REFERAT ECONOMIE: PARTICULARITATILE FENOMENULUI ECONOMIC

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
PARTICULARITATILE FENOMENULUI ECONOMIC. REGULI SI EXIGENTE ALE METODOLOGIEI DE CERCETARE STIINTIFICA. ERORI ALE ECONOMISTULUIIn definirea stiintei economice, am folosit sintagma "cunoastere veridica", si nu aceea folosita de Dictionarul Ptit Robert pentru stiinta in general, de "cunoastere exacta, universala si verificabila".Explicatia consta in exclusivitate in natura si particularitatile fenomenului economic:- fenomenul economic are un continut complex; - este multifactorial determinat (y = f(xi); i = 1......n); - rareori vom gasi un fenomen economic determinat de un singur factor, y = f(x); - fenomenul economic se interfereaza si se asociaza cu fenomenul social. De aici, nevoia de separare a influentei fiecaruia si, mai ales, de a tine seama de aceasta particularitate in fundamentarea concluziilor si deciziilor;- fenomenul economic se naste si evolueaza diferit din punct de vedere spatial, de la o tara la alta, de la o regiune geografica la alta, precum si, din punct de vedere temporal, de la o perioada la alta;- fenomenele si procesele economice se formeaza si se explica in dependenta de interesele si aspiratiile variate ale oamenilor, fiind afectate de comportamentul acestora;- fenomenele economice au un caracter aleatoriu, probabilistic;- rareori, in economie avem de-a face cu fenomene de tip determinist;- fenomenul economic are un caracter istoric, de aici insemnatatea criteriului istoric in explicarea si intelegerea fenomenului economic;- fenomenul economic poate fi cunoscut si masurat cu ajutorul metodelor statistico-matematice. Aceasta este o operatiune indispensabila dar si dificila, daca tinem seama de caracteristicile si particularitatile fenomenului economic si, in primul rand, de cele sintetizate mai sus.De altfel, relevarea caracteristicilor fenomenului economic, care in fapt sunt tot atatea surse de dificultati, ne ajuta sa intelegem de ce stiinta economica o putem defini doar in termeni de "cunoastere veridica si verificabila" si nicidecum in termeni de cunoastere exacta si universala (cum subliniaza Dictionarul Ptit Robert pentru stiintele naturii, guvernate de legitati obiective eterne).Metodologia cercetarii stiintifice serveste la dezvoltarea si sporirea rigorii teoriei economice daca si numai daca se subordoneaza mnaturii fenomenului economic, caracteristicilor si particularitatilor acestuia inainte examinate.Pornind de la aceasta regula de aur, academicianul Nicolae N. Constantinescu a formulat celebra "metoda integrala" de cercetare din continutul careia retinem cele mai importante exigente metodologice:- metoda de cercetare sa acopere integral realitatea, fenomenul economic. Marele Hegel spunea ca metoda inseamna intregul;- aplicarea oricarei metode sa evite unilateralitatea si superficialitatea;- sa se apeleze la forta abstractiilor (indispensabile), dar sa nu se indeparteze de realitate, pentru ca, in caz contrar, teoria nu o mai poate nici explica, si nici previziona;- sa se aiba in vedere ca fortele motrice ale dezvoltarii fenomenului economic sunt contradictiile; acestea sa fie folosite cu pricepere si nu pur si simplu inlaturate;- sa se recurga la examinarea tuturor faptelor economice implicate in fenomenul economic cercetat;- sa promoveze analiza (descompunerea) corecta a fenomenului pentru a cunoaste cauzele si factorii care-l determina;- in vederea identificarii factorilor care determina un fenomen economic se cer promovate studii de caz, studii inter si multidisciplinare si sa fie organizata procurarea datelor necesare;- sa faca sinteza fenomenului economic pentru a vedea daca dupa descompunere se mai ajunge la refacerea intregului real sau la previzionarea fenomenului economic;- sa impleteasca gandirea abstracta cu evolutia istorica, pentru a se evita alunecarea teoriei in afara realitatii;- sa se tina seama de intregul sistem de interese din societate, fara de care stiinta nu merge nicaieri si nu ajuta la nimic;- sa se explice in profunzime (sa se observe si sa se calculeze) mecanismul de organizare si de functionare a fenomenului economic;- sa impleteasca analiza cantitativa cu analiza calitativa a fenomenului economic; analiza calitativa (inclusiv masurarea laturii calitative) trebuie sa preceada analiza cantitativa;- masurarea fenomenului economic - explicarea si verificarea lui nu se pot face fara utilizarea metodelor statistico-matematice;- sa modeleze fenomenul economic; acesta este un instrument util atat pentru formularea ipotezelor (explicarea fenomenului), cat si pentru verificarea ipotezelor (experimentare si previzionare).Principalele erori ale economistului atat fata de metoda, cat si fata de fenomenul economic: - manifesta reticenta pentru confruntarea teoriei cu faptele empirice; - are tendinta de liniarizare a fenomenului economic cu ajutorul metodei, chiar daca fenomenul economic are alta forma de evolutie;- slaba observare a fenomenului economic, a cauzelor si factorilor care-l determina, a formei de evolutie; - utilizeaza ipoteze generale; - ipotezele formulate sunt slab verificate prin procedee si tehnici astazi unanim acceptate; - deseori se actioneaza in directia utilizarii de idei si solutii unice, adeseori invechite; - fenomenul cercetat nu este insotit de suficiente date de buna calitate; - metodele utilizate in analiza si previziune nu sunt adecvate fenomenului, ducand la deformarea acestora, precum Patul lui Procust; - luand ca model stiinta fizicii, economistii exagereaza rolul incertitudinii si al predictiei, al dezechilibrului in raport cu echilibrul, in dezacord cu particularitatile fenomenului economic; - se recurge la un exces de matematizare care se face mai mult pentru a impresiona decat pentru a aduce un plus de informatie stiintifica; - se subestimeaza cunoasterea istorica, desi aceasta poate combate eficient limitele matematizarii si abstractizarii excesive.Toate aceste neajunsuri sunt expresii ale unei stari de subdezvoltare in stiinta economica. De aceea, oamenii de stiinta (inclusiv cei romani) fac eforturi in special in directiile: formularii mai corecte a ipotezelor stiintifice; verificarii mai riguroase a ipotezelor si concluziilor stiintifice; blocarii filtrelor (forme de cenzura); eliminarii monopolurilor si mercantilizarilor doctrinare si de alta natura; evitarii subestimarii realitatii, a faptelor empirice in formularea si verificarea ipotezelor, concluziilor si deciziilor macro si microeconomice.CONCEPTE-CHEIE: metoda integrala; erori ale economistului; ipoteza; contradictii.