servicii de marcare temporala cerute de autoritate. Marca temporala trebuie generata de un sistem informatic sigur, capabil sa asigure ca este imposibil sa fie emisa o marca temporala corecta pentru un alt timp decat momentul cand a fost primit documentul sau sa se schimbe ordinea in care marcile de timp sunt emise. Standardele de securitate ce trebuie respectate de sistemele de marcare temporala sunt cele prevazute in normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1259/2001. Orice sistem care creeaza marca temporala trebuie sa produca un registru operativ pe un suport ne-reinscriptibil in care sunt automat inregistrate evenimentele, astfel incat orice anomalie sau tentativa de intruziune care poate sa modifice functionarea sistemului referitor la inregistrarea corecta a datei, sa fie inregistrata in registrul operativ si sa determine blocarea sistemului. CONCLUZIISITUATIA ACTUALA IN ULTIMII 5-7 ANI PESTE 50 DE TARI AU ADOPTAT LEGI PRIVIND SEMNATURA ELECTRONICAADOPTAREA LEGILOR A FOST INSOTITA DE NUMEROASE COMENTARII, ARTICOLE SI RAPOARTE CARE AU PUS IN DISCUTIE ROLUL CARE VA FI JUCAT DE SEMNATURA ELECTRONICADIRECTIVA UE 1999/93/EC PRIVIND SEMNATURA ELECTRONICA CADRUL LEGISLATIV ACTUALSCOPUL DIRECTIVEI 93/1999/EC CREAREA UNUI CADRU UNIC COMUNITAR PROMOVAREA LIBERULUI ACCES LA OFERIREA DE ASTFEL DE SERVICII LA NIVEL COMUNITARRECUNOASTEREA DIN PUNCT DE VEDERE LEGAL A SEMNATURII ELECTRONICE IN UNIUNEA EUROPEANALEGEA 455/2001 PRIVIND SEMNATURA ELECTRONICA NORME TEHNICE SI METODOLOGICE DIN 13 DECEMBRIE 2001 PENTRU APLICAREA LEGII NR. 455/2001 PRIVIND SEMNATURA ELECTRONICA DUPA 4 ANI...STUDIU PENTRU COMISIA EUROPEANA DG SOCIETATEA INFORMATIONALA ASPECTE JURIDICE SI ECONOMICE ALE APLICARII DIRECTIVEI 93/1999/EC SI APLICATII PRACTICE ALE SEMNATURII ELECTRONICE IN TARILE UE SI CANDIDATE PUBLICAT LA SFARSITUL LUNII OCTOMBRIE 2003 ACCESIBIL PE PAGINA INTERNET A DG SOCIETATEA INFORMATIONALA NIVELUL IMPLEMENTARII DIRECTIVEI IN UNIUNEA EUROPEANANIVELUL UTILIZARII EFECTIVE A SEMNATURII ELECTRONICE IN EUROPANEVOIA DE SEMNATURA ELECTRONICA LIPSA DE INTEROPERABILITATEINTERPRETARE ART. 5.1 DIN DIRECTIVAPKI SI SEMNATURA ELECTRONICA APLICATII ALE SEMNATURII ELECTRONICE IN PREZENT SUNT DOUA APLICATII DOMINANTE PENTRU SEMNATURILE ELECTRONICE IN EUROPA : 1.PERSONAL E-BANKING (CONSUMER BANKING) ESTE UTILIZAT DEJA DE CATIVA ANI DE TOATE STATELE MEMBRE SI DE APROAPE TOATE STATELE EUROPENE 2.APLICATII DE E-GOVERNMENT SE BAZEAZA ATAT PE CERTIFICATE SIMPLE, CAT SI CERTIFICATE CALIFICATE SEMNATURA ELECTRONICA = DATE IN FORMA ELECTRONICA ATASATE SAU ASOCIATE LOGIC CU ALTE DATE IN FORMA ELECTRONICA SI CARE SERVESC CA METODA DE IDENTIFICARE (ART.4 PCT.3)VALOARE JURIDICA SEMNATURA ELECTRONICA EXTINSA - CONDITII CUMULATIVE: - LEGATA IN MOD UNIC DE SEMNATAR- ASIGURA IDENTIFICAREA SEMNATARULUI- CREATA PRIN MIJLOACE CONTROLATE EXCLUSIV DE SEMNATAR- IDENTIFICA IN MOD UNIC INSCRISUL CARUIA I SE ATASEAZAINCHEIEREA CONTRACTULUI 1: OFERTANTUL SEMNEAZA INSCRISUL CU CHEIA PRIVATA = ATASAREA UNEI INSIRUIRI DE NUMERE SI LITERE (GENERATA PRINTR-UN ALGORITM) => EXPEDIEREA 2: DESTINATARUL "DESCIFREAZA" INSCRISUL FOLOSIND CHEIA PUBLICA A OFERTANTULUI = VERIFICA IDENTITATEA OFERTANTULUI SI INTEGRITATEA INSCRISULUI 3: DESTINATARUL SEMNEAZA INSCRISUL CU CHEIA SA PRIVATA SI IL RETURNEAZA 4: OFERTANTUL VERIFICA ACCEPTAREA OFERTEI FOLOSIND CHEIA PUBLICA A DESTINATARULUIVALIDITATEA CONTRACTELOR FORMA SCRISA CERUTA CA O CONDITIE DE VALIDITATE - CONDITII:- INSCRISULUI IN FORMA ELECTORNICA I S-A INCORPORAT, ATASAT SAU ASOCIAT LOGIC O SEMNATURA ELECTRONICA EXTINSA- SEMNATURA ESTE BAZATA PE UN CERTIFICAT CALIFICAT VALABIL LA MOMENTUL RESPECTIV- SEMNATURA ESTE GENERATA DE UN DISPOZITIV SECURIZAT DE CREARE A ACESTIAPROBA CONTRACTELOR INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA - IN CONDITIILE CERUTE PENTRU FORMA SCRISA INSCRIS AUTENTIC - INTRE PARTI SI CEI CARE LE REPREZINTA DREPTURILE, ATUNCI CAND ESTE RECUNOSCUT DE CEL CARUIA I SE OPUNE.CERTIFICATUL CALIFICAT 1: CERERE ADRESATA FURNIZORULUI DE SERVICII DE CERTIFICARE CALIFICATA 2: VERIFICAREA IDENTITATII SOLICITANTILOR EXCLUSIV PE BAZA ACTELOR DE IDENTITATE 3: ACORDAREA CERTIFICATULUI SI SEMNATURII 4: FOLOSIREA PE PERIOADA DE VALABILITATE 5: EXPIRAREA/ REINNOINREA CERTIFICATULUI IN ACELEASI CONDITIICERTIFICATUL CALIFICAT INCIDENTE SUSPENDAREA: - LA CEREREA TITULARULUI - DISPUSA DE O HOTARARE JUDECATOREASCA - INFORMATIILE DIN CERTIFICAT NU CORESPUND REALITATII (DACA NU SE REVOCA) - ALTE CAZURI STABILITE DE FURNIZORI PRIN PROCEDURILE DE SECURITATE SI DE CERTIFICARE REVOCAREA: - LA CEREREA TITULARULUI - LA DECESUL SAU PUNEREA SUB INTERDICTIE A TITULARULUI - DISPUSA DE O HOTARARE JUDECATOREASCA - INFORMATIILE CONTINUTE SUNT ERONATE, FALSE SAU NU MAI CORESPUND REALITATII - INCALCAREA CONFIDENTIALITATII DATELOR DE CREARE A SEMNATURII ELECTRONICE - UTILIZARE FRAUDULOASA - ALTE CAZURI STABILITE DE FURNIZORI PRIN PROCEDURILE DE SECURITATE SI DE CERTIFICAREACTELE NOTARIALE ELECTRONICE CONDITII:- NUMAI IN FORMA ELECTRONICA- CONDITIILE DE FOND PREVAZUTE DE LEGE- SEMNATE CU SEMNATURA ELECTRONICA EXTINSA A NOTARULUI PUBLIC BAZATA PE UN CERTIFICAT CALIFICAT FURNIZAT DE UN FURNIZOR DE SERVICII DE CERTIFICARE ACREDITAT =>EXTENSIE SPECIALA AUTENTIFICAREA INSCRISURILOR LEGALIZAREA COPIILOR ELECTRONICE DUPA INSCRISURI ORIGINALE DATA CERTA SI ATESTAREA LOCULUI PRIMIREA SI PASTRAREA IN ARHIVA ELECTRONICA LEGALIZAREA TRADUCERILOR IN FORMA ELECTRONICA ELIBERAREA DE DUPLICATEPROCEDURA CERERE -> FORMA ELECTRONICA + SEMNATURA ELECTRONICA EXTINSA A SOLICITANTULUI VERIFICARE -> NOTARUL PUBLIC RASPUNS: TAXELE DE TIMBRU + ONORARIU MOTIVELE DE REFUZ ACHITAREA TAXELOR SI ONORARIULUI INDEPLINIREA ACTULUI IN 24 DE OREAUTORIZAREA NOTARILOR PUBLICI 1: CERERE CATRE AUTORITATEA DE REGLEMENTARE SI SUPRAVEGHERE L.455/2001 2: AUTORITATEA NOTIFICA UNIUNEA NATIONALA A NOTARILOR PUBLICI ELIBERAREA AUTORIZATIEI 3: UNNP NOTIFICA AUTORITATEA CU PRIVIRE LA INCIDENTELE APARUTE IN EXERCITAREA PROFESIEI 4: FURNIZORII DE SERVICII ELECTRONICE NOTARIALE ACREDITATI DE AUTORITATE SI UNNP BIBLIOGRAFIE1. SEMNATURA ELECTRONICA; Culegere de acte normative dupa documente oficiale, Editura METEORA PRESS, 20022. www.pcmagazine.ro Varujan Pambuccian este membru al Parlamentului Romaniei si initiator, alaturi de deputatul Sorin Pantis, al proiectelor de legi privind comertul electronic si semnatura electronica3. sursa: site-ul furnizorului de servicii de certificare E-Sign, www.e-sign.ro 4. http://www.r-gamasoft.ro/5. www.ccibv.ro/certifC.htm Camera de Comert si Industrie Brasov. Romania.6. sursa: site-ul MCTI, www.mcti.ro7. http://www.r-gamasoft.ro 8. irina.craciun@theredpoint.ro. 9.www.markmedia.ro Irina CRACIUN 17 Mai 2004 - 23 Mai 2004; irina.craciun@theredpoint.ro.10. Revista CARIERE www.cariereonline.ro Razvan TANASE.11. Mihaela Nitulescu http://www.elsa.ro/elsaro/revista/articolej-mihaela.htm12. Sursa: RIPE Network Coordination Centre http://www.ripe.net13. Sursa: BNR14. http://tpb.traderom.ro/Ro/Cd/noupag/e_commerce/prezentare.htm Sursa: Prof. Dr. Vasile Baltac Conferinta e-Business 10.10.200015. http://www.bizcity.ro/index.php x=read16. http://www.cciasm.ro/LatestNews.asp articleid=2317. http://www.gb.ro/certificate.html18. Referinta: http://www.mcti.ro Agora News. Romania - luni,31-Mai-200419. HTTP://EUROPA.EU.INT/INFORMATION_SOCIETY20. BOGDAN MANOLE ION GEORGESCU SEMNATURA ELECTRONICA INCOTRO 21. ADELA DANCIU ADANCIU@CDEP.RO