REFERAT ECONOMIE: ECONOMIA SUBTERANA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
ECONOMIA SUBTERANA FACTOR PERTURBATOR IN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE1.Conceptul de economie subteranaDin perspectiva aparitiei si dezvoltari, si functionarii economiei ca economie de piata conceptul de piata paralela, de economie subterana, de piata neagra este relativ tanar. Practic, folosirea si invocarea sa frecventa, ca obiect distinct de studiu si analiza, dateaza doar de circa un sfert de secol. Acesta reprezinta si unul dintre motivele pentru care delimitarea sa teoretica nu este conturata cu destula precizie pana in prezent; acuratetea stiintifica a termenului, inca insuficienta, este dublata de unele confuzii, generate de existenta si circulatia concomitenta a mai multor termeni.Diversele analize facute pana acum avand ca subiect economia subterana, pun accentul fie pe aspectul social, fie pe cel economic, sau moral, ori subliniaza aspectele ilegale sau marginea legalitatii; din aceasta cauza unitatea de analiza a diferitelor studii nu este comparabila .Cateva dintre cele mai utilizate definitii prezinta economia subterana ca fiind "activitatea economica ce nu este inregistrata in evidentele oficiale" , "orice activitate economica neinregistrata ce contribuie in mod curent la obtinerea (calcularea) PIB" sau "baza cererii pentru desfacerea de bunuri si servicii (indiferent daca era legala ori ilegala), ce scapa controlului estimarile oficiale ale produsului national brut" .Un dictionar romanesc de economie aparut in 1995 o defineste ca fiind "totalitatea activitatilor economice nedeclarate institutiilor insarcinate cu stabilirea impozitelor si cotizatiilor sociale care scapa inregistrarilor statistice si din contabilitatea nationala" . Conform acestei surse, economia subterana - cunoscuta si sub denumirea de economie ascunsa sau informala - cuprinde munca "la negru", ilegala sau clandestina, activitatile de productie, proiectare, menajare, etc., neoficiale si nedeclarate. Potrivit Serviciului Roman de Informatii, "principalele canale de alimentare a economiei subterane se localizeaza in domeniul evaziunii fiscale si vamale (diminuarea valorii sau a cantitatii declarate in vama), contrabanda cu marfuri, manoperele ilicite in gestionarea patrimoniului firmelor (conducerea intentionat defectuoasa a evidentelor, derularea unor operatii fictive), concurenta neloiala, deturnarea de fonduri preponderent in sfera agentilor economici cu capital mixt sau exclusiv de stat, coruptia etc." In timp ce in unele lucrari economia subterana este asociata doar cu activitati economice legale care nu sunt raportate fiscului si se sustrag impozitarii, numeroase studii pe aceasta tema iau in calcul si activitatile ilegale : comert cu bunuri furate, producerea si traficul de droguri, jocuri de noroc ilegale, jafuri, inselaciune, schimburi in natura cu droguri sau bunuri furate, traficul de arme, contrabanda cu alcool si tigari etc.Economia subterana este o expresie care inglobeaza o multitudine de termeni utilizati intersanjabil sau care, intr-un anumit mod, se suprapun. Situatia este si mai confuza atunci cand termenii sunt tradusi dintr-o limba in alta si nuantele sau intelesurile implicate sunt pierdute. Dintre termenii utilizati se pot aminti : sector informal, sector nestructurat, economie din umbra, economie ascunsa (invizibila, oculta, submergenta, ilegala, paralela, secundara, neoficiala, nedeclarata, necontabilizata, sociala), economie de cartier/regiune, economie de ghetou, contraeconomie, capitalism de gherila, munca la negru, comert din umbra, evaziune fiscala, spalarea banilor murdari, infractiune a "gulerelor albe", bacsis, mita, contrabanda etc. Cu alte cuvinte, termenul analizat descrie un set variabil de comportamente care exista inca din momentul in care statul a inceput sa creeze legi, conceptul de "economie subterana" fiind noutatea .Exista insa urmatoarele trasaturi specifice :-datorita motivelor fiscale este nedeclarata si greu de cuantificat;-da nastere la castiguri superioare celor legale datorita scaparii de la impozitare, in contrapartida cu riscul existent ;-se observa o adevarata diminuare a concurentei si o crestere a preturilor, datorita riscului ridicat si a luptei dintre participanti;-in sens contrar se poate observa si o diminuare a preturilor produselor datorita lipsei in structura preturilor a articolelor de calculatie supuse evaziunii fiscale (CAS) ;-tranzactiile se fac in numerar pentru a scapa controlului ;-intelegerile intre ofertanti si cumparatori sunt in general secrete, neinregistrate ;-produsele oferite satisfac trebuinte oculte imposibil de realizat intr-un cadru legal -unele produse obtinute in acest circuit nu sunt utilizate si in economia de suprafata (droguri).2.Taxonomia activitatilor subterane Reunirea in cadrul conceptului de economie subterana a unor activitati diverse necesita o anumita sistematizare, care are ca scop facilitarea intelegerii lor si a relatiilor existente intre ele si chiar motivatiile aparitiei lor.Taxonomia intreprinsa in aceasta lucrare incearca, fara a fi exhaustiva, sa "acopere" trei criterii :legalitate, fiscalitate,contabilitate nationala.De asemenea, activitatile sunt impartite in doua categorii:-comerciale (bunuri si servicii produse si schimbate la preturi formate pe piata);-necomerciale, activitati care nu solicita o contrapartida monetara; pot fi finantate din:-contributii fortate: impozite, taxe, contributii sociale;-voluntare (produse de asociatii private fara scop lucrativ, care beneficiaza de cotizatiile voluntare ale membrilor lor, donatii private sau publice etc.)O prima clasificare a activitatilor subterane, le imparte, din puncul de veder al legalitatii, in: ilegale (trafic, coruptie, proxenetism) si legale. in cadrul acestei ultime categorii sunt cuprinse activitatile care:-nu sunt inregistrate la nivelul statului in sistemul contabilitatii nationale (activitatile casnice, munca voluntara, activitatile in folosul comunitatii);-nu sunt declarate la administratia financiara (frauda fiscala, munca la negru, etc.).Proportia elementelor componente, modul lor de manifestare, impactul asupra economiei oficiale, variaza de la tara la tara, in functie de sistemul economic si organizatoric, de particularitati sociale si istorice. Astfel, de exemplu, in tarile industrializate, dezvoltate economic (facand abstractie de activitatile ilicite), proportia activitatilor licite nedeclarate (eludarea impozitelor directe si indirecte, a taxelor sociale, etc.) constituie partea cea mai importanta a economiei subterane, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare, unde autoconsumul este foarte puternic, productia neoficiala licita este mai importanta, depasind adesea economia oficiala.Potrivit definitiei care circula pe plan international, definitie adoptata in special de tarile din Uniunea Europeana, activitatile ce tin de sfera economiei subterane sunt clasificate in:-productive licite (legale) nedeclarate (desemnate in Eurostat ca "economie la negru"), incluzand activitati ce nu sunt inregistrate la nivelul statului prin sistemul contabilitatii nationale (activitatile casnice, munca voluntara, activitatile in folosul comunitatii etc.) si cele care nu sunt declarate la administratiile financiare (frauda si evaziunea fiscala, munca la negru, bacsisurile, etc.) -activitatile productive ilicite (ilegale) de bunuri si servicii (productia si comertul de stupefiante, traficul de arme etc), bineinteles nedeclarate.- alta tipologie a activitatilor ce apartin sferei economiei subterane este propusa de Pierre Rosanvallon, care distinge:-economia autonoma;-economia ocultaEconomia autonoma grupeaza activitati cu caracter necomercial, cum sunt:-munca de familie (autoconsumul, ingrijirea copiilor, menajul, bricolajul, gradinaritul etc);-servicii de intrajutorare intre vecini, prieteni;-munca voluntara, in folosul persoanelor sau comunitatii.Pierre Rosanvallon precizeaza insa ca aceste forme de activitate care scapa reglementarilor publice, nu concureaza si nu paraziteaza economia oficiala; autorul considera aceste activitati ca fiind "alternative la economia oficiala", avand un rol binevenit in viata societatii, fiind necesare si bine primite de cei din jur, apreciate de beneficiari.Prin urmare, economistul francez considera economia autonoma ca fiind latura "pozitiva", acceptabila a economiei subterane, deoarece aceasta produce bunuri si servicii intr-un mod mai economic, mai adaptate, mai putin standardizate si, in multe cazuri, mult mai bine primite decat cele de pe piata.O categorie de activitati incluse in sfera subterana este aceea grupata in asa-numita economie informala: aceasta cuprinde ansamblul activitatilor economice legale sau ilegale, intreprinse de unitati de dimensiuni mici (individuale sau familiale), care genereaza o productie (cea legala) inclusa in Sistemul Conturilor Nationale si care sunt practicate la limita sistemelor socio-fiscale si a reglementarilor impuse de stat.In acceptiunea data de Pierre Rosanvallon, economia oculta se refera la activitati ale economiei subterane cu caracter comercial (care sunt "marfuri", prin urmare trebuie platite, au un pret):-activitati legale nedeclarate: productia intreprinderilor clandestine, raportari diminuate ale productiei intreprinderilor oficiale, salarii platite nedeclarate sau declarate la un nivel diminuat;-activitati delictuale: proxenetism, prostitutie, jocuri de noroc, escrocherii, coruptie, mita, fraude de asigurare, trafic de stupefiante, camata, falsificare de bani etc.;-activitati ilegale: munca la negru, frauda fiscala, trafic de forta de munca, imigratia clandestina etc.Sistemul conturilor nationale 1993 (SNA - the System of National Accounts) si Sistemul European de Conturi 1995 (ESA - European System of Accounts) folosesc urmatoarele concepte referitoare la economia "invizibila": productia ilegala, economia subterana, sectorul informal."Productia ilegala" este definita de SNA si de ESA ca incluzand:-productia de bunuri si servicii a caror vanzare, distribuire si posesiune este interzisa de lege;-productia legala ce devine ilegala cand este desfasurata de producatorii neautorizati.In categoria "productie ilegala" sunt incluse urmatoarele activitati: productia si comercializarea de droguri, prostitutia, pornografia, jocurile de noroc fara licenta, productia si comercializarea copiilor dupa filme, inregistrari, carti si softuri pe computer fara drepturi de copiere, activitati fara licenta, contrabanda, hotie, mita si santaj.Conform SNA si ESA, "economia subterana" provine din activitati ascunse in mod deliberat de autoritatile publice din motive ca:-eludarea platilor datorate la impozitul pe venit, la taxa pe valoare adaugata si alte taxe;-eludarea platilor privind contributiile de asigurari sociale;-onorarea unor standarde/reglementari stabilite legal;-evitarea adecvarii la unele proceduri administrative"Economia subterana" este considerata a fi compusa din:-activitati ascunse in mod deliberat cu scopul reducerii costurilor (partea economica a subteranului);-activitati neacoperite statistic,deoarece exista deficiente in sistemul statistic (partea statistica a subteranului).In SNA si ESA, "sectorul informal" consta in unitati ce apartin sectorului menajelor. Cuprinde activitati desfasurate, in general, de membrii aceleiasi familii, mestesugari, artizani etc.Proprietarii acestor unitati sunt responsabili in totalitate pentru obligatiile financiare si nefinanciare relative la procesul de productie. Totusi, activitatea acestor unitati este in mod deliberat ascunsa, intrand astfel in sfera economiei subterane.Din perspectiva delimitarilor de mai sus apare ca economia interna (nationala) se imparte in doua mari sectoare:-sectorul formal (oficial);-sectorul informal (neoficial).In esenta, indiferent de denumirile privilegiate de unul sau altul dintre autorii sau institutiile amintite, pozitia fenomenului subteran in cadrul ansamblului economiei, ca si elementele componente, sunt prezentate in figura nr. 1 si caseta nr. 1, reproduse dupa schema prezentata in lucrarea ampla a lui Pestieau.ACTIVITATEA ECONOMICA NATIONALE: - ACTIVITATEA ECONOMICA OFICIALA - ACTIVITATEA ECONOMICA NEOFICIALA -activitatea subterana comerciala -activitati licite nedeclarate (frauda si evaziunea fiscala, munca la negru) -activitati ilicite (droguri, prostitutie, crima) -activitatea subterana necomerciala - menaje - voluntariatFigura nr. 1.Taxonomia tipologiei activitatilor subterane1.Adoptata de tarile UE-Activitati licite nedeclarate (sau "economie la negru" - conform Eurostat, frauda si evaziunea fiscala) neinregistrate in SCN (activitati casnice, voluntariatul)-Activitatile productive ilicite de bunuri si servicii (productia si comertul de stupefiante, traficul ilegal de arme etc.)2.Selectata din literatura de specialitate-Activitati legale nedeclarate : productia intreprinderilor clandestine, raportari diminuate ale productiei intreprinderilor oficiale, salarii platite dar nedeclarate sau partial declarate-Activitati frauduloase : frauda fiscala, munca la negru, traficul de forta de munca etc.-Activitati delictuale : proxenetism, jocuri de noroc, prostitutie, coruptie, mita, trafic de stupefiante etc.3.Cauzele aparitiei economiei subteranein literatura de specialitate se vehiculeaza si alte concepte care isi propun sa fixeze semnificatia economiei subterane. Unul dintre ele este acela de piata neagra. Acest concept nu aduce nici o noutate fata de conceptul de economie subterana. De astfel, se poate observa ca folosirea calificativului "neagra" are chiar intentia de a sublinia caracterul opac al activitatii economice respective si, desigur, utilizarea termenului "piata" este menit sa accentueze faptul ca este vorba despre tranzactii cu marfuri. Aceasta ultima observatie ne-ar putea determina sa consideram, printr-un exces de precizare, ca, de fapt, conceptul de piata neagra este mai restrans decat cel de economie subterana deoarece restrange sfera la acele bunuri si servicii tranzactionate prin intermediul pietei.Un alt concept vehiculat in opozitie cu economia oficiala este cel de piata gri. Acest concept nu desemneaza propriu-zis, economia subterana, ci, mai degraba, o parte din ea si anume acea parte din activitatile economice care se desfasoara la marginea normei: fie parazitand ambiguitatile si incompletitudinile normei (activitati paralegale), fie exploatand lipsa de generalitate a normei (metalegale). Dar cum ar putea fi precizata distinctia dintre economia subterana (pe care putem sa o asimilam, din punct de vedere conceptual, cu piata neagra) si piata gri. in opinia noastra, piata gri poate fi considerata fie o piata neagra in proces de oficializare, fie o piata oficiala in proces de "innegrire".Analiza economica are lucruri interesante de stabilit in ambele ipoteze. Conceptul de economie necontabilizata se apropie cel mai mult de cel de economie subterana, multi autori considerandu-le sinonime. intr-adevar, caracterul informal al economiei subterane trimite imediat la ideea de necontabilizare a activitatii. Conceptele de evaziune fiscala sau frauda fiscala, utilizate si ele cu referire la economia subterana, sunt concepte de mai mica generalitate si, in plus, privesc economia subterana, doar din perspectiva participarii activitatii economice la formarea veniturilor bugetare, ceea ce este mult prea restrictiv pentru discutia de fata.Cauzele aparitiei, mentinerii si dezvoltarii economiei subterane trebuie cautate, in trei directii principale : 1)Cauze de natura INSTITUTIONALA2)Cauze de natura CONJUNCTURALAIn aceasta categorie se inscriu:oslabiciunile administrarii fiscale: incapacitatea guvernului de a controla si incasa, la timp si complet, obligatiile bugetare ale subiectilor economici.oslabiciunile punitatii fiscale: incapacitatea guvernului de a sanctiona suficient de descurajator sau de a impune o compensare suficient de mare pentru sustragerea de la rigorile economiei oficiale.oobturarea fenomenologica: situatia derularii unor procese sau fenomene speciale care perturba transparenta institutionala sau comportamentala, pe un anumit segment de timp sau intr-o anumita zona economica (de ex., fenomenul privatizarii in masa).3) Cauze de natura PSIHO-SOCIOLOGICADin aceasta prezentare mai curand tipologica se pot identifica si o serie de similitudini, chiar identitati, cu situatii din economia romaneasca in tranzitie. Este aproape evident ca anumite trasaturi cum ar fi, de pilda, cele privind ambiguitatea, incoerenta, incompletitudinea si asimetria normativa sunt mai prezente, au efecte vizibile la mai toate nivelurile activitatilor cu caracter lucrativ.Economia subterana este un raspuns al sistemului economic la actul de management guvernamental. S-ar putea spune ca, cu cat economia subterana este mai extinsa, cu atat managementul guvernamental este mai slab. Ceea ce economia subterana semnalizeaza poate si trebuie folosit nu numai pentru perfectionarea actului guvernamental dar, pe termen mediu si lung, chiar pentru restrangerea economiei subterane insesi. Chiar daca economia subterana este rezultatul calitatii institutionale a societatii, menirea ei este sa devina inutila: prin utilizarea functiilor si semnalelor transmise de economia subterana, aceasta poate fi redusa la o limita sub care (asemenea altor variabile macroeconomice cum ar fi rata inflatiei sau rata somajului) se poate considera ca nu exista. O argumentare chiar mai curajoasa ar putea demonstra ca, costurile cu care economia subterana semnaleaza inadvertentele institutionale sau economice sunt cele mai mici. Mai mult decat atat, s-ar putea arata ca riscurile pe care economia subterana si le ia pentru a exploata inconsistentele institutionale comporta costurile cele mai mici pentru societatea formala.Principalele functii ale economiei subterane ca sunt urmatoarele:1)functia de semnalizare a alocarii resurselor: se refera la faptul ca, prin utilizarea unor resurse economice (materiale, financiare, de forta de munca), economia subterana transmite semnale (indeosebi prin intermediul preturilor paralele), cu privire la structura acestor resurse si la modul, gradul si calitatea utilizarii lor;2)functia de semnalizare a dilemelor de comportamente economic: se refera la efectele perverse (adverse) ale economiei subterane asupra unor comportamente economice standard (de ex., existenta unui surplus de masa monetara la populatie, neinsotite de o crestere a cererii de valuta pe piata valutara, in conditiile in care asteptarile sunt in directia cresterii viitoare a cursului de schimb, indica in mod clar functionarea pietei negre valutare; sau, reducerea substantiala a indemnizatiei de somaj neurmata de activizarea comportamentului de cautare a unui loc de munca de catre someri indica in mod clar functionarea unei piete informale a muncii etc.)3)functia de semnalizare a dinamicii preturilor relative: compensarile sau alinierile, dupa caz, pe care economia subterana le realizeaza in raport cu economia oficiala sunt de natura sa indice pretul relativ real care poate fi mult diferit de pretul relativ oficial: de multe ori, pretul relativ oficial urmeaza, la o anumita "distanta" pretul relativ real care este si rezultatul activitatii din economia subterana;4)functia de cuantificare a costurilor de oportunitate: economia subterana "calculeaza" un fel de preturi-umbra care constituie pentru orice subiect economic (dar, indeosebi, pentru investitori - actionari, creditori, etc.) costurile de oportunitate reale ale deciziilor lor economice;5)functia de absorbtie a socurilor economice: economia subterana joaca, in multe cazuri, rolul de amortizator al unor socuri economice care se produc fie pe piata bunurilor si serviciilor, fie pe piata muncii, fie pe piata monetar-valutara. Acest rol este unul civic, putandu-se spune, cu oarecare exagerare, ca insasi ratiunea de a fi a economiei subterane este aceea de a exploata socurile si destabilizarile care se produc la nivelul economiei oficiale, intrucat de aici isi extrage cea mai mare parte a profiturilor necontabilizate;6)functia de absorbtie a socurilor institutionale: aceasta functie este legata de functia precedenta, in sensul ca, deseori, socurile economice sunt urmarea unor modificari institutionale fie radicale, fie bruste, fie si una si alta;7)functia de "umplere a golurilor" economice: economia subterana, nevoita sa se mentina in zona de opacitate fata de guvern, asa cum s-a aratat mai sus, va exploata acele resurse si oportunitati care, deseori, sunt ignorate de economia oficiala sau sunt folosite de aceasta intr-un grad incomplet; in plus, economia subterana poate fi, datorita ratei extrem de mari a profitului (ca urmare a evaziunii fiscale) mult mai interesata de unele nevoi economice la care economia oficiala este pentru moment surda;8)functia de lege ferenda: tocmai prin exploatarea inconsistentelor institutionale sau a defectiunilor de management ale economiei oficiale (inclusiv a coruptiei si birocratiei) economia subterana constituie, daca este bine "descifrata", un izvor important de sugestii normative, organizationale, manageriale etc. Teoria axiologica afirma ca incalcarea unei norme este un prim semn despre necesitatea perfectionarii ei (in orice sens, inclusiv inlocuire). Nu este, desigur, lipsit de interes sa se considere ca, in mare parte, economia subterana semnaleaza directiile si zonele in care sistemul economic nu este suficient de complet si corect institutionalizat.4.Forme specifice de manifestare a economiei subterane.Coruptia. Cea mai simpla definitie a coruptiei poate fi formulata dupa cum urmeaza: un abuz de putere al reprezentantilor statului, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Principalele forme ale acesteia sunt acceptarea, solicitarea sau darea de mita, traficul de influenta, furt asupra bunurilor publice, crearea de pagube in dauna bunurilor statului, favoritisme, coruptie politica.Daca ar fi sa folosim formula pentru a defini coruptia, atunci s-ar putea considera ca C = M + Pd - R, unde C este coruptia, M este pozitia de monopol, Pd este puterea discretionara, iar R este responsabilitatea. Cu alte cuvinte, coruptia este egala cu monopolul plus puterea discretionara minus responsabilitatea.Fie ca o activitate este publica, privata sau nonprofit, fenomene de coruptie pot fi identificate acolo unde cineva are o pozitie de monopol asupra unui bun sau serviciu, exercita o putere discretionara cu privire la distribuirea sau prestarea acestuia si nu exista reglementata nici o responsabilitate a sa si nici nu este tinut intr-un alt fel raspunzator cu privire la distribuirea sau prestarea facuta.Totusi, o astfel de definitie are mai degraba o utilitate didactica , intrucat orice autoritate publica are o anumita pozitie de monopol in domeniul serviciilor publice, are o putere publica, si, desi teoretic nu este discretionara, se intampla adesea sa fie asa, iar legislatia stabileste responsabilitatile tuturor autoritatilor publice, chiar daca in practica aceste responsabilitati, in cazul fenomenelor de coruptie, sunt eludate. De aceea, definitia data este functionala numai in masura in care pozitia de monopol, puterea discretionara si responsabilitatea cuiva se evalueaza in mod practic. Oricum, in fiecare caz de coruptie, persoana corupta se comporta ca si cum ar avea o pozitie de monopol, exercita o putere discretionara si actioneaza ca si cum nu ar avea anumite responsabilitati.Forme diferite de coruptie au consecinte diferite; Iata cateva ipoteze de manifestare a ei:Ipoteza I. Deturnarea fondurilor bugetare in interes personalSchema coruptiei posibile prin "deturnarea" fondurilor din buget in interes propriu se realizeaza in trei etape:In prima etapa, ordonatorul principal de credite propune o anumita defalcare a cheltuielilor bugetare pe capitole si agenti economici. in acest fel se aloca persoanelor juridice din subordinea administratiei publice sumele necesare desfasurarii activitatii, platii salariilor, efectuarii investitiilor etc. in general, primesc fonduri bugetare trei categorii de agenti : regiile autonome, societatile comerciale cu capital integral de stat si institutiile publice subordonate.In a doua etapa, pentru realizarea obiectivelor proprii, aceste institutii intra in raporturi contractuale cu agenti economici specializati in realizarea anumitor lucrari. Contractele care se incheie intre institutiile publice din subordinea administratiei si agentii economici specializati sunt, de regula, contractele de concesiune, contractele de asociere si contractele pentru executarea de lucrari (alimentare cu apa, termoficare, drumuri, salubritate, extindere de gaze etc).In a treia etapa, acesti agenti economici specializati, numiti generic antreprenori, incheie la randul lor contracte de subantrepriza cu persoane fizice/juridice, pe anumite domenii de activitate (consultanta de specialitate, management, marketing, prestari servicii etc). in cadrul acestor subantreprenori se regasesc insa, direct ca actionari, sau indirect, prin rudele lor, acei ordonatori principali de credite, care dispun cu privire la marimea si destinatia fondurilor alocate.Mecanismul acestui tip de coruptie rezida in faptul ca unele fonduri destinate realizarii obiectivelor de interes public ajung sa fie utilizate pentru realizarea unor interese private. Acest tip de coruptie este garantat de faptul ca cel mai bun debitor este statul ; antreprenorul si subantreprenorul sunt siguri ca-si vor primi banii atata timp cat ei sunt alocati prin buget activitatilor pe care acestia le desfasoara.Ipoteza II. Coruptia politica Din momentul aparitiei guvernarii s-a pus problema selectionarii functionarilor publici pe criterii politice. Criteriul politic era primordial, pentru ca asigura loialitatea functionarului fata de cel care l-a numit in functie. Pana la mijlocul secolului trecut, in Marea Britanie a functionat oficial patronajul politic, in virtutea caruia nici un functionar nu era numit intr-o functie publica fara sprijinul unui politician ("spoils system"). Astazi toate statele democratice recunosc formal criteriul "profesionalismului" functionarului. Apartenenta la un partid politic a unui functionar nu trebuie sa fie neaparat cauza a coruptiei, tot asa cum un functionar neangajat politic poate fi corupt politic.In cadrul administratiei publice functiile de conducere sunt ocupate intotdeauna de oameni politici care, la randul lor, numesc in functii subordonate oameni din partidul lor sau din cadrul aliantei de partide. in momentul in care seful administratiei publice da o anumita dispozitie in calitate de sef politic al functionarului subordonat atunci suntem in prezenta unei forme de coruptie. Un exemplu tipic in acest sens il constituie modul in care se exercita controlul asupra unei institutii din subordine :-In prima etapa, seful unei institutii de control declanseaza activitatea de cercetare la o anumita directie, agent, etc.;-In a doua faza, conducatorul institutiei controlate se plange sefului sau politic pe linie de partid;-In a treia faza, seful administratiei publice, in calitate de sef politic, intervine pe langa organul de control, in virtutea faptului ca seful acestui organ este, la randul lui, membru al partidului.Problema cea mai stringenta este de a face distinctia dintre caracterul politic si cel administrativ al ordinului pe care-l emite seful administratiei publice. Coruptia intervine in momentul in care nici macar decizia politica nu mai este dusa la indeplinire de catre controlor si controlat, pentru ca acestia nu-si mai realizeaza scopul, nu-si executa obligatiile stabilite prin lege, fiind deturnati de la misiunea lor administrativa de indicatiile politicienilor.O solutie posibila pentru diminuarea acestui tip de coruptie politica ar fi legiferarea cabinetului politic. Astfel, intre seful unei autoritati administrative si aparatul de executie va exista un "tampon", o structura formata din functionarii politici care vin si pleaca o data cu seful lor.Este evident ca o asemenea solutie trebuie aplicata printr-o lege a functionarului public, care sa garanteze stabilirea in functie a oricarui angajat. Astfel, indiferent de partidul/coalitia care castiga alegerile, functionarii publici raman pe posturile lor.Ipoteza III: Ierarhia birocraticaSelectia si promovarea in functie a angajatilor din administratie s-a realizat de-a lungul timpului preponderent subiectiv : pe criterii ereditare, prin cumparare de posturi, nepotism, favoritism, etc. Desi in prezent administratiile statelor democratice utilizeaza asa-numitele metode "stiintifice" de recrutare a personalului, trebuie sa observam ca printre acestea se inscrie si metoda recrutarii pe criterii politice, adica pe baza unei doze de subiectivism. Chiar si arhicunoscuta metoda a concursului contine o doza de arbitrar pentru ca intotdeauna castiga candidatul cel mai bine pregatit. in teorie, s-a generalizat principiul legalitatii sanselor pornindu-se de la principiul proclamat de Revolutia Franceza : "Toti cetatenii sunt egali in fata legii si deci toti au capacitatea de a fi admisi la toate demnitatile, locurile si activitatile publice, potrivit capacitatii lor ... " . in practica, insusi modul de structurare a aparatului birocratic permite selectia si promovarea functionarilor pe criterii neortodoxe.Coruptia in interiorul ierarhiei birocratice poate avea o directie ascendenta, de la baza la varf, prin cumpararea sefilor din treapta in treapta, sau descendenta, prin ordin de sus in jos, pentru numirea sau promovarea unui functionar.In prima situatie, functionarul trebuie sa-si asigure sprijinul sefului de birou si al sefului de serviciu; acestia sunt sefii care intocmesc fisele de apreciere anuale si propun directorului sau sefului ierarhic promovarea. Acest sprijin se obtine, evident, prin atentii, favoruri sau chiar mita, in cazul functionarului barbat sau prin intermediul seductiei, in cazul functionarului femeie.In a doua situatie, seful administratiei publice sugereaza, insinueaza sau chiar ordona directorului din subordine sa angajeze sau sa promoveze in functie o anumita persoana (nepot, var, prieten, etc.), situatia fiind cunoscuta sub denumirea generica de "favoritism". Functionarul - femeie - este, in plus, pasibil de asa-zisa "hartuire sexuala" din partea sefului sau ierarhic, in cazul in care solicita promovarea in functie sau cresterea salariului. Indiferent daca sistemul de corupere actioneaza pe directie ascendenta sau descendenta trebuie retinut efectul mecanismului, si anume, faptul ca dispare motivatia corecta (realizarea sarcinilor de serviciu) si se instaleaza motivatia falsa (a obtinerii de avantaje materiale pe alte cai decat munca).Se apreciaza in general ca incidenta coruptiei este mai ridicata in economiile sarace si se datoreaza unui complex de factori economici, institutionali, politici, sociali si morali.Criminalitatea in afaceri tinde sa devina, in prezent, un fenomen antisocial, concretizat printr-un grad de organizare si specializare, manifestandu-se sub forma unei retele formale si internationale de organizatii si indivizi, care, prin cele mai diversificate si sofisticate mijloace si metode ajung sa corupa factori de decizie plasati pana la cel mai inalt nivel din sfera politicului, legislativului, justitiei si administratiei.In contextul cresterii si diversificarii criminalitatii internationale in domeniul - financiar bancar, falsul de bani si alte instrumente de plata, inclusiv electronice (cecuri, bilete la ordin, cambia, carduri), precum si traficul cu astfel de mijloace de plata contrafacute au cunoscut o recrudescenta ingrijoratoare, motiv pentru care organele abilitate din intreaga lume cauta noi si pertinente modalitati de contracarare si combatere a acestui fenomen.Mai mult, puternica dezvoltare a telecomunicatiilor in domeniul calculatoarelor si a altor tehnologii a condus la aparitia si amplificarea unui fenomen nou, cunoscut sub denumirea de criminalitate informatica. Practic, fraudele pe calculator nu au granite si, prin urmare, pot afecta orice tara.Cele mai utilizate forme de frauda, semnalate pe plan mondial, sunt manipularea computerului, spionarea, sabotarea, folosirea neautorizata si accesul neautorizat la sistemul computerizat. Aceste fraude presupun, de regula, interventii frauduloase intr-un sistem de operare, manipularea datelor de intrare in ordinator, divulgarea neautorizata de date rezervate, interceptarea transmisiilor pe o linie de comunicatie, distrugerea datelor prin introducerea uneia sau mai multor instructiuni care nu se executa decat daca este indeplinita o anumita conditie, folosirea, de catre o alta persoana decat titularul, a codurilor de identificare, bransarea in paralel (care permite celui interesat sa observe fluxul de informatii si sa devina activ in momentul intreruperii fluxului), introducerea unui terminal ilegal in reteaua de telecomunicatii, introducerea sau modificarea unor instructiuni din programe pentru a reduce, in mod sistematic, conturile curente, virusarea computerelor s.a..Cele mai vizate forme de manifestare ale criminalitatii organizate, cu legaturi transnationale, sunt: migratia ilegala;traficul de droguri;traficul de autoturisme de lux furate;operatiuni de mare contrabanda (cu tigari, cafea, alcool, produse agro-alimentare, electronice, materii prime);In domeniul financiar-bancar, crima organizata actioneaza prin creditari ilegale, deturnari de fonduri, reciclare a banilor de provenienta ilicita (prin implicarea unor banci in efectuarea de transferuri valutare in strainatate), inclusiv pe piata de capital, evaziune fiscala sistematica si de amploare (realizata cu concursul interesat al unor reprezentanti ai institutiilor de stat, care ofera grupurilor implicate protectia necesara) etc. (despre care am prezentat la inceput).Lucrarea de fata nu isi propune decat sa le semnaleze existenta, urmnd ca inv iito rsa fie abordate detaliat.Bibliografie selectiva.-Ciutacu Constantin - Piata muncii, Editura Expert, Bucuresti, 2001;-Ciutacu Constantin - Reforma si metareforma, Editura Expert, Bucuresti, 2001;-Dinga Emil - Economia subterana-adversar-... partener-..., Tribuna Economica nr. 21-22/2001Dinu Nicolae - Economia subterana in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2003;-Dobrota Nita - Dictionar de Economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999;Enste Dominik, Friedrich Scheneider-Increasing Shadow Economies all over the Word.Fiction or Reality.A Survey of the Global Evidence of ther Size and of their Impact from 1970 to 1995, The Institute for the Study of Labor( Iza ), Bonn, 1998;-Hoanta Nicolae - Economie si finante publice, Editura Polirom, Bucuresti, 2000;Klitgaard Robert - Combating Corruption and Promoting Ethics in the Public Service;-Lawrence Austin The Underground Economy.A Strategic Scan of the Justice Enviroment, Department of Justice, Canada, 1998;-Mihai Paraianu - Piata paralela a muncii, Editura Expert, Bucuresti, 2003;- Marius Profiroiu, Eugen Crai - Etica si coruptie in administratia publica, Editura Economica, Bucuresti, 1999;-*** La corruption au quotidien, Capital, mars 2000;Note de subsol:1 Dr. Nicolae Dinu - Economia subterana in Romania, Editura Economica, Bucuresti2 Austin Lawrence - The Underground Economy. A Strategic Scan of the Justice Environment, Department of Justice, Canada, 19983 Dominik Enste, Friedrich Schneider - Increasing Shadow Economies all over the World. Fiction or Reality. A Survey of the Global Evidence of ther Size and of their Impact from 1970 to 1995, The Institute for the Study of Labor (IZA), Bonn, 19984 Dictionar de Economie (coordonator Nita Dobrota), Editura Economica, Bucuresti, 19995 Dr. Nicolae Dinu - Economia subterana in Romania, Editura Economica, Bucuresti6 Nicolae Hoanta - "Economie si finante publice", Editura Polirom, Bucuresti 20007 Emil Dinga - Economia subterana- adversar? ... partener? ..., Tribuna economica nr. 21-22/20018 Emil Dinga - Economia subterana- adversar? ... partener? ..., Tribuna economica nr. 21-22/20019 Robert Klitgaard - "Combating Corruption and Promoting Ethics in the Public Service"10 "La corruption au quotidien", Capital, mars 200012 Art. 6 alin. 4 din "Declaratia drepturilor omului si cetateanului" din 26 august 1789