REFERAT ECONOMIE: PIETE DE CAPITAL - PIATA FINANCIARA SI BURSA DE VALORI

label Referate calendar_month 2008-06-02, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim

Piata financiara si bursa de valori CUPRINS 1. Piata financiara..............................................................................3 1.1. Definire si descriere..................................................................................3 1.2 Structura, continutul si functiile pietei financiare..................................3 1.3 Tipurile si caracteristicile pietei de capital ........................................6 1.4. Pietele financiare internationale...............................................................8 2. Bursa de valori............................................................................10 2.1. Istoric......................................................................................................10 2.2. Definire.................................................................................................12 2.3. Necesitatea pietelor bursiere..............................................................12 2.4. Obiectul bursei de valori...................................................................13 2.5. Conditiile esentiale pentru infiintarea unei burse de valori.............13 2.6 Scopul esential al bursei de valori..................................................14 2.7. Clasificarea burselor de valori.....................................................14 2.8. Supravegherea si controlul negocierilor la bursa de valori........153. Cotarea unei societati pe actiuni la Bursa de Valori..................16 3.1. Metode de cotare.....................................................................................16 3.2. Listarea la bursa....................................................................................16 3.2.1. Conditiile de indeplinit....................................................................16 3.2.2. Continutul cererii pentru listare in cazul unei noi emisiuni de titluri financiare..........................................................................................................17 4. Bursa de valori Bucuresti............................................................18 4.1. Istoric si evolutie..................................................................................18 4.2. Viziune, Misiune si Principii.............................................................21 4.3. Perspectivele Bursei de Valori Bucuresti in anul 2008, in contextul realizarilor din 2007.....................................................................22 4.4. Raportul lunar pe Februarie 2008................................................27Bibliografie.......................................................................................28 1. Piata Financiara 1.2 Structura, continutul si functiile pietei financiareRolul pietelor financiare este unul economic si altul social.Din punct de vedere economic acestea contribuie la dezvoltarea procesului investitional, iar din punct de vedere social, asigura protectia veniturilor economisite.Piata financiara are doua componente ale caror functiuni sunt diferite si complementare si anume piata financiara primara specializata in colectarea veniturilor economisite si piata financiara secundara care asigura mobilitatea si lichiditatea economiilor plasate.Piata financiara primara Piata financiara primara asigura colectarea veniturilor economisite de la posesorii de capital financiar disponibili pe piata interna si cea internationala. Aceasta piata pune in legatura subiectii care dispun de un capital financiar excedentar propriu si care doresc sa plaseze acest excedent cu subiectii economici care au un deficit de resurse financiare asadar piata financiara primara indeplineste functia de finantare, de alocare de capital financiar.Finantarea se poate realiza in mod direct sau dimpotriva indirect. Spre exemplu cand veniturile economisite de sectorul populatiei sunt superioare investitiilor realizate de subiecti, detinatorii de economii prin intermediul pietei financiare pot finanta direct deficitele financiare ale subiectilor economici solicitatori de capital financiar. Acest lucru se realizeaza prin cumpararea de fiecare persoana a titlurilor financiare emise de acestia. Acelasi lucru se poate intampla si cand anumite intreprinderi din sectorul productiv sau alte organisme financiare investesc mai mult decat economisesc adica cumpara titluri financiare de la cei care au nevoie de resurse.Cel mai mare solicitator de resurse in acest sistem de finantare il reprezinta statul si administratiile sale locale. Acest lucru se intampla in perioadele in care aceste entitati inregistreaza deficite bugetare si cum de cele mai multe ori sistemele bugetare se incheie cu deficite, nevoia de resurse este permanenta.Calea acoperirii acestor deficite cea mai potrivita si neinflationista o reprezinta emiterea titlurilor financiare specifice pentru acoperirea golurilor de resurse.Finantarea nevoilor de resurse financiare ale subiectilor economici solicitatori se poate realiza si in mod indirect prin intermediul unor organisme financiare de intermediere care emit titluri financiare pe piata financiara. Aceste organisme atrag pe de o parte resursele economisite si le plaseaza intr-un mod eficient spre cei care au nevoie de resurse.O resursa importanta de fonduri banesti la care apeleaza aceste organisme specializate o reprezinta anumite fonduri financiare constituite cu scopuri precise si folosite temporar in acest scop de finantare investitionala. Asemenea fonduri sunt fondurile institutiilor de asigurari sociale, fondurile caselor de pensii, fondurile caselor de salarii, fondurile caselor de concedii etc.Pe piata financiara organismele financiare de intermediere asigura deci colectarea de capital financiar obtinand resurse financiare sub forma emisiunii de titluri financiare pe care apoi le imprumuta intreprinderilor publice si private prin cumpararea titlurilor financiare emise de acestea.Piata financiara secundara Piata financiara secundara asigura detinatorilor de titluri financiare lichiditatea si mobilitatea veniturilor economisite, constituind un cadru organizat ce se numeste bursa de valori pentru schimbarea titlurilor financiare emise.Schimbarea titlurilor de catre detinatorii acestora poate sa aiba loc din urmatoarele motive:- fie ca urmare a dorintei detinatorilor lor de a-si recupera fondurile inainte ca aceste titluri financiare sa ajunga la scadenta;- ca urmare a nevoilor de resurse financiare lichide in acel moment;- operatiunile speculativePe piata financiara secundara titlurile financiare pot fi valorificate chiar inainte de a aduce un avantaj financiar detinatorilor acestora adica inainte de a primi dobanzile sau dividendele. Se poate spune deci ca existenta pietei financiare secundare asigura detinatorilor de titluri financiare posibilitatea de a iesi de pe piata financiara primara cand doresc.Piata financiara secundara are si rolul de a asigura evaluarea permanenta a titlurilor financiare cotate la bursa prin confruntarea cererii cu oferta a titlurilor financiare si se stabileste cursul pe piata a valorilor negociate care reflecta de regula competitivitatea economica si financiara a emitentului de titluri financiare.Asigurand mobilitatea, lichiditatea si evaluarea permanenta a veniturilor economisite si investite in titluri financiare, piata financiara secundara asigura buna functionare a pietei primare.Asadar in concluzie, piata financiara secundara asigura redobandirea lichiditatii, adica a numerarului prin valorificarea titlurilor financiare.intre piata financiara primara si intre piata financiara secundara exista o interdependenta absoluta, existenta uneia fara cealalta nu este posibila desi functiile lor sunt complet distincte. Functiile celor doua componente sunt deja exprimate. Circuitul activelor financiare se desfasoara intre ofertantii de fonduri si beneficiarii acestora, tranzactiile avand loc pe piata financiara. Piata financiara este alcatuita din doua componente, avand in vedere tipul activelor financiare care se negociaza si mecanismul prin care acestea sunt introduse in circuitul financiar:a)Piata monetara. Pe piata monetara nationala se efectueaza tranzactii monetare, in moneda nationala, intre rezindentii aceleiasi tari. Piata monetara este piata pe care bancile se imprumuta intre ele, pe termen scurt. Aparitia acestei piete se datoreaza surplusului de incasari pe care le au unele banci si surplusului de plati pe care le au alte banci. Prin urmare, piata monetara indeplineste functia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate pe doua cai: 1) prin creditul acordat intre banci; 2) prin cumpararea, de la diferite banci, a unor hartii de valoare specifice pietei monetare, a caror scadenta este relativ apropiata si care prezinta certitudine in ceea ce priveste transformarea lor in bani lichizi, fara pierderi. O componenta a pietei monetare este piata valutara, pe care se confrunta cererea si oferta pentru diferite valute, care sunt atat pentru ofertant, cat si pentru solicitant, monede straine, schimbul dintre ele urmand sa depaseasca restrictiile care ingreuneaza circulatia internationala a capitalului.b)Piata de capital. Piata capitalurilor este specializata in intermedierea de tranzactii cu active financiare care au scadente pe termene medii si lungi. Prin intermediul ei, sunt satisfacute nevoile de capital ale solicitantilor cu disponibilitatile de capital ale ofertantilor. in general, piata capitalurilor mareste posibilitatile financiare.Principalele functii ale pietei de capitaluri sunt urmatoarele:-emisiunea si vanzarea pentru prima data de titluri financiare ale emitentilorsau debitorilor catre posesorii de capitaluri financiare care doresc sa cumpere valori mobiliare;-negocierea de valori mobiliare, cu conditia ca acestea sa fie vandute si transformate in lichiditati de primii lor posesori si mai inainte de scadenta.c)Piata bancara se caracterizeaza prin tranzactii cu active bancare nonnegociabile, a caror lichiditate este maxima.Societatile bancare au rol de intermediere intre posesorii de disponibilitati banesti si utilizatorii de fonduri, pe baza relatiilor de credit. Rolul acestor piete este de absortie a excedentului de active monetare ale celor care economisesc si care doresc sa dispuna de posibilitatea retragerii lor in orice moment.1.3. Tipurile si caracteristicile pietei de capitalPietele de capital pot fi grupate in functie de anumite criterii si caractere, cum ar fi: nivelul de tranzactionare, tiaul de hartii de valoare trazactionate, procedurile de schimb utilizate, localizarea fizica a pietei.a)Nivelul de tranzactionare. Conform acestui criteriu exista:-piata primara este piata in cadrul careia emisiunile de titluri sunt tranzactionate pentru prima data; emitentii de titluri obtin fondurile necesare pentru dezvoltarea afacerilor lor;-piata secundara este piata in cadrul careia sunt tranzactionate titlurile ce sunt deja in circulatie. Este piata tranzactiilor repetate, in functie de cerera si oferta de capital exprimate. Aceasta piata face obiectul activitatilor bursiere si al mecanismelor acestora. Ea mai este denumita si piata bursiera;-a treia piata este piata in cadrul careia are lor comercializarea titlurilor din afara bursei, printr-o retea specializata de societati de servicii de investitii financiare;-a patra piata sau piata tranzactiilor directe este piata in cadrul careia titlurile sunt comercializate in bloc printr-o retea de institutii financiare la are iau parte cei interesati.Piata a treia si a patra sunt cele mai noi piete, dar cu dimensiuni deja notabile si care pot juca, in viitor, un rol de importanta crescanda in tranzactiile cu titluri.b)Tipul de titluri. Conform acestui criteriu exista, in principal:-piata de actiuni. Este piata de tranzactionare a acsiunilor comune si a celor preferentiale, precum si a altor tipuri de actiuni ce acorda drepturi reziduale asupra veniturilor emitentilor;-piata obligatiunilor. Este piata de tranzactionare a oricarei creante ce presupune plati periodice ale cupoanelor si rambursarea fondului de imprumut la data scadenta;-piata titlurilor de stat. Este piata titlurilor de valoare puse spre vanzare populatiei si persoanelor juridice de catre stat.c) Proceduri de tranzactionare. Conform acestui criteriu exista:-piata de licitatie. Este piata in cadrul careia tranzactionarea este controlata de o a treia parte (numita si agent de piata), in functie de suprapunerea preturilor ordinelor de cumparare sau de vanzare, in cazul anumitor titluri. Tranzactiile sunt efectuate la acele preturi pentru care exista si cerere si oferta. Piata este impersonala, in sensul ca identitatile celor ce vand sau cumpara sunt necunoscute.-piata de negociere. Este piata in cadrul careia cei ce vand sau cumpara negociaza intre ei volumul si pretul titlurilor in mod direct sau printr-un agent: broker sau dealer. Daca o tranzactie este incheiata de catre dealer sau broker, identitatea unei parti ramane necunoscuta celeilalte. Acest tip de piata este util pentru titlurile inactive si pentru tranzactiile de valori foarte mari, care pot determina fluctuatii pe termen pe piata de licitatie, pana in momentul in care vor exista destule ordine in cealalta parte a pietei. Piata de negociere se mai numeste si piata inter-dealeri.d) Locul tranzactionarii. Confomr acestui criteriu exista: - piata organizata. Este piata cu reguli de tranzactionare stabilite, de regula, dupa principiile de lucru ale pietei de licitatie, la un sediu central cu localizare certa. Actiunile sunt tranzactionate in cadrul unui astfel de tip de piata.-piata Over the Counter (OTC). Este piata constituita din birourile dealerilor, brokerilor si ale emitentilor de titluri secundare (banci comerciale, companii de asigurari). Pentru ca aceste tranzactii sa se desfasoare in multe locuri, ea este construita prin teleon, telex, computer. Aceste piete sunt, in principal, piete de negociere obligatiunile fiind obiectul principal al tranzactiilor.e)Dinamica si riscul tranzactiilor. Conform acestui criteriu exista:-piata la vedere. Este piata pe care titlurile sunt tranzactionate pentru livrare si plata imediata. Imediat este definit de catre piata si are forma variata, in functie de tipurile de titluri. Mai este folosita si denumirea de piata de numerar. Principala caracteristica a acestei piete este reglarea imediata a tranzactiilor. Tipurile de valori mobiliare cotate pe un astfel de tip de piata fac obiectul tranzactiilor de valoare redusa.-piata anticipata (forward). Este principala piata ce permite cele mai diverse tranzactii cu titluri. Caracteristica ei majora este constituita de faptul ca operatiile de vinzare-cumparare sunt achitate o data pe lunp, in ziua de lichidare. Tranzactiile sunt efectuate pentru un anumit volum de titluri, numit cotatie.-piata "futures". Este piata in cadrul careia titlurile sunt comercializate in vederea unor livrari si plati viioare. Instrumental commercial se numeste futures. titlurile comercializate ce sunt stipulate in contract pot fi deja in circulatie sau pot fi emise inainte de data scadenta mentionata in contract. Daca un contract futures este tranzactionat Over the Counter prin negociere, el se va numit contract anticipat.-piata de optiune (options). Este piata in cadrul careia sunt tranzactionate titluri cu livrare ulterioara, conditionata de prevenirea riscului de investitie. instrumentul commercial se numeste contract de optiune.f)Intensitatea zilnica a tranzactiilor. Conform acestui criteriu exista:-piata permanenta. Este piata in cadrul careia, pentru un titlu, se inregistreaza o succesiune de cotatii bursiere in timpul unei sedinte (call-over). Principiul acestei piete este executarea comezilor in timp util si cotatia diferitelor cursuri pe durata intregii zile. De obicei, aceste piete publica zilnic 4 cursuri: pretul de deschidere, cel mai mare pret al zilei, cel mai scazut pret al zilei, pretul de inchidere.-piata de apel. Este piata in cadrul careia cotatiile tranzactiilor se efectueaza prin stabilirea unui pret de echilibru la o ora de echilibru.g)Dupa modul in care se procura si se tranzactioneaza banii. Conform acestui criteriu exista:-pietele de datorie. Sunt piete caracterizate prin instrumente care, in general, raporteaza dobanda la perioade fixe, pentru imprumutri acodate pe perioade cuprinse intre 12 luni si 30 de ani. Din aceasta cauza, respectivele piete mai sunt cunoscute si sub denumirea de piete de venituri fixe (Fixed Income Markets). Aceste piete implica angajarea de imprumuturi pe termen mediu si lung;-piete de titluri de valoare. Sunt piete care, de asemenea, presupun angajarea de imprumuturi pe termen mediu si lung, dar, in acest caz, imprumutatorului nu I se plateste dobanda. in schimb, firma care angajeaza imprumutul emie actiuni in favoarea investitorilor care devin, astfel, coproprietari ai respectivei societati- cu alte cuvinte devin detinatori de cote-parti din capitalul unei companii. Principalele caracteristici ale pietelor de capital sunt:-negociabilitatea: angajarea de imprumuturi banesti si investirea sunt realizate prin utilizarea de instrumente financiare care sunt negociabile. Aceasta inseamna ca titlul de proprietate poate fi transferat in orice moment;-finantarea nebancara: emitentul de pe pietele de capital nu angajeaza imprumuturi banesti direct de la o banca comerciala, ci emite instrumente financiarae in scopul vanzarii lor catre investitori;-termenul de scadenta: in general, termenul de scadenta-perioada pentru care se acorda sau se angajeaza imprumuturi banesti- este mai mare de un an;-instrumente financiare: pe piata de capital, instrumentele de datorie, cum ar fi obligatiunile, sunt emise cu prezicerea termenului de scadenta, a dobanzii care trebuie platita si a termenului de plata. in cadrul pietelor de titluri de valoare, actiunile care se emit reprezinta parti din capitalul unei societati.1.4. Pietele financiare internationalein secolul al XIX-lea piata financiara internationala s-a confundat cu piata financiara din Londra, la care s-a adaugat, intre anii 1895 si 1914, piata financiara din Paris. Aceste doua piete financiare redistribuiau economiile provenite din strainatate si de la populatie. Dupa primul razboi mondial, a aparut piata financiara din New Zork, iar caderea ei in 1929 a marcat inceputul marii crize economice. Cea mai mare parte a exporturilor de fonduri pe termen lung se efectua, cu toate acestea, in afara pietei: donatii, ajutoare multilaterale, investitii directe, credite.Dezvoltarea pietei financiare internationale constituie o consecinta a necesitatilor manifestate de investitori si de cei care doresc sa-si plaseze capitalul financiar. Bancile internationale au un rol important in dezvoltarea acesteia si a procedeelor de emisiune.Pietele financiare internationale cuprind doua componente:a)ansamblul pietelor financiare ale tarilor care aproba, sub rezerva unor reglementari, emisiuni de titluri financiare straine, ca si tranzactii cu titluri financiare straine;b)piata eurocapitalului, pe care imprumuturile pe termen mijlociu si lung sunt eliberate intr-o moneda care nu este obligatoriu cea a imprumutatorului si nici a celui care se imprumuta si, deci, plasamentul este efectuat in functie de economiile provenind din mai multe tari, intermediate de un sindicat bancar international. Autonomiei ei rezulta din natura operatiile si din modul de functionare.Participarea pietelor financiare nationale la operatiilr internationale depinde de:-stabilitatea monedei nationale;-spijinirea pe o economie in crestere, cu un potential comercial si industrial puternic;-importante capacitati de finantare disponibile;-o larga retea de filiale;-ligbera convertibilitate si liberul transfer al titlutilor financiare;-fiscalitate preferentiala pentru operatiile financiare internationale.Prin masivul capital financiar antrenat, aceste piete influenteza capitalul financiar destinat investitiile nationale, producand urmatoarele efecte:-efectul de structura, care consta in transformarea veniturilor economisite la nivel national in capital strain. Fonduri financiare provenite din tarile din Orientul Apropiat, America Latina si din alte tari in curs de dezvoltare alimenteaza piata financiara a tarilor dezvoltate industrial. Emisiunile de titluri financiare internationale permit, adesea, realizarea de investitii in mod direct in tarile dezvoltate;-efectul dobanzii, care consta in cresterea ratei dobanzii, cu incidenta asupra investitiilor nationale;-efectul de lichiditate, care reprezinta rarefierea capitalului national al unor tari. 2. Bursa de Valori2.1. Istoric inainte ca bursele de valori sa se dezvolte in forma actuala marfurile negociate in aceste institutii au fost contractele financiare transmisibile.Aceste titluri au capatat importanta economica inca de la inceputul Evului Mediu. in nordul Italiei, in vreme ce Renasterea ajunsese la apogeu, iar noile fluxuri comerciale devenisera tot mai evidente, a aparut nevoia unor forme de negociere institutionale pebtru creantele legate de vanzarea marfurilor si exprimate in diverse monede. Bursele cele mai vechi au fost create, prin urmare, exclusiv in slujba comertului mondial. Documentul cel mai vechi se refera la tranzactiile cvasibursiere de la Lucques din anul 1111, in Italia de Nord, care era cel mai mare centru comercial al Europei. inscrisurile comerciale au constituit primele marfuri dematerializate pentru care a fost creata o piata speciala. Prima bursa care a aparut la nord de Alpi a fost instalata la Burges in 1409. Denumirea institutiei era atribuita familiei Van der Borse aflata in acel oras, pe considerentul ca cele trei pungi de bani(Bourses) gravte in piatra pe frontispiciul hanului lor, loc unde se negociau periodic metale pretioase si, mai tarziu,hartii de valoare, ar sta la originea denumirii de bursa. Coincidenta sau nu, acelasi semn - punga cu bani la borsa- era utilizat in orasele italiene Genova, Florenta si Venetia, pentru a indica locul unde se incheiau chiar tranzactiile. in acele orase din nordul Italiei se negociau, inca din secolul al XIV-lea, titluri pentru imprumuturile de stat emise in 1328. Acest fapt ne permite sa apreciem ca locul de nastere al primelor burse, in sensul de locuri unde se intalneau bancherii, negustorii, agentii de schimb si curtierii pentru a incheia tranzactii in mod public, poate fi atribuit oraselor-state Genova, Florenta si Venetia. Societatea Indiilor Orientale este considerata prima societate pe actiuni cu grad mare de capitalizare, actiuni negociate la Bursa din Amsterdam fondata in 1611, ea a fost prima bursa de actiuni de capital din lume. Aceste tipuri de valori faceau obiectul unui comert intens. O alta premiera in evolutia burselor a fost Bursa de Obligatiuni de la Frankfurt care, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, avea rolul sefului de registru de subscriere a imprumuturilor,iar cu putin timp inainte, in 1779, Maria Thereza a Austriei lansase primul imprumut de 1000 de obligatiuni a cate 1000 forinti fiecare cu o maturitate de 8 ani si o dobanda de 4,5 la suta pe an. Incet, bursele s-au dezvoltat si ca instrument de finantare a statului, veniturile fiscale nefiind suficiente pentru a acoperi cheltuielile angajate de guvernanti pentru constructii somptuoase sau campanii militare.In secolul XIX, bursele au jucat un rol cheie in industrializarea Europei si a Americii de Nord. Numai in Marea Britanie si Germania existau mai bine de 20 de burse de valori in fiecare tara, iar o tarp cu dimensiuni reduse avea de la 7 la 9 burse de valori. in Asia bursele de valori au avut in secolul XIX un rol mai putin mai important decat in Europa, marcand inceputul transformarii Japoniei dintr-un tat agrar, feudal intr-o putere industriala moderna. in 1865, cand s-a pus problema infiintarii burselor in Japonia, nu existau deloc fonduri de capital financiar pe plan intern, la fel ca in Romaania dupa anul 1989. Impozitele erau platite e japonezi in natura, cu orez. Le-a revenit burselor roulu de a colecta rarele capitaluri financiare disponibile si de a le pune in serviciul industrializarii tarii. Pusa in functiune la 15 mai 1878, Bursa din Tokyo (Tokyo Stock Exchange Co.) nu a capatat un renume international decat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ascensiunea ei la rangul celor mai mari burse de capital din lume a vansat in acelasi ritm cu miracolul economic nipon din deceniile anilor 1960-1980, cand, temporar, a intrecut Bursa din New York. Fondata in 1773, Bursa din Londra nu este printre cele mai vechi piete financiare ale lumii, dar in timpul lungii guvernari a reginei Victoria, a devenit cea mai importanta bursa de capital din lume. in Europa, ea si-a pastrat rolul de lider pana astazi. Dupa un debut modest ca piata financiara de impotanta locala, New Zork Stock Exchange si-a castigat un renume international abia dupa razboiul de secesiune si a avut o contributie hotaratoare la industrializarea Statelor Unite. in 1972, a avut loc o noua premiera in dezvoltarea burselor de valori: deschiderea Pietei Internationale Monetare din Chicago consacrata contractelor financiare la termen.In Romania primele burse de comert au fost infiintate la Bucuresti si Braila in secolul al XIX-lea, dupa modelul francez. in 1881 este votata Legea burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Legea se refrea la modul de imfiintare a burselor de valori mobiliare si stabilea principalele operatiuni ce se pot efectua. La 16 septembrie ia fiinta Bursa de la Iasi, a caror cotatii si comentarii privind efectuarea tranzactiilor se publicau in Curierul Financiar. La 1 decembrie 1882 se infiinteza Bursa de la Bucuresti. in 1883 apare un crah financiar ca urmare a cresterii numarului celor ce nu puteau face fata platilor, plasamentele devenind nesigure. Cauza majora a colapsului sistemului bursier romanesc s-a datorat monopolizarii tranzactiilor de catre un grup restrans de mijlocitori lipsiti de profesionalism si onestitate, precum si de inexistenta unor mecanisme de inregistrare si control. in anul 1907, an marcat de instabilitate politica in domeniul agricol, Bursa din Bucuresti a reusit sa mentina cursul titlurilor, cu exceptia celor cu venit fix. in perioada primului razboi mondial, Bursa a fost inchisa, tranzactiile efectuandu-se prin banci banci comerciale sau la Targul Bursier de la Cafeneaua Schreiber de pe Lipscani. Preturile actiunilor, in special in industria petroliera, au inregistrat scaderi enorme. in octombrie 1918 se redeschide Bursa Oficiala de Efecte, Actiuni si Schimb. in 1932 bursele romanesti inregistreaza cele mai joase cotatii. Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995 prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 20 de societati de valori mobiliare. La 20 noiembrie 1995, cu sprijinul unor experti din Canada, Bursa si-a inceput activitatea in mod efectiv, avand inscrise la cota 6 societati comerciale ale caror valori mobiliare erau tranzactionate in cadrul unei singure sedinte pe saptamana.Revolutia din 1989, care a insemnat o noua cotitura importanta in istoria tarii noastre, a impus o acuitate, prin programul de reforma ce i-a urmat si necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si Bursa de Valori Bucuresti.2.2. Definire Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata pe care se incheie tranzacti referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, in cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursele de valori reprezinta intotdeauna un barometru extrem de sensibil si exact al starii de fapt in domeniul economic, social, geo-politic si valutar. Pretul la care se negociaza un titlu de valoare reflecta fidel starea economico-financiara a societatii care l-a emis, in sens pozitiv sau negativ. De cele mai multe ori, datorita interdependentelor intr-o economie nationala, dar si in mondoeconomie, modificarea cursului unui anumit titlu de valoare atrage dupa sine modificari in lant, cu repercusiuni asupra altor titluri. Este adevarat ca, uneori, bursa poate inregistra semnale false (fortuite sau dirijate), perturband situatia reala. Factorii psihologici si emotionali au avut intotdeauna si vor avea in continuare un rol deloc de neglijat.Bursa este cea mai importanta institutie a pietei de capital, specifica economiei de piata, concentrand cererea si oferta de valori mobiliare negociate in mod deschis si liber, pornind de la reguli cunoscute. Prin tehnici specifice, aici se realizeaza vanzari-cumparari de valori mobiliare traditionale (actiuni, obligatiuni, valute, bonuri de tezaur), cat si moderne (optiuni sau contracte futures).2.3Necesitatea pietelor bursiere Bursele au aparut ca o necesitate stringenta, urmare a dezvoltarii relatiilor de schimb si, implicit, a economiei in ansamblu. Iata cateva din considerentele care subliniaza necesitatea acestei institutii:- Reunirea intr-un acelasi spatiu al schimburilor comercialeSchimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind o conditie esentiala a dezvoltarii economice. Pe masura cresterii extensive si intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar ca acestea sa fie localizate in acelasi spatiu din motive lesne de inteles.- Asigurarea unui caracter public si reglementat pentru desfasurarea tranzactiilorPentru a nu se desfasura haotic si pentru a asigura transparenta si egalitate in tratamentul partilor implicate in tranzactii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat si a unui sistem de reglementari.Institutia care asigura aceste conditii este bursa.- Consacrarea banilor de hartie si a titlurilor (hartiilor) de valoareEste vorba de banii fara valoare intrinseca, dar indeplinind toate celelalte functii banesti. De asemenea, folosirea pe o scara tot mai larga a hartiilor de valoare (fie ca era vorba de titluri ale datoriei publice, fie ca era vorba de hartii de valoare emise de societatile comerciale, mai ales de societatile pe actiuni, conduce la necesitatea aparitiei unei piete unde acestea puteau fi usor preschimbate in bani, si aceasta este bursa.- Dezvoltarea operatiunilor la termenPerfectionarea si eficientizarea schimburilor comerciale a condus treptat la realizarea tranzactiilor in care prezenta marfurilor nu mai era necesara (ele puteau circula acum in afara pietei tranzactiei).Mai mult decat atat, apar tranzactiile cu bunuri viitoare si operatiunile la termen si cele cu optiuni.2.4. Obiectul bursei de valoriLa bursa de valori se negociaza:a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de renta, etc.b) Valute selective.c) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobanzii.Exista burse la care obiectul principal al negocierilor il constituie actiunile. Aceste burse se mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice in comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de reputatie internationala, detinand un rol conducator in tranzactiile bursiere generale.2.5. Conditiile esentiale pentru infiintarea unei burse de valoriPentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei conditii:a) existenta in zona respectiva sau in apropiere a unor societati anonime de mare anvergura;b) difuzarea actiunilor si a obligatiunilor emise de societatile anonime respective la un numar mare de actionari;c) reglementarea judicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative imperative cu privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare a negocierilor.2.6. Scopul esential al bursei de valoriBursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea isi indeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vanzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneficii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorandu-si riscul la maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.Ordinea in care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultati din vanzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizati de societatea emitenta pentru investitii productive, cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice. in conditiile in care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru (in care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se inscrie in urmatoarea ordine de prioritati:- se platesc cupoanele la obligatiuni;- din ce ramane se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;- profitul ramas se numeste net si se imparte intre coproprietari, respectiv intre detinatorii de actiuni.Si repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati: - se platesc mai intai veniturile la actiunile preferentiale;- restul se imparte in doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru constituirea cotelor de rezerva in vederea noilor investitii (sau conform statutului).2.7. Clasificarea burselor de valoriDin punct de vedere juridic se disting:a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la cotare. Operatiunile se desfasoara intr-un spatiu special amenajat conform unui regulament de functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor. Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate in cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat in negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul in bursa este restrictiv.Bursa de valori oficiala poate fi: bursa clasica si bursa moderna.La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, intrucat procesul negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat, preturile formandu-se pe baza de licitatie publica.La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace electronice si computere, in exclusivitate sau in combinatie cu mijloace clasice.b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta piata se negociaza valorile mobiliare neinscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot indeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.Pe langa acestea, la Bursa neoficiala mai apar:- societatile radiate de la cotatia oficiala;- societatile in dificultate, cum sunt cele in curs de dizolvare si lichidare.c) Piata la ghiseu (OTC - Over The Counter) este piata organizata direct intre operatori, in afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe aceasta piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare in cantitati oricat de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.Din punct de vedere al modului de negociere se disting:Piata cu amanuntul, la aceasta se incheie tranzactii de valori mobiliare exprimate in una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul il constituie marile tranzactii, negocierile de blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante stocuri de valori mobiliare, in lipsa de cumparatori semnificativi.Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata "spot". Este piata pe care se incheie tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, in cateva zile de la incheiere), cu reglarea imediata, dupa caz;Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata "futures". Pe aceasta piata se incheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala a pietei la termen este si piata cu reglementare lunara.2.8. Supravegherea si controlul negocierilor la bursa de valoriSe are in vedere controlul si supravegherea pietei bursiere in scopul ocrotirii intereselor investitorilor; se realizeaza prin impunerea de catre puterea de guvernamant a unor norme de informare a publicului si a unor norme care sa stea la baza activitatii profesionale a agentiilor de brokeraj si a societatilor financiare.Sunt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental: - inregistrarea agentilor bursieri si autorizarea lor;- Limitarea volumului de tranzactii pe agent si unitate de timp;- Controlul sumelor constituite in depozit;- Asigurarea concurentei loiale printr-o permanenta supraveghere;- Emiterea de autotizatii pentru dobandirea calitatii de membru al bursei sau al Casei de compensatie.3. Cotarea unei societati pe actiuni la Bursa de ValoriIntr-o economie de piata o societate pe actiuni devine importanta numai daca actiunile si obligatiunile ei sunt admise sa fie cotate la bursa.Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determina o societate pe actiuni sa se introduca in bursa, ci a posibilitatii intrunirii unor conditii impuse de legislatia nationala spre a putea ca actiunile si obligatiunile emise pe piata primara sa poata fi vandute si cumparate la bursa.3.1. Metode de cotareActiunile si obligatiunile emise de societatea pe actiuni (societatea de capitaluri) pot fi cotate la bursa de valori in doua situatii distincte, carora le corespund doua metode diferite:- Cotarea actiunilor si obligatiunilor existente;- Cotarea unor noi emisiuni de actiuni si obligatiuni.3.2. Listarea la bursaNu orice societate poate sa adere pentru a-i fi cotare la bursa actiunile si obligatiunile, ci numai aceea care intruneste anumite conditii, cerute de legislatia nationala in materie. Se impune o listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare. Listarea se face pe baza unui regulament acceptat de consiliul fiecarei burse.In regulamentul de admitere a actiunilor si obligatiunilor la cotare sunt stipulate conditiile ce trebuie indeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru cotare, continutul cererii pentru listare si modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor.3.2.1. Conditiile de indeplinita) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste cotarea trebuie sa fie egala sau superioara valorii impuse de lege. Se subliniaza faptul ca emisiunile ulterioare de actiuni, dintr-o clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.b) Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, adica degrevate de orice garantie reala sau poprire legala.c) Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii cinci ani premergatori cererii pentru cotare.d) Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit din persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.e) Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstreze bonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si cele pe care sunt gata sa le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea la cotare. Se cere publicarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari specifice, indeplinind functia de prospect pentru subscriptia publica.f) De regula, actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea emitenta cu precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s-a hotarat de actionari ca noua emisie sa se faca in alte scopuri specifice (pentru atragerea unui numar mare de actionari in afara celor existenti).g) Societatea trebuie sa-si informeze actionarii in scopul ocrotirii intereselor acestora. Sunt de remarcat: lansarea, periodic, de anunturi publicitare; publicarea anuala a situatiei conturilor contabile; prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului; intocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul financiar si la investitii, amplasamente, conventii incheiate, diverse reglementari de insemnatate majora; prezentarea de informatii cu privire la schimbarile in structura comitetului director si in general in structura aparatului de conducere de baza; comunicari cu detinatorii de titluri.Fiecare solicitant pentru cotarea la bursa trebuie sa numeasca un membru al bursei ca garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru cotatii al bursei.3.2.2. Continutul cererii pentru listare in cazul unei noi emisiuni de titluri financiare- persoanele participante:- emitentul;- persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie; - auditorii si consultantii;- titlurile noi pentru care se cere cotarea;- informatii generale despre emitent si capitalul sau; - activitatile emitentului;- informatii financiare privind emitentul; - managementul societatii solicitante;- dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii;- informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii, precum:- obligatiuni de stat, - titluri de renta, - bonuri sau obligatiuni de tezaur.Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate simultan mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie prea multe emisiuni neconsumate. 4. Bursa de valori Bucuresti4.1. Istoric si evolutiePe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri.Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert din Str. Doamnei, in Monitorul Oficial al Romaniei din decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate. Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost marcata de urmatoarele etape:- anul 1904 - o noua lege a bursei in care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si, ca o consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in titluri de valoare;- anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscuta ca "Legea Madgearu", care a reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, o abordare moderna a actului legislativ.Dupa incheierea crizei economice 1929 - 1933, odata cu refacerea economica, "Bursa de efecte, actiuni si schimb in Bucuresti", cunoaste si ea un curs ascendent, anul 1939 reprezentand apogeul perioadei interbelice. De mentionat ca, la momentul anului 1939, se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor.Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei - aur).Revolutia din 1989, care a insemnat o cotitura importanta in istoria Romaniei, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti.Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica intr-o viata de om, de a reconstrui aceasta piata, care isi regaseste inceputul in anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ - au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori - si continuand cu cel de educare a publicului larg. Acest proces continua si astazi toti cei implicati invata zilnic, ceea ce le Bursa de Valori reprezinta o institutie esentiala a economiei de piata, iar prezenta ei in peisajul economic confera un element suplimentar de coerenta traiectoriei pe care s-a inscris economia romaneasca dupa anii `90.Anul 1995Data de 1 aprilie 1995, cand Bursa de Valori Bucuresti se reinfiinta in baza unei decizii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ca institutie de interes public cu personalitate juridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii, va ramane ca un moment de referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania, marcand debutul formarii pietei bursiere si, totodata, concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante institutii ale pietei de capital.Inaugurarea oficiala s-a desfasurat la data de 23 iunie 1995. Arhitectura noii piete bursiere avea la baza un sistem electronic modern, care acoperea functiile de tranzactionare, compensare- decontare si registru si care era sustinut de un ansamblu coerent de regulamente si proceduri.Prima sedinta de tranzactionare a avut loc in data de 20 noiembrie 1995.Anul 1996Cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucuresti a constituit, de fapt, primul an real de activitate. Interesul societatilor de valori mobiliare s-a mentinut insa pe un trend crescator, inregistrandu-se o dublare a numarului membrilor Asociatiei Bursei (62 membri); fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare in masa a societatilor comerciale si a oportunitatilor oferite de acesta. Ca efect imediat, numarul sedintelor de tranzactionare s-a marit la doua sedinte pe saptamana.Anul 1996 a fost primul an in care Bursa si-a incercat in primul rand mecanismele de functionare: acestea si-au demonstrat viabilitatea. Insa mediul economic ostil a limitat insa performantele financiare ale Bursei.Anul 1997Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut un salt semnificativ in dezvoltarea ei. 1997 fiind un an al performantei pietei de capital.Acest an a fost marcat de lansarea in septembrie a primului indice, BET, care a functionat ca un veritabil "barometru" al activitatii pe piata bursiera. BET a aparut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performantelor activitatii pietei bursiere.Anul 2001A fost constituita "Categoria Plus" a Bursei si a fost elaborat un Cod de Conducere si Administrare al societatilor comerciale inscrise la Cota Bursei. Acest cod ofera premise consolidate pentru tratamentul egal si echitabil al actionarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea respectarii si protejarii drepturilor actionarilor minoritari, detaliaza continutul drepturilor actionarilor si cresterea responsabilitatii administratorilor fata de actionari.Totodata, anul 2001 a insemnat listarea actiunilor a doua mari societati: Banca Romana pentru Dezvoltare - Group Societe Generale (BRD) si Societatea Nationala a Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la cresteri spectaculoase ale capitalizarii si volumului tranzactiilor la Bursa.Anul 2001 a insemnat si punerea in functiune a unui nou sistem de tranzactionare destinat in acest moment tranzactionarii instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligatiunile municipale.Capitalizarea bursiera a depasit pragul de un miliard de dolari, reprezentand 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendinta generala de crestere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.Anul 2003Mutarea intr-un nou sediu a adus mai multa vizibilitate institutiei bursiere. Deschiderea oficiala a primei sedinte de tranzactionare in acest sediu a fost realizata de catre Primul Ministru al Romaniei, eveniment ce a avut un impact important in mass-media romaneasca si a oferit, prin aceasta, mai multa credibilitate pietei de capital.in acelasi timp, sistemul de tranzactionare dezvoltat de specialistii Bursei de Valori Bucuresti "in-house", a fost utilizat in acest an la tranzactionarea obligatiunilor, existand obiectivul de a fi implementat complet an Bursa.Tot in acest an, Bursa de Valori Bucuresti a devenit membru cu drepturi depline al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) si a facut pasii necesari pentru mentinerea statutului de membru corespondent la Federatia Europeana a Burselor de Valori (FESE) si la Federatia Internationala a Burselor de Valori (WFE). Pe linia colaborarii internationale cu institutii similare, tn luna decembrie, Bursa de Valori Bucuresti a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din Atena un acord de cooperare pentru crearea la Bursa de Valori Bucuresti a unui segment de piata "new market", destinat emitentilor-companii nou infiintate dar cu potential de crestere, proiect ce se va desfasura in cursul anului 2004. Bursa de Valori Bucuresti a elaborat, in cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa Electronica Rasdaq care avea ca scop consolidarea si dinamizarea pietei de capital romanesti, in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.Anul 2005in acest an a fost consemnata o premiera pentru piata de capital din Romania: tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti a drepturilor de preferinta.La Bursa de Valori Bucuresti, inceputul anului 2005 a marcat si extinderea platformei electronice ARENA pentru operatiunile realizate cu actiuni. Sistemul ARENA a fost dezvoltat "in-house" de catre specialistii Bursei si a fost utilizat pana in prezent doar pentru realizarea negocierii tranzactiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Noua platforma asigura suportul tehnic pentru derularea tuturor operatiunilor legate de negocierea si finalizarea unei tranzactii bursiere: tranzactionare, compensare-decontare si inregistrare.Anul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de Valori Bucuresti prin lansarea in comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit in conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE).Tot in acest an, cu ocazia seminarului organizat de Bursa de Valori Bucuresti, Federatia Euro-Asiatica a Burselor de Valori (FEAS), USAID si Centrul International pentru Antrepriza privata (CIPE) privind "Guvernanta Corporativa si aplicarea principiilor ei in cadrul societatilor cotate la Bursa", Stere Farmache, Directorul General al Bursei, a lansat oficial Institutul de Guvernanta Corporativa al Bursei, care isi propune sa fie o scoala pentru managerii companiilor romanesti. Prin IGC se deruleaza programe de pregatire legate de piata de capital, proiecte, seminarii si conferinte destinate ridicarii nivelului de cunoastere al participantilor la piata de capital si cretterii standardelor profesionale ale managerilor companiilor.Anul 2006 Prima parte a anului 2006 a adus modificari de natura legislativa: autorizarea BVB ca operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Emiterea autorizarii CNVM fusese precedata cu doar cateva luni inainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB si BER, prin care au fost create premisele restructurarii institutionale a cadrului de functionare a pietei bursiere din Romania. Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa creasca increderea investitorilor si companiilor emitente in mecanismele pietei de capital, sa asigure o colaborare mai eficienta intre toate institutiile care au responsabilitati in derularea operatiunilor pe piata bursiera, dar si sa contribuie la armonizarea mecanismelor si normelor adoptate de catre BVB cu cele ale principalelor burse europene. Toate aceste demersuri au avut fara indoiala importanta lor in cadrul procesului de evaluare a BVB pe care Federatia Europeana a Burselor de Valori a realizat-o in acest an si care a avut drept rezultat admiterea Bursei de Valori Bucuresti ca membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges. Decizia de admitere a BVB in cadrul acestei importante organizatii europene reprezinta o recunoastere a progreselor inregistrate in ultimii ani de piata de capital din Romania si vine sa se alature perceptiilor pozitive ale investitorilor si emitentilor asupra pietei bursiere, care au facut ca si in anul 2006 sa continue tendinta ascendenta a principalilor indicatori ai pietei reglementate administrata de catre BVB. 4.2. Viziune, Misiune si PrincipiiViziuneConstruirea celei mai performante piete de capital din regiune, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.MisiuneMisiunea noastra este de a asigura si a promova o piata eficienta, cu reguli corecte, atractiva si compatibila cu standardele europene, care sa devina un factor de influenta a tendintelor economice si institutionale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si initiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare, in conditii de transparenta si siguranta.RolRolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public. Principii Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt:Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa.Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea. Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general.Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital.4.3. Perspectivele Bursei de Valori Bucuresti in anul 2008, in contextul realizarilor din 2007 Primul an al Romaniei ca Stat Membru al Uniunii Europene a fost un an pozitiv pentru Bursa de Valori Bucuresti, bogat in evenimente si, desi a fost marcat de fluctuatii, nu a fost lipsit de realizari. Putem spune ca in anul abia incheiat o caracteristica definitorie in evolutia Bursei din Bucuresti a fost influenta a doua valuri internationale de criza (semn al integrarii pietei financiare romanesti in circuitul international), in timp ce crizele politice interne au afectat bursa doar intr-o mica masura, aceasta detasare de mediul politic fiind un semn imbucurator de maturizare a investitorilor romani. Un element important pe care il remarcam este revenirea investitorilor la piata Rasdaq, desi societatile de pe acest segment bursier sunt mai putin cunoscute sau performante. Valoarea tranzactiilor si capitalizarea BVBValoare tranzactii/capitalizareAnBVBRasdaq19951,0% -19966,6%0,3%199738,5%23,5%199847,1%43,8%199924,3%20,3%200017,2%14,8%20019,9%8,1%20027,8%6,9%20038,3%5,2%20047,1%7,4%200513,9%13,1%200613,5%7,9%200716,1%17,4%2008*15,0%7,0%*valoarea tranzactiilor ajustata pentru tot anul O alta trasatura a anului 2007 este aceea ca evolutia indicatorilor BVB a fost mult mai uniforma decat in anii anteriori, evitandu-se corectiile care se produceau de regula primavara. in ceea ce priveste piata Rasdaq, in contextul celor aratate mai sus, aceasta a cunoscut aprecieri fara precedent in ultimii ani, capitalizarea dublandu-se, iar valoarea tranzactiilor marindu-se de circa 5 ori. Pe ansamblu, capitalizarea cumulata (BVB si Rasdaq) a totalizat 110,4 miliarde lei, concretizata intr-o crestere cu 31,3% fata de finele anului 2006. Ca pondere in PIB-ul estimat pentru anul 2007, capitalizarea a atins nivelul de 28,2%. Valoare tranzactionata Capitalizare TOTAL 18698,6 110372,4 BVB 14454,0 85962,4 Rasdaq 4244,6 24410,0 - mil. lei Inceputul anului a fost marcat de euforia investitorilor legata de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, anticipand repetarea evolutiilor pozitive din anii anteriori pe baza rezultatelor financiare ale companiilor, ceea ce adus la aprecieri mari ale indicilor BVB. insa la sfarsitul lunii februarie a avut loc primul val de scadere pe bursa, survenit ca urmare a deprecierii indicilor pietei bursiere din China. Aceasta cadere a afectat cea mai mare parte a pietelor internationale, inclusiv piata romaneasca. Ca element pozitiv remarcam inceperea tranzactionarii societatii Turism Felix Baile Felix. Spre sfarsitul lunii martie putem mentiona un nou declin generat de scaderile de pe piata americana, afectand in special sectorul bancar (pierderi in jur de 8% la cele mai importante actiuni), dar si SIF-urile (3-4%). Al doilea trimestru al anului a debutat cu inceperea tranzactiilor cu actiunile companiei Alumil Rom Industry Bucuresti, si cu inchiderea rafinariei Arpechim Pitesti, care a facut ca intr-o singura zi capitalizarea BVB sa piarda peste 500 milioane euro prin societatile Petrom si Oltchim, ale caror preturi au scazut considerabil. BVB a primit un nou impuls, odata cu inceperea tranzactionarii obligatiunilor emise de Banca Europeana de Investitii. inceputul celui de-al doilea semestru aduce un maxim istoric de 10.000 puncte pentru indicele BET si cea mai mare capitalizare a anului (93,6 miliarde lei). in general, in aceasta perioada, pe fondul unor declaratii ale autoritatilor, s-a indus sentimentul ca statul va alege bursa ca modalitate de finantare a unor companii pe care le detine, si ca promisiunile in aceasta directie se vor concretiza. in aceasta etapa a intervenit criza creditului ipotecar din Statele Unite si scaderi corelate pe majoritatea pietelor. Pe Bursa de la Bucuresti indicii BET, BET-C si BET-FI au inregistrat deprecieri de peste 5%. Sfarsitul trimestrului III aduce cu sine o scadere generalizata a valorii tranzactiilor, dar si a capitalizarii. Desi pe plan international pietele bursiere s-au redresat treptat, piata de la Bucuresti nu a cunoscut aprecieri ale indicatorilor, analistii fiind de parere ca a avut loc o iesire a investitorilor straini din piata, dar si o inrautatire a felului in care a fost perceputa economia romaneasca in general de catre mediile de afaceri internationale. Tot in aceasta perioada au inceput operatiunile cu instrumente derivate, avand suport activ indicii BET si BET-FI. Evolutia BET in 2007 poate fi analizata separat in doua perioade distincte. In primelecinci luni ale anului indicele a evoluat relativ stabil, fara oscilatii majore. La sfarsitul luimai 2007 indicele castigase numai 7,6% fata de decembrie 2006. De la jumatatea luniiiunie si pana la sfarsitul lui august indicele creste accelerat, astfel incat pe 31 augustBET inregistra o crestere de 27,5% fata de sfarsitul lui 2006. Ultima parte a anului a continuat evolutia descendenta. Situatia a fost inrautatita de motiunea de cenzura impotriva guvernului, aceste evenimente fiind accentuate de stirile negative privind prognozele macroeconomice (declaratia Guvernatorului BNR privind ratarea tintei inflatiei pe anul 2007, dar si nivelul deficitului de cont curent si deprecierea monedei nationale). Evolutia principalilor indicatori bursieri a fost pozitiva in raport cu anul 2006, si foarte apropiata de estimarile Comisiei Nationale de Prognoza referitoare la piata reglementata. Daca BVB nu ar fi fost afectata de conjunctura internationala, aspect ce nu a putut fi prevazut, prognoza noastra ar fi putut fi depasita. Capitalizarea BVB a fost la sfarsitul lunii decembrie 85962,4 milioane lei, in crestere cu 17,2% fata de ultima sedinta de tranzactionare a anului anterior. Previziuni In realizarea prognozei pentru anul 2008 s-au luat in calcul tendintele indicatorilor specifici pietei de-a lungul intregului an, situatia de pe pietele internationale si integrarea din ce in ce mai vizibila a bursei bucurestene in circuitul mondial, structura pe sectoare de activitate a companiilor prezente pe BVB si corelatia cu indicatorii economici pentru aceste sectoare, ca si preferintele investitorilor manifestate mai ales in ultima parte a anului - in special atentia deosebita indreptata catre Rasdaq. In contextul pietelor invecinate, in anul 2007 Romania s-a mentinut pe trendul anilor anteriori, ocupand aceeasi pozitie ca in anii precedenti, dar neavand resursele necesare de a se ridica pe un loc superior in aceasta ierarhie.Capitalizarea bursiera - mld. euro - Cehia Ungaria Polonia Slovenia Slovacia Romania 2005 45,9 27,5 79,0 6,7 4,0 17,5 2006 57,9 31,6 112,8 11,5 4,4 24,6 2007 69,2 31,4 144,3 19,7 4,7 31,6 In estimarea evolutiei din acest an a fost luat in calcul faptul ca anul 2008 debuteaza sub auspicii nefavorabile, avand in vedere ca situatia internationala continua sa fie negativa. Fondul Monetar International a anuntat ca isi va reduce estimarile privind cresterea economica pentru anul 2008 pentru Statele Unite si Europa, in special datorita impactului crizei creditelor ipotecare, care a fost mai mare decat s-a anticipat anterior. La aceasta am adaugat si influenta pe care o va exercita deprecierea cea mai importanta din ultimii trei ani a monedei nationale in raport cu moneda europeana. Pentru perioada urmatoare, se spera ca fondurile de administrare a pensiilor private obligatorii vor atrage capital, in special spre sectorul instrumentelor cu venit fix, dar si spre actiuni. Structura companiilor listate la BVB va continua sa fie nereprezentativa la scara economiei romanesti, fiind posibil ca preferintele investitorilor sa se indrepte tot catre sectorul financiar-bancar, similar anilor anteriori. In consecinta, s-ar putea sa asistam la incheierea unui ciclu de dezvoltare al BVB, in sprijinul acestei idei venind nivelele scazute, putin promitatoare, in declin continuu, inregistrate de la inceputul anului 2008. In ceea ce priveste piata RASDAQ, aprecierea acesteia pare sa continue, existand premisele unei evolutii deosebite, de continuare a performantelor din a doua parte a anului, dar considerente de prudentialitate ne fac sa fim moderati in ceea ce priveste indicatorii sai. De aceea, estimam ca anul 2008 sa nu fie foarte spectaculos, cu dinamici chiar mai mici decat cele din anul trecut. Ne asteptam la o capitalizare totala pe cele doua piete in jurul valorii de 125 miliarde lei si cresteri sub nivelul celor din anul 2007 la ceilalti indicatori. 4.4. Raportul lunar pe Februarie 2008Evolutia indicatorilor Bursei de Valori Bucuresti in luna februarie a fost una negativa fata de luna precedenta:- valoarea totala tranzactionata (actiuni, obligatiuni, drepturi si futures) a fost de 669,96 milioane RON (270,96 milioane USD; 183,37 milioane EUR), inregistrand o scadere cu 37% in RON (-35,83% in USD; -36,20% in EUR) fata de luna anterioara. Valoarea medie zilnica de tranzactionare in luna februarie a fost de 31,90 milioane RON (12,90 milioane USD; 8,73 milioane EUR), inregistrand o scadere cu 37% in RON (-35,83% in USD; -36,20% in EUR) fata de luna anterioara;- numarul de titluri tranzactionate a fost de 724,75 milioane, inregistrand o scadere cu 24,74% fata de luna anterioara; media zilnica a titlurilor tranzactionate a fost de 34,51 milioane;- numarul tranzactiilor inregistrate in februarie a fost de 117.037, inregistrand o scadere cu 21,75% fata de luna anterioara; media zilnica a numarului de tranzactii a fost de 5.573 (-21,75% fata de luna anterioara);- capitalizarea bursiera a fost de 116.469,09 milioane RON (47.546,16 milioane USD; 31.250,93 milioane EUR); inregistrand o crestere cu 67,25% in RON (70,04% in USD; 66,09% in EUR) fata de luna anterioara;- toti indicii bursieri cu exceptia indicelui BET-C, au inregistrat evolutii negative fata de finele lunii trecute, astfel in data de 29 februarie indicii inregistrau urmatoarele valori:* BET : 7.444,05 puncte (2.315,58 puncte USD; 6.933,89 puncte EUR) reprezentand o scadere cu -0,67% (+0,98% in USD si -1,36% in EUR);* BET-C : 5.202,33 puncte (1.803,45 puncte USD; 3.791,66 puncte EUR) reprezentand o crestere cu 0,67% fata de luna trecuta (2,35 in USD si -0,02% in EUR);* BET-FI: 60.544,52 puncte (62.127,04 puncte USD; 35.124,04 puncte EUR) reprezentand o scadere cu 0,78% (+0,87% in USD si -1,47% in EUR);* ROTX: 16.438,77 puncte reprezentand o scadere cu 0,78%.Bibliografie:-Ion Stoian, Emilia Dragne si Mihai Stoian - COMERT INTERNATIONAL - Tehnici, strategii, elemente de baza ale comertului electronic - Volumul II, Editura Caraiman, 2000-Victor Stoica, - PIEtE DE CAPITAL SI PRODUSE BURSIERE - Editura Universitatea, 2006, Bucuresti-Gabriela Anghelache - PIAtA DE CAPITAL - Editura Economica, 2004-www.bvb.ro-www.kmarket.ro