REFERAT ECONOMIE: STOCAREA SI GESTIUNEA STOCURILOR

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
STOCAREA SI GESTIUNEA STOCURILORConstituirea si mentinerea de stocuri antreneaza costuri semnificative pentruintreprinderi. in cazul intreprinderilor de comert costul asociat stocurilor demarfuri detine, de regula, cea mai mare pondere in costurile intreprinderii.Prin urmare, reducerea costurilor de stocare reprezinta una dintre cele maiimportante cai de crestere a eficientei si competitivitatii intreprinderilor.Preocuparile in aceasta directie ale conducerii intreprinderii sunt sustinute deun bogat instrumentar matematic reunit sub denumirea de "Teoria stocurilor".Costurile stocarii sunt grupate in trei categorii:A.Costuri de aprovizionare a stocului, care cuprind cheltuielile culansarea comenzilor, urmarirea executarii acestora, receptia si primireaproduselor;B.Costuri de mentinere a stocurilor sau de stocare propriu-zisa, carecuprind costul imobilizarii resurselor, costurile de depozitare/magazinaj(chiria depozitului, salarii aferente activitatii depozitului/magaziei,cheltuieli cu energia, apa, de intretinere, etc.), precum si eventualepierderi sau deprecieri ce intervin in timpul stocarii;C.Costul lipsei de stoc (penuriei), datorat pierderii de resursenestocabile si nerealizarii de beneficii datorita producerii unei rupturi destoc (epuizarea stocului) si lipsei pe o anumita durata a unei resursestocabile, al carei stoc se are in vedere. De exemplu, daca ointreprindere de comert cu amanuntul ar avea un beneficiu de 1 milionde lei pe zi din vnzarea pinii, costul lipsei pinii de la vnzare pedurata unei zile va fi de: 1 milion de lei + cota din cheltuielile generaleale intreprinderii care in mod normal s-ar fi repartizat vnzarilor depine.in conditii normale de activitate economica, cel mai important dintre costurilestocarii este costul lipsei de stoc, urmat de costul imobilizarii in stocuri a uneiparti adesea importanta a capitalului utilizat de catre intreprindere.Din punct de vedere financiar, desi este o componenta a activelor circulante,stocul mediu total al unei intreprinderi se comporta ca un activ fix.Tocmai de aceea o buna gestiune a stocurilor va urmari o reducere (relativa)a stocului mediu att in ce priveste volumul fizic al acestuia ct si, mai ales,in ce priveste valoarea.3De altfel, in aceasta consta rationalizarea pe care o efectueaza aplicareamodelului Wilson de normare a marimii lotului la nivelul mai multor grupe deproduse: produsele mai scumpe vor fi aprovizionate mai frecvent iar celeieftine mai rar, rezultnd o modificare a structurii stocului total in favoareaproduselor de mai mica valoare si o reducere pe ansamblu a imobilizarilor defonduri.Pentru o buna gestiune, intreprinderile trebuie sa formuleze politici cuprivire la stocuri care sa reflecte alegerile efectuate de conducerea lor, inspecial in legatura cu: Nivelul de serviciu, respectiv probabilitatea cu care se doreste sa se eviteruptura de stoc. inlaturarea oricarei posibilitati de aparitie a unei rupturi destoc, deci realizarea unui nivel de serviciu de 100%, poate fi foartecostisitoare, oblignd intreprinderea la mentinerea unor stocuri cu att maisupradimensionate cu ct mediul intreprinderii este mai impredictibil. Deaceea intreprinderile prefera sa stabileasca nivelul de serviciu in vecinatateapunctului de indiferenta intre acceptarea rupturii de stoc si asumarea unor noicosturi de stocare; Intervalul de reaprovizionare fix sau variabil. Trebuie remarcat camarimea stocurilor poate fi controlata de catre intreprinderi in special princontrolul fluxului la intrare, fluxul iesirilor fiind, in principiu, o variabilaexogena. Tocmai de aceea exista o strnsa legatura intre politicile cu privirela stocuri si cele cu privire la aprovizionare. Un interval de reaprovizionare fixfavorizeaza instituirea unei ritmicitati in relatia cu furnizorul, mai ales daca secombina cu o marime fixa a lotului. De regula, insa, alegerea unei interval dereaprovizionare fix presupune ca marimea lotului sa fie variabila. Un intervalde reaprovizionare variabil confera un plus de suplete si flexibilitate sistemuluide gestiune a stocurilor dar mareste gradul de nedeterminare al intreguluisistem; Marimea fixa sau variabila a lotului de reaprovizionat. Optiunea seefectueaza in functie de natura produselor care fac obiectul stocarii sicaracterul fix sau variabil al intervalului de reaprovizionare. Trebuie avut invedere ca lotul de aprovizionat este, in principiu, o marime discreta. Chiardaca se va opta pentru o marime variabila a lotului, determinata in raport cusituatia stocului in momentul lansarii comenzii de reaprovizionare, aceasta nuva putea fi fractionata potrivit cantitatilor exacte teoretic necesare.Toate aceste optiuni se formuleaza pentru fiecare resursa sau grupa deresurse care face obiectul stocarii, nefiind generalizabile.in comert, politica de stocare trebuie formulata pentru fiecare grupa sau subgrupade marfuri comercializate.4in conditiile in care controlul indeaproape al evolutiei stocurilor presupunecosturi, iar diferitele grupe de resurse/marfuri au o importanta foartediferentiata pentru bunul mers al afacerilor intreprinderii, se cuvine sa seacorde o mai mare atentie produselor mai importante.Potrivit "legii lui Paretto", resursele/marfurile se impart in trei grupe in functiede contributia acestora la realizarea unor indicatori de performanta aintreprinderii:Grupa A., constituita din circa 10% din numarul produselor ce facobiectul stocarii, dar care contribuie in proportie de 70% la realizareadesfacerilor sau a altui indicator de performanta;Grupa B., constituita din circa 20% din numarul produselor, a carorcontributie la performanta intreprinderii este tot de 20%;Grupa C., cuprinznd un numar foarte mare de produse (circa 70% dinnumarul total al produselor) dar a caror contributie cumulata in raport cucriteriul de performanta considerat nu depaseste 10%.Utilitatea legii ABC pentru dozarea eforturilor de supraveghere a stocurilor inraport cu interesul pentru diferitele resurse/marfuri stocate scade astazi,datorita implementarii noilor tehnologii informatice ce fac posibila evidenta intimp real a stocurilor si aprovizionarilor pentru un numar orict de mare derepere, cu costuri aproape neglijabile.Noile tehnologii permit culegerea automata a datelor despre produsele careintra si ies din stoc (prin utilizarea etichetelor cu cod cu bare si a lectoriloroptici si, mai nou, a etichetelor in radiofrecventa), prelucrarea centralizata aacestora potrivit politicilor stabilite, interconectarea furnizorilor cu beneficiariisi automatizarea lansarii comenzilor de reaprovizionare etc.S-au raspndit astfel, beneficiind de reducerea costurilor de tranzactionare side modificarea in favoarea cumparatorilor a raportului de forte de pe piete,sistemele de aprovizionare cunoscute sub denumirea "just-in-time"care reducstocarea intr-o masura semnificativa.Noile tehnologii au determinat accelerarea in tot mai mare masura acircuitelor economice, ceea ce pune in fata intreprinderilor noi exigente cuprivire la competitivitate.Performanta in gestionarea stocurilor si aprovizionarii se apreciaza inprezent nu att prin prisma reducerii costurilor ct prin crestereapromptitudinii cu care intreprinderea raspunde la solicitarile clientilor ei. in5acest context, conducerea proceselor logistice se desprinde tot mai mult introactivitate economica de sine statatoare, fiind tot mai mult incredintata unorfirme specializate.