REFERAT ECONOMIE: VERIFICAREA IPOTEZELOR SI FUNDAMENTAREA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
Verificarea ipotezelor si fundamentarea concluziilor stiintifice constituie al doilea moment al explicarii fenomenului economic (momentul critic valorizator).Schema modelului (vezi Gheorghe Raboaca, Dumitru Ciucur, op. cit., p. 157)Rezultatele teoretice (implicatiile si consecintele ipotezei) (A) in confruntare cu faptele empirice (P) constituie punctul de pornire si esenta procesului de verificare a ipotezei si concluziei stiintifice. Daca faptele empirice (P) arata compatibilitate cu teoria rezultata din ipoteze, conchidem ca ipoteza nu e infirmata; ca ea este acceptata provizoriu.Daca apar dezacorduri intre P si A . ipoteza fie se respinge, fie se modifica pana cand teoria (A) concorda cu P. Deci, procesul de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice este un complex de operatii, implicand:- evidentierea rezultatelor ipotezei - noua teorie, implicatiile, consecintele;- confruntarea rezultatelor ipotezei (A) cu observatiile empirice (P);- testarea trainiciei relatiilor dintre A si P.Procedee de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice Experimentul reprezinta principalul procedeu; posibil si datorita tehnicii de calcul.Forme de experiment:naturale - din sistemele micro, mezo, macro;artificiale - create de cercetator = modele;de teren - care, in raport cu manipularea variabilelor, pot fi pasive sau active;de laborator - ajuta la izolarea variabilelor si verificarea ipotezelor, ca, de pilda: teste econometrice; simulari (imitativ-analoge); anchete, sondaje etc.Experimentul, indiferent de forma sa concreta, este o forma controlata, in conditii reale sau create de cercetator, prin care se masoara influenta variabilelor independente (xi, i=1,.....n) (alese pentru a fi experimentate) asupra variabilei dependente (y), toti ceilalti factori independenti fiind tinuti sub control, constanti.Experimentul cere: alegerea unitatilor de observare, de experimentare; alegerea unitatilor de control al experimentului, cu alte cuvinte, compararea actiunii variabilelor independente (xi) asupra variabilelor dependente (y), fara ca asupra acestora sa se exercite si actiunea altor variabile independente.Momentul central al experimentului este masurarea variabilei dependente inainte si dupa introducerea fiecarei variabile independente.Daca variabilele se cer izolate, dar nu se pot controla (pentru ca mai multe variabile se interfereaza), se poate recurge la un control statistic prin selectionarea aleatorie a unitatilor de observare. in final, se face estimarea erorii aleatorii. Exista doua posibilitati: se compara doua unitati asemanatoare, dar caracteristica urmarita este prezenta doar intr-o unitate; se compara doua unitati diferite, dar cu o singura caracteristica in comun.Simularea este o forma particulara a experimentului. Prezinta mare interes pentru teoria si practica economica. Presupune construirea de modele de fenomene economice analoge, in locul fenomenului economic real.Simularea dezvaluie informatii pretioase asupra: starii fenomenului studiat; modului lui de functionare; comportarii fenomenului; interdependentei dintre componente si paliere; aspectelor analoge; legilor de dezvoltare a fenomenului. Ea capata accente de experiment dirijat.Simularea contribuie la realizarea unor importante clarificari metodologice: clarificarea formei legaturii dintre variabile; estimarea parametrilor legaturilor; verificarea ipotezelor; testarea diferitelor cai de actiune practica; stabilirea nivelului optim al variabilelor controlate; comportamentul modelului in raport cu variatia factorilor.Scenariul constituie un alt procedeu de verificare a ipotezelor si concluziilor stiintifice. Este o varianta a modelarii statistico-matematice; s-a extins datorita dezvoltarii tehnicii de calcul.Scenariul este o proiectie a unui proces (fenomen) economic pornind de la premise extrase din realitate si de la una sau mai multe ipoteze succesive de comportament al diferitilor factori sau agenti, in scopul de a formula decizii si strategii de firma, de ramura, de economie nationala.Calitatea scenariului este functie de:- realismul premiselor;- factorii de comportament (ipotezele considerate);- rigoarea legaturilor cauzale.Pentru decizii, care includ si un factor subiectiv, se cer studiate si verificate succesiv toate consecintele derivate din ipoteze.Fundamentarea concluziilor stiintificeVerificarea ipotezelor genereaza trei pasi importanti pentru fundamentarea concluziilor stiintifice:- evidentierea consecintelor si implicatiilor ipotezelor care urmeaza sa devina principii, legi, teorii si solutii practice;- confruntarea consecintelor ipotezelor cu faptele empirice; - stabilirea masurii in care relatiile ipotezelor cu faptele empirice (trainicia lor) constituie o expresie a realitatii practice.Pe baza acestor trei momente se realizeaza concordanta sau discordanta dintre ipoteze si practica; in acest sens pot exista urmatoarele situatii:- o ipoteza este verificata daca toate consecintele ei concorda cu datele practicii;- daca o singura consecinta nu concorda cu datele practicii, ipoteza este infirmata: fie se abandoneaza, fie se reformuleaza;- verificarea ipotezei se face prin mai multe incercari, repetate in mai multe unitati si cu serii lungi de date, de calitate;- ipotezele partial infirmate se reiau;- cand ipoteza nu este nici infirmata, nici acceptata, cercetarea se poate amana sau abandona;- ipotezele incerte raman in patrimoniul stiintei pana se creeaza conditii de verificare;- orice ipoteza neinfirmata este acceptata provizoriu pana la noi fapte;- o ipoteza verificata devine: teza, lege, teorie, solutie practica.Fundamentarea concluziilor stiintifice trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: logica; interes practic; eficienta economica; coerenta cu teoria economica; formularea de observatii si critici asupra teoriei si practicii economice; indicarea de directii si teme de cercetare.CONCEPTE-CHEIE: experiment; simulare; scenariu; concluzie.