REFERAT DREPTUL MEDIULUI: PLOAIA ACIDA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Patricia
Ploaia AcidaPloaia acida nu poate fi vazuta, dar efectele ei asupra florei si faunei sunt devastatoare. Apare atunci cand activitatile industriale si urbane ard combustibili precum carbunele sau petrolul, emanand hidrocarburi periculoase.Un procent de 85% din ploile acide, din Europa provin in urma arderii combustibililor, principalii vinovati fiind oxizii de sulf. O data cu arderea hidrocarburilor, in aer se emana in principal doua gaze: dioxidul de sulf si protoxidul de azot. Acestea se combina cu apa din aer formand acidul sulfuric si acidul azotic. Taria ploii acide depinde de calitatea de gaze prezenta. De exemplu atunci cand ploua dupa o lunga perioada fierbinte caracterizata printr-un strat de pacla, taria acestuia poate fi considerabila, cu un pH de 3 sau mai putin mai ales daca e insotita de pacla. La un pH de 1,5 se aproprie de taria sucurilor gastrice umane care pot dizolva hrana! Ploaia are un pH de 5.6, fiind in mod natural usor acida datorita dioxidului de carbon amestecat cu apa care da nastere acidului carbonic.Aciditatea e masura numarului de ioni de hidrogeni din solutie. Gama pH-ului variaza de la pH 0 (extrem de acid) pana la pH 14 (extrem de alcalin), pH 7 fiind neutru.Ploile acide nu cad intotdeauna in tarile in care se emana gaze incriminante. Gazele sunt purtate de vant si precipiteaza sub forma de acizi in alte locuri. America de Nord si Europa sunt cele mai mari producatoare de ploi acide . in 1983 Marea Britanie a produs 2 milioane de tone de ploi acide, insa doar 600.000 de tone au cazut acolo. Restul a fost purtat de vant spre Europa Continentala, in speial Scandinavia.Toate tarile europene produc ploi acide, iar efectele padurilor moarte si uscate se intalnesc pretutindeni. Padurile europene (si nord-americane) de pe podisuri si munti, au fost lovite de pe moartea arborilor. Vanturile dominante poarta cu ele ploile acide. Pe varfurile muntilor, plafonul stratului noros este situat la joasa altitudine si vegetatia e invaluita in vartejuri de pacla acida care acopera si ataca frunzele. MOARTEA PADURILORArborii sufera de Waldsterben, sau moartea padurilor care rezulta, in urma poluarii aerului, inclusiv a ploilor acide. Mecanismul precis nu este inca cunoscut dar s-a convenit ca exista mai multe stadii. Copacii incep sa-si piarda frunzele sau acele, incepand cu partea superioara, apoi arborele este afectat in intregime . in cele din urma acesta moare, iar daca panta pe care este situat e abrupta toti arborii afectati se pot pravali la vale, ca si cand ar fi fost taiati. Un semn al bolii este subtierea frunzelor, ce acopera intreg copacul.Lichenii (mici aglomerari de plante) sunt buni monitori ai poluarii aerului deoarece tesuturile lor mor daca sunt expuse la nivele ridicate de ploi acide. Acestia lipsesc de obicei, din centrele oraselor (deserturi integrale de licheni), dar pot fi intalniti in suburbii si in regiunile rurale cu niveluri scazute de ploi acide ( deserturi exterioare de licheni ). Ploile acide dizolva piatra, astfel ne putem imagina ce efecte are asupra plantelor. Daca ploaia acida cade in apa, ii mareste aciditatea; aceasta e acidifiere fatala pentru viata acvatica. Lacurile, paraiele si raurile sunt supuse acestui pericol mai ales paraiasele din regiunile impadurite unde un torent de acizi concentrati poate duce la moartea instantanee a pestilor. Sub stratul de ace de conifere creste aciditatea solului si in absenta focurilor (indeosebi in Parcurile Nationale), acele acestor arbori nu pot fi transformate in straturi de cenusa alcalina in urma incendiilor naturale. Ploile acide au dus la moartea a milioane de somoni si pastravi in mii de lacuri suedeze. Dintre cele 90.000 de lacuri, 4000 sunt foarte acide, (sub pH 5), 18.000 au prezentat deja efecetele acidificarii si alte 20.000 sunt pe cale de a fi afectate. Somonul a disparut complet din cateva rauri din sudul Suediei. Actiunea de remediere presupune dispersarea calcarului peste lacuri si paraie cu ajutorul elicopterelor, pentru a neutraliza acidul. S-au initiat peste 3000 de proiecte de dispersare de calcar, care vor trebui repetate la fiecare 3-5 ani. Lacurile din Scotia si Marile Lacuri din America de Nord au fost afectate de acidifiere. LEGISLATIAConventia de la Geneva din 1986 semnata de Comunitatea Europeana (astazi Uniunea Europeana) a stipulat interesele internationale pentru reducerea gazelor poluante, mai ales a oxizilor de sulf si de azot. in iunie 1992 la Summit-ul Pamantului de la Rio de Janeiro s-au stabilit tinte precise, alese voluntar, pentru reducerea emisiilor asa-numitelor gaze de sera avand ca scop reducerea vitezei incalzirii globale.Desi exista semne ca multe tari europene fac un efort sustinut pentru a-si reduce emisiile, dorind ca in Uniunea Europeana pana in 2010 nivelurile din 1990 sa se reduca cu 15%, infractorul principal, SUA, accepta cu greutate conditiile. Conferinta privind schimbarile climatice de le Kyoto, Japonia, din decembrie 1997 a incercat sa impuna limite egale pentru emisiile de gaze, atat pentru tarile industrializate cat si pentru cele in curs de dezvoltare. SUA a incercat sa-si mentina nivelurile de emisii, propunand o "cota" a emisiilor prin care statele (majoritatea in curs de dezvoltare ) sa poata emite anumite cantitati de gaze sau sa poata vinde acest drept altor state (probabil dezvoltate). Aceste propuneri au fost criticate de catre ecologisti care incearca sa impuna reducerea emisiilor pentru toate statele.