DEPARTAMENTUL COLEGII DE INSTITUTORI
FLORIAN - ALEXANDRU CHIHAI
PRACTICA PEDAGOGICA
TIMISOARA - 2003
UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA
DEPARTAMENTUL COLEGII DE INSTITUTORI
FLORIAN - ALEXANDRU CHIHAI
- Modul pentru Studenti -
TIMISOARA - 2003
DIDACTICA. ACCEPTIUNI
Definitii
Adepti
Teorie a instructiei
P. Barth
Domeniu superpozabil cu educatia
intelectuala via cultura
F. X. Eggersdorfer
G. G. Antonescu
Domeniu care studiaza instruirea ca proces logic
de invatare cu consecinte practice imediate
W. Lay
Disciplina care incumba educatia si realizeaza pregatirea elevilor in acord cu idealul de om postulat de societate
G. Kerschensteiner
A. Ferrire
O pedagogie practica - suma de norme profesionale
pentru tot ce au de realizat profesorii in cariera lor individual sau impreuna spre a o ameliora
Definitii
Matthias
Adepti
Metodologia generala si speciala a invatamantului
F. Collard
Teorie a cultivarii
O. Willmann
Teoria procesului de instructie si
educatie scolara - teoria invatamantului
R. Titone / H. Klein / Nagy Sandor / B. Esipov / Zankov
NEVOILE EDUCATIEI.
RECRUTARE SI CONCEPTUALIZARE
Pedagogia - in virtutea taxonomiei - dincolo si inainte de toate se enunta prin ceea ce revendica
Principii Generale
principiul integrarii organice a teoriei cu practica
principiul luarii in consideratie a particularitatilor de varsta si individuale
Principii care articuleaza continutul invatamantului
principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor, deprinderilor
principiul sistematizarii si continuitatii in invatare
Principii care percuteaza metodologia didactica si formele de organizare / compatibilizare a activitatilor
principiul corelatiei senzorial - rational respectiv concret - abstract in predare / invatare
principiul insusirii constiente si active
principiul asimilarii temeinice a cunostintelor si abilitatilor
Prin intermediul practicilor educative sistemul scolar discrimineaza, ierarhizeaza, distinge, recompenseaza si-n fine selectioneaza, facand din succes un imperativ.
DIDACTICA DE TRANZIT
Franta
America
Pedantarea invatarii
Se vrea concilierea intre libertatea educatorului cu supunerea lui la reguli oficiale comune intr-un sistem scolar ierarhizat.
Invata copii sa se tolereze in mod activ si autonom toti fiind antrenati in activitati sociale si individuale.
Se acorda si recunoaste o mare importanta disciplinei.
Se asigura confortul psihic si fizic al copilului.
Se insista asupra invatarii unor cunostinte.
Pregateste copilul pentru trecerea de la gradinita la scoala.
Conteaza atmosfera relatiilor promovate la altitudini elevate teleologic.
Se dispune accentul pe aplicarea teoriilor privind dezvoltarea copilului.
Franta
America
Metode
Replierea unor exercitii in jurul unei teme sau a ideilor principale - exercitii fizice, senzoriale, de limbaj, de observatie, de formare decenta a unor expresii morale, initiere in scriere si calcul.
Se insista asupra activitatilor dirijate de un adult.
Life-Subjects fac obiectul colocviilor si emerg dintr-un interes imediat al discipolului. Participarea la activitatile grupului este libera dar nu se revendica aleatoriu.
Dascalul
Rolul dascalului
Propune, orienteaza, dirijeaza exercitiile si jocurile copiilor.
Cultiva interesele celor mici.
Transmite cunostinte.
Prezinta un plan strategic didactic inspectorului de gradinita.
Interventia cadrului didactic e directiva la nivelul metodologiei si non-directiva pe palierul relatiilor cu copiii.
Se doreste un climat de securitate afectiva.
Sintagma Habitat Mintal a intrat in lexicul pedagogic datorita lui Antoine de La Garanderie. Acesta intelegea astfel sa explice diversitatea Profilelor de Comprehensiune apte sa promita o adecvare a nevoilor intelectului la exigentele si multiplele experiente de adaptare. Capacitatea educativa a subiectului nu e nativa ci apare din asumarea si gestionarea relatiilor individului cu mediul social. Pedagogul francez identifica acei parametri constant repartizati in morfologia actului de cunoastere. Consecintele unei atare colportari se enunta altitudinal.
P 1 - palierul realitatii concrete
Cotidian
P 2 - etajul automatismelor
P 3 - nivelul logic
Metacotidian
P 4 - cota euristica
Informatia e restituita ambientului la nivelul inteligibil pe care subiectul a fost capabil sa-l comprehenseze pentru
a-l stapani si itinera.
Garanderie vede in omul bransat la realitate un pretendent la educatie exclusiv prin chiar modem-ul constitutional :
Auditiv direct - nu exista imaginea mentala a propriei voci
Auto-auditiv - imaginea mentala e doar a propriei voci
Vizual direct - nu exista imaginea mentala a propriei persoane
Auto-vizual - imaginea mentala e doar a propriei persoane
Curentul valorilor cere o priza de cunoastere. Fiinta se descopera lumii pentru a se cladi pe sine. Momentul acestei predestinari s-a institutionalizat odata cu aparitia pedagogiei.
HARTA CONCEPTUALA
Harta conceptuala
GRAFIC
cu cu
Noduri . . . ce leaga bitemi de . . . Trimiteri
reprezentand exprimand relatiile care au
inter-tandemiale
Concepte cuvinte de legatura
Nodurile corespund termenilor anvergurali - conceptele domeniului in cauza.
Trimiterile tradeaza fara a sabota relatia instituita intre 2 concepte - Noduri.
Combinatia dintre 2 Noduri concepte incluzand si indicarea sagetii exprima o afirmatie logica sau elementul de baza
al HC validat ca nanotem pentru a judeca validitatea relatiei exprimata sau vehiculata intre 2 notiuni.
Mapa conceptuala reprezinta planul didactic apt sa exprime sau cel putin sa sugereze obiectul invatarii adresat elevului. Harta Cognitiva se poate ameliora cu ceea ce doreste copilul sa (mai) invete.
Planul initial convoaca acele concepte de baza ale procesului de invatamant etalate in raport cu obiectivele propuse la care se adauga elemente corelate cu interesele elevului. Se are in vedere personalizarea HC capabila sa dispuna conexiuni cu varii domenii - metascolare la nivel formal si informal respectiv non-formal.
Modul de realizare a HC
strict girat
Profesorul poate sa impuna concepte intr-o anumita baza de Trimiteri si totodata modul de relationare inter-nodal.
Sarcina elevului in acest caz priveste retentia spatiilor eliptice din structura HC - Nodurile sau Trimiterile.
la alegerea discipolului
Cererile cognitive sunt pentru o atare situatie mai mari daca le raportam primul caz unde dirijarea e totala.
Evaluarea 3gonica a HC dupa R. J. Shavelson
- sarcina
- answer
- barem
PRACTICA PEDAGOGICA. IMPERATIVE
Cerinte Imanente
cunoasterea aspectelor organizatorice de continut si conducere a scolii prin identificarea componentelor procesului de invatamant si explicarea interactiunii lor
normalizarea strategiilor didactice administrate in cadrul lectiilor la care studentii asista si ulterior pe care le sustin efectiv
conceperea planificarilor - anuale si semestriale - precum si a proiectelor de lectii la disciplinele de invatamant specifice in scolile unde se transpun in practica principiile didactice
controlul deprinderilor si capacitatilor ce privesc fazele principale in exercitiul didactic (proiectarea, realizarea, evaluarea si ipsevaluarea)
exegeza problemelor psiho-pedagogice vehiculate in proiectele educative
- scanarea din perspectiva psiho-pedagogica a personalitatii elevului si caracterizarea diverselor atribute inserate in
conceptul de sintalitate
formarea si cultivarea calitatilor de gandire critica, interpretare si evaluare a procesului de invatamant respectiv a rezultatelor sale
realizarea analizelor comparative in domeniul problemelor cu potenta heterovalenta a caror etiologie indica si pretinde gama de solutii
Cerinte Capitale
fiecare student care asista la lectie pentru a preda va contoriza si developa filmul orei
realizarea si asumarea scopului vor permite constientizarea a ceea ce trebuie invatat din lectia respectiva
se poate simula si stimula prin exercitii de notare a elevilor flerul docimologic de care studentii practicanti trebuie sa dea dovada si seama
studentii pot participa prin comparare si confruntare la evaluarea testelor sau interpretarea rezultatelor cu girul si-n prezenta cadrului didactic titular
lectia nanosistem cuprinde si califica ingredientele procesului de invatamant
toti studentii vor primi sarcina de-a monitoriza cate un elev din clasele la care se organizeaza Practica Pedagogica astfel incat pe baza sau fundatia unei legaturi permanente sa se poata realiza o solida Fisa Psiho-Pedagogica
FPP se vrea sinteza evolutiei personalitatii elevului ce orienteaza si promite directiile dezvoltarii lui
Cerinte Teleonomice
studentii vor monitoriza metodologia si comportamentul colegilor antrenati in sustinerea Lectiilor de Proba
Lectia Finala tinuta la disciplina de specialitate trebuie sa autentifice o totala independenta in activitatea pe care studentii trebuie s-o ruleze in acord cu exigentele deontologice
F I S A P S I H O - P E D A G O G I C A
Datele Personale
numele si prenumele
data nasterii
locul natal
domiciliul actual
scoala urmata (pana) in prezent
Mediul Familial
familie organizata / dezorganizata / educogena / aneducogena
parinti naturali sau vitregi despartiti de imprejurari sau prin lege
numele si profesia tatalui
numele si profesia mamei
relatiile parentale si infraparentale
nivelul de educatie
frati (varsta - ocupatie)
surori (varsta - ocupatie)
alte persoane care locuiesc impreuna cu familia
conditii de rezidenta
conditii materiale
nivelul cultural al parintilor
influente extra-familiale (vecini / prieteni / colegi)
Gradul Sanogenic
antecedente ereditare
antecedente personale
starea generala
mentiuni medicale importante in educatie
Palmaresul Scolar
mediile generale din ultimii ani
obiectele la care a obtinut notele cele mai bune / slabe
succese deosebite
factori explicativi
Hobby-uri
cestrale (pasiunea / talentul)
ancestrale (vocatia / geniul)
Building-ul Psihologic
aptitudini si capacitati intelectuale (atentie / inteligenta / memorie / limbaj / creativitate)
trasaturi de caracter (afabilitatea)
atribute ale temperamentului (extravertit / introvertit)
performanta / competenta
stil personal de activitate si relationare
nivel de aspiratii
nivelul maturizarii sociale
conduita
stima de sine
echilibru / abateri in manifestari comportamentale
disponibilitatea / abilitatea / apetitul si Feed-Back-ul in comunicare
Procese Cognitive si Experienta Traveliana
functiei senzorio-perceptiva (dominanta vizuala / auditiva / difuza complexa)
inteligenta
memoria
imaginatia
limbajul
stilul de munca (sistematic si organizat / inegal si fluctuant / indolenta / lacunele)
abnegatia
autonomia si creativitatea
Caracterizarea Sintetica
nivelul pregatirii scolare
nivelul inteligentei
aptitudini sau interese speciale
trasaturi pregnante ale caracterului (atitudinea fata de munca / sine / altii)
particularitati temperamentale prevalente
emotivitate
dispozitie afectiva regenta
orientarea scolara si profesionala (dorinta parintilor / aspiratiile realiste ale elevului / parerea profesorului)
stipulente de ordin pedagogic (obiective educationale concrete / interventii educative oportune)
conduita la lectie
percutarea atributelor grupului socio-educativ pe portativul experientei individuale
FPP - MODELUL TAHIFORM
Numele ..
P O Z A
Prenumele ..
Date personale
Locul si data nasterii ...
Domiciliul actual .
Date familiale
Numele si prenumele tatalui .
Numele si prenumele mamei
Nivelul de studii al tatalui .
Nivelul de studii al mamei .
Parintii salariati / someri
Tata .........
Mama ..
Componenta familiei ..
Climatul familial ...........
Armonie
Conflicte
Rangul sanogenic
Dezvoltare fizica normala .
Deficiente ..
Temperamentul
exteriorizat
echilibrat
interiorizat
Afabilitatea
emotiv
salant
nonsalant
STATUSUL INDIVIDULUI
IS = N* / N - 1
N* semnifica nr. de indivizi care l-au ales
N arata numarul membrilor din grup
Exista probabilitatea ca individul sa fie ales de un altul / respins de un altul / ales de mai multi / respins de mai multi.
Formula de Resort a Probabilitatii
p = d / N - 1
d indica nr. de alegeri emise in medie de catre fiecare subiect
q = 1 - p
q semnifica nr. de respingeri emise in medie de catre fiecare subiect
MODELUL CONCENTRIC NORTHWAY
Ring 1 - Subiectii de regula alesi
Ring 2 - Subiectii adesea alesi
Ring 3 - Subiectii rar alesi
3
Testul sociometric in acest caz are si valorifica epicentrul unic fapt pentru care cele 3 cercuri se declara izocentrice.
Coronamentul asigura interfata sistemului psihic cu mediul amfitrion.
Persoana si individul se convoaca in aceeasi identitate. Pedagogia a contorizat aceasta experienta in curentul valorilor asumate metacronic.
Societatea antreneaza subiectul in sintaxa relatiilor interumane in baza carora fiecare poate deveni Cineva.
Validarea sau pugnarea Eu-lui adopta si reprezinta forme de inteligibilizare atroce a inconstientului sintal la nivelul propriei constiinte din ratiuni ce scapa sau evadeaza propriei persoane.
Educatia este un concept apt sa pluvioneze lexicul ontic si de-aceea apele interioare ale fiintei cauta teritorii noi in fiecare din ceilalti. Iata de ce descoperirea e - in esenta - regasire.
TAXONOMIA BENJAMIN BLOOM
Nivel
Definitie
Verbe
Comportamente
Cunoastere
Se recunoaste informatia
Se reproduc informatia / ideile / principiile in tiparul compatibil cu cel in baza caruia s-au invatat
Scrie
Listeaza
Numeste
Exprima
Defineste
Elevul va defini hexagonul lui Bloom in domeniul cognitiv
Comprehensiune
Transpune
Intelege
Interpreteaza informatia pe baza intrebarii anterioare
Explica
Rezuma
Parafrazeaza
Descrie
Ilustreaza
Elevul va explica scopul taxonomiei lui Bloom in domeniul cognitiv
Aplicare
Selecteaza / transfera / acceseaza date si principii cu potenta rezolutiva in conditii de ajutor minimal
Calculeaza / Rezolva
Demonstreaza
Aplica
Edifica
Elevul va descrie un obiect functional pentru fiecare nivel al taxonomiei
lui Bloom
Analiza
Distinge / clarifica / relationeaza supozitii / evidente sau structura asertiva ori interogativa
Analizeaza
Categorizeaza
Compara
Distinge
Cliveaza
Elevul va distinge
cognitivul de afectiv
Sinteza
Creeaza / integreaza / mixeaza idei intr-un produs sau oferta noi pentru el
Creeaza
Concepe
Banuieste
Inventeaza
Dezvolta
Elevul va concepe o clasificare a obiectivelor educationale scrise care combina cognitivul / afectivul / domeniul psihomotor
Evaluare
Constata / critica in virtutea unor standarde si criterii
Foloseste
Judeca
Recomanda
Critica
Justifica
Elevul va judeca rentabilitatea obiectivelor scrise via taxonomia lui Bloom
COMPATIBILIZAREA INFERENTALA - GNOSOTAXIA R. F. MAGER
Nr. crt.
Clasa
Operatii
Continuturi
1.
Cunoastere
A enunta
A descrie
A distinge
A identifica
Denumiri
Date
Fapte
Evenimente
Procese
Conventii
2.
Intelegere
A analiza
A compara
A determina
A defini
A corela
A explica
A argumenta
A interpreta
A demonstra
Notiuni
Definitii
Reguli
Relatii
Tehnici de calcul
Demonstratii
3.
Aplicare
A combina
A schimba
A modifica
A transforma
A aplica
4.
Creativitate inventivitate
A estima
A alege
A decide
A crea
A inventa
A descoperi
Aspecte
Structuri
Procese
Sisteme inedite
Sisteme via Model
Sisteme originale
METODELE DE PREDARE - INVATARE
Clasificarea istorica
metode traditionale / clasice (expunerea - conversatia - exercitiul)
metode moderne (algoritmizarea / problematizarea / BrainStorming-ul si IT)
Clasificarea infratopica
metode generale (expunerea / prelegerea / conversatia)
metode particulare specifice doar unor discipline de invatamant
Clasificarea formelor de mediatizare a cunostintelor
metode bazate pe cuvantul scris sau rostit
metode intuitive (observarea directa)
Clasificarea dupa gradul implicarii discipolului
metode expozitive sau pasive (memorarea reproductiva)
metode active (explorarea personala a realitatii)
Clasificarea dupa functia didactica principala
metode de predare si comunicare
metode de fixare si consolidare
metode verificare si apreciere a rezultatelor
Clasificarea modurilor de administrare a experientei
metode algoritmice
metode euristice
Clasificarea formelor de pedantare a muncii
metode individuale
metode de predare-invatare pe grupe
metode frontale cu toata clasa
metode hibrid
Clasificarea dupa axa invatarii mecanice - logice
metode ancorate in domeniul invatarii prin receptare
expunerea
metode ale descoperirii girate
conversatia euristica / observatia dirijata / WWW via InterNet / studiu de caz
metode ale descoperirii propriu-zise
observarea independenta / exercitiul euristic / rezolvarea problemelor / BrainStorming-ul
Clasificarea prin etionomia schimbarilor la discipoli
metode hetero-structurante
Transformarea se produce prin altul
expunerea
conversatia
metode auto-structurante
Individul se transforma prin sine
descoperirea
observatia
Metoda Interogativa
Ce voi face ?
Cu ce voi face ?
Cum voi face ?
Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ?
BLISTERUL EROTEMIC
Elementul analizat
Intrebare principala
Intrebari derivate
Descoperirea cauzei
Cautarea solutiilor
Alegerea solutiei
Scopul analizei
Obiectul
Ce se face ?
De ce se face ?
Se poate face altceva ?
Ce anume se poate face ?
Eliminare
Locul
Unde se face ?
De ce acolo ?
Se poate in alt loc ?
Unde se poate face ?
Combinare
Schimbare
Momentul
Cand se face ?
De ce atunci ?
Se poate altadata ?
Cand se poate face ?
Combinare
Modificare
Executantul
Cine face ?
De ce acesta ?
Se poate cu cineva ?
Cine anume poate face ?
Combinare
Schimbare
Modul
Cum se face ?
De ce asa ?
Se poate altfel ?
Cum anume se poate face ?
Simplificare
Schimbare
PROIECTUL DIDACTIC
Unitatea de invatamant
.
Propunator
.
Data
.
Clasa
.
Aria curriculara
.
Obiectul
.
Unitatea de invatare
.
Subiectul
.
Tipul lectiei
.
Obiectivul fundamental
.
Obiectivele operationale
Pentru a exprima dezideratele verbul trebuie sa treaca de la infinitiv la conjunctiv
Strategia didactica
- metode
- forme de organizare
- evaluare
Material didactic
Bibliografie
OBIECTIVE OPERATIONALE
VERBE DEZIRABILE
A ADUNA
A AGLUTINA
A AJUNGE
A ALCATUI
A ALERGA
A ANALIZA
A APLICA
A APRECIA
A ARGUMENTA
A ASOCIA
A ATASA
A CANTA
A CARACTERIZA
A CITI
A CLASIFICA
A COMBINA
A COMPARA
A COMPLETA
A COMPUNE
A CONSTRUI
A CONTURA
A COPIA
A CORELA
A DEFINI
A DEMONSTRA
A DENUMI
A DEPASI
A DESCOMPUNE
A DESEMNA
A DESENA
A DESPRINDE
A DETERMINA
A DEZLIPI
A DEZVALUI
A DISOCIA
A DISTINGE
A DIVIZA
A EFECTUA
A ENUMERA
A EVALUA
A EXECUTA
A EXEMPLIFICA
A EXPLICA
A EXTRAGE
A EXTRAPOLA
A FORMA
OBIECTIVE OPERATIONALE
VERBE DEZIRABILE
A FORMULA
A FUGI
A GRUPA
A IDENTIFICA
A INTERPRETA
A IMPARTI
A INLOCUI
A INMULTI
A INSUMA
A INTOCMI
A LIPI
A MANEVRA
A MODELA
A MODIFICA
A NUMARA
A NUMI
A ORDONA
A PERCUTA
A PLIA
A POVESTI
A PREZENTA
A PROBA
A REALIZA
A REDACTA
A REORGANIZA
A REUNI
A REVENI
A REZOLVA
A REZUMA
A SARI
A SCADEA
A SCHIMBA
A SCHITA
A SE ORIENTA
A SE REPLIA
A SELECTA
A SEPARA
A STRUCTURA
A SUBSTITUI
A TRAFORA
A TRASA
A TRIA
A UTILIZA
OBIECTIVE OPERATIONALE
VERBE INDEZIRABILE
A ADANCI
A APROFUNDA
A ASIMILA
A-SI DEVOLTA
A-SI IMBOGATI
A-SI DA SILINTA
A-SI INSUSI
A CLARIFICA
A CONSTATA
A CONSTIENTIZA
A CUNOASTE
A DESLUSI
A INTUI
A INTELEGE
A INVATA
A OBSERVA
A PERCEPE
A PRICEPE
A SE CONCENTRA
A SE CONVINGE
A SE DEPRINDE
A SE EDIFICA
A SE EMOTIONA
A SE FAMILIARIZA
A SE IMPARTASI
A SE LAMURI
A SE OBISNUI
A SIMTI
A-SI LARGI
A STI
MOMENTELE ANVERGURALE PENTRU LECTIE
L. Briggs tine sa precizeze ca accentul e dispus pe ordinea ipotetica si nu pe cea absoluta. Ca notiune insa ierarhia ramane imuabila in regia de prezumare a experientelor imanente actului didactic.
CAPTAREA ATENTIEI
problematizarea ineditului si ineditul problematizarii
ingrediente iconice
variatia stimulilor si alternanta procedeelor
INFORMAREA ELEVULUI CU PRIVIRE LA OBIECTIVUL URMARIT
forma accesibila / clara / interesanta / persuasiva
STIMULAREA REACTUALIZARII ELEMENTELOR INVATATE ANTERIOR
Ideile Ancora faciliteaza comprehensibilizarea noilor informatii
reactivarea deprinderilor cerute de exigentele lectiei
PREZENTAREA MATERIALULUI STIMUL
mediatizarea actionala via organele de simt / reclama iconica
meniul simbolic prin semne / consemne si limbaj
invatarea prin asociere Stimul - Answer
garnitura de exemple
strategiile inductive / deductive
AZIMUTAREA INVATARII
- explicatia / demonstratia / paralela / clasarea
- Fisele Self-Work
OBTINEREA PERFORMANTEI
avantestul / testul
FEED - BACK
- ameliorarea raspunsurilor eronate sau confuze via Conexiunea Inversa de tip verbal / averbal prin reluarea
etapelor lectiei
EVALUAREA PERFORMANTELOR
cuantificarea
aprecierea
interpretarea
RANFORSAREA INVATARII
- retentia via iterarea diferitelor procedee fixate in Frame-Stage-ul mnezic
- transferul presupune si exerseaza posibilitatea elevului de-a extinde si aplica adecvat cunostintele la situatii
noi ori simulate sau provocate
Elevii, constata Mona Vintila, trebuie rocadati macar o data la un an pentru a nu-i obisnui sa-si intoarca homoflanc si prevalent trupul sau capul.
PEDAGOGIA CUTUMALA SI PEDAGOGIA NOUA
Atribute
PC
PN
Terminologie
Pedagogie ermetica
Abordare mecanica
Pedagogie enciclopedica
Invatamant dogmatic
Pedagogie centrata pe scoala
Scoala ameliorata
Abordare organica
Pedagogie de tip Open-Window
Pedagogie informala
Puerocentrism
Finalitatea Educatiei
Transmiterea culturii obiective generatiilor viitoare
Modelarea copilului
Valori obiective
- adevarul
- binele
- frumosul
Transmiterea culturii pleaca de la fortele reale ale copilului
Facilitarea potentialului imanent
al discipolului
Valori subiective / personale
Metode
Educatia copilului urmeaza traiectul
Outside Inside
Principiul abatorului - transarea din ratiuni de invatare a sistemului obiectiv
Scoala pasiva
Enciclopedism
Educatia copilului respecta traiectul
Inside Outside
Pedagogie bazata pe interes mutual si de conversie reverentiala
Scoala activa
Educatie functionala
Puerodoxia
Principiul Wax-Child
Valoarea inclina spre adult
Trebuie actionat asupra copilului
E vizata prevalent inteligenta
Copilul e depasit / abandonat
de circumstante
Principiul Brisk-Child
Copilaria e valoare prin ea insasi
Discipolul actioneaza
Exista o dezvoltare integrala
la nivelul educatului
Programul orbiteaza in jurul copilului
Programul Educatiei
Continutul predat nu tine cont de
interesele discipolului
Programul idealist provoaca entorsarea contextului
Interesele copiilor determina programul ca structura si continut
Continutul se simte legat de mediul de provenienta al copilului
Ambasadorii Educatiei
Paleonimi
Criptonimi
Montesssori / Decroly / Claparde / Ferrire / Cousinet
Freinet / Dewey
Scoala
Mediu artificial creat
Distanta sau rezerve fata de emotii
Principiul There / Sometime
Rezolvarea unor probleme artificiale
Scoala pregateste viitorul copilului ignorandu-i ori
sabotandu-i prezentul
Mediu natural - de viata
Spontaneitatea
Principiul Hic et Nunc
Scanarea si rezolvarea
problemelor reale
pe care discipolul le ridica
sau constituie
Profesorul
Conduce
Cauta sa fie (in) centrul atentiei
Furnizeaza cunostintele / Activ
Reprezinta modelul de imitat si nu pe cel de-asumat
Profesorul - consilier
Copilul nu se plaseaza ci se descopera in epicentrul atentiei
Discipolul exerseaza / experimenteaza
Disciplina
Autoritara - extrinseca individului prin anumite recompense sau diverse pedepse
Exterioara - bazata pe constrangere
Personala - ancorata pe interese de natura intrinseca
Pedagogia
Centrata pe obiect - cultura
de transmis
Axata pe un determinism mecanic
Bazata pe subiect - evaluarea de sine
Spontaneitate naturala
DIHOTOMIA RESORTALA
Clasa Cutumala
Clasa Diferentiata
Diferentele dintre elevi sunt camuflate.
Se actioneaza asupra lor cand devin problematice.
Eterogenitatea e inteleasa si la nivel metasintal.
Evaluarea se face de regula la
sfarsitul perioadei de invatare.
Evaluarea e continua si predictiva.
Prevaleaza o intelegere decartata a inteligentei.
Interesul se axeaza pe formele inteligentei.
Excelenta se defineste printr-un algoritm unic.
Excelenta apare si ca augmentare din perspectiva ipseitala prin raportare la detenta subiectului in cursa propriei deveniri.
Dascalul nu intampina ci mai degraba
se izbeste de interesele elevului.
Elevul alege sau cauta solutii din proprie initiativa in
baza de date a interesului ales si nu impus sau ignorat.
Persista o relatie artificiala in diada.
Se cauta o liantare la nivelul convingerilor cvsasipolare.
Instruirea se face la nivelul transindividual.
Dascalul dezvolta si educa subiectul la nivelul
relatiei cu sinele si interpersonal.
Predarea e inteleasa ca riposta la
avalansa de exigente curriculare.
Actul predarii se face din ratiuni ce privesc dar si respecta interesele / disponibilitatea / profilul de invatare al elevilor.
Mesajul si exercitiile ratacesc sau rateaza contextul.
Conceptele si principiile de baza sunt valorificate prin activarea si ameliorarea capacitatilor esentiale.
Problemele pretind optiunea solitara dar nu si originala.
Elevul poate opta pentru o solutie atipica si
compatibila cu exigentele problemei.
Cronoductul denota limite imuabile.
Timpul rezervat pentru rezolvarea problemelor asculta de nevoile si asteptarile elevului.
Se opereaza pe un singur text.
Copiii beneficiaza de texte variate nu prin tematica ci cu precadere prin modul de abordare a respectivei tematici.
Didaskogenia ameninta integritatea actului educational.
Lectia este modularizata la nivelul interactiv.
Se urmareste nu interpretarea ci
traducerea ideilor sau evenimentelor.
Problemele sunt tratate din perspective multiple
dar coerente prin complementaritatea lor.
Comportamentul elevilor nu e girat, ci constrans.
Capacitatile responsabile si apte de invatarea
independenta sunt exersate si consolidate.
Cadrul didactic nu inteligibilizeaza,
ci executa probleme.
Elevii ofera celorlalti actanti solutii pentru diverse
probleme sau cai de accedere la ele.
Elevii sunt obligati sa se raporteze la
standarde inflexibile de notare.
Diada Profesor - Elev fixeaza si urmareste obiectivele de invatare individuala sau de grup.
Persista o forma unica de evaluare.
Evaluarea performantelor se realizeaza pe diverse cai.
INTELIGENTELE MULTIPLE
TAXONOMIA THOMAS ARMSTRONG
Inteligenta
Modele
Vocatie
Verbala / Lingvistica
Sensibilitate la sunete, structuri, sensuri si functii ale
cuvintelor / limbajului
Scriitor.
Orator.
Logico-matematica
Sensibilitate si capacitate de-a alege modele logice sau numerice.
Capacitatea de-a manevra
interjonctionarea rationamentelor.
Om de stiinta.
Matematician.
Topica
Capacitatea de-a percepe corect lumea
iconica si de-a transforma
perceptiile initiale ale altora.
Artist.
Arhitect
Cenestezica & Kinestezica
Inteligenta
Capacitatea de-a controla miscarile corpului si dexteritatea.
Modele
Atlet.
Dansator.
Sculptor.
Vocatie
Ritmica / Muzicala
Capacitatea de-a produce si evalua
ritmul, inaltimea sunetului si timbrul. Aprecierea formelor
de expresivitate muzicala.
Compozitor.
Solist.
Interpersonala
Capacitatea de-a discerne si de-a raspunde adecvat la dispozitiile, motivatiile, temperamentele si dorintele celorlalti.
Consilier.
Lider politic.
Intrapersonala
Accesul la propria viata emotionala si capacitatea de-a o diferentia de cele ale altora. Cunoasterea atributelor propriei personalitati.
Psihoterapeut.
Lider ectenic.
ABILITATILE PRACTICE SI BUGETUL DE TIMP IN ECONOMIA MOMENTULUI
Y - Nr. de ore in programa discronica
Y1 - Nr. de ore in programa dezirabila
Experienta
Didactica
Repartizarea anuala a orelor
pe clase Y / Y1
Observatii
I
II
III
IV
Total ore
Lucrari cu plastilina
6
-
-
-
6
Modelari din hartie, pasta, argila, ipsos
-
4
6 / 4
6 / 4
16 / 12
Lucrari din hartie, carton, mase plastice
3
6
5 / 4
4
18 / 17
Lucrari cu fire, nuiele, textile
4 / 6
4 / 5
4
4
16 / 19
Lucrari cu diferite materiale din natura si reciclabile
4 / 7
3 / 7
- / 4
- / 4
7 / 22
Cioplitul si traforarea
-
-
6
7 / 6
13 / 12
Activitati de gospodarire
4
4
4
4
16
Lucrari de ingrijire a plantelor cultivate si cresterea animalelor mici
5 / 4
5 / 4
5 / 4
5 / 4
20 / 16
Montari si demontari - elemente de constructii si jocuri tehnice
6 / 2
6 / 2
2
2
16 / 8
La dispozitia institutorului
2
2
2
2
8
Total ore
34 / 34
34 / 34
34 / 34
34 / 34
136 / 136
HEXAGONUL INVATARII
TAXONOMIA THOMAS ARMSTRONG
Copiii cu inteligenta prevalent
. . .
Gandesc
. . .
Au nevoie
. . .
Prefera
. . .
lingvistica
in cuvinte
sa citeasca
sa scrie
sa nareze
sa exerseze jocuri de cuvinte
carti
benzi
instrumente de scris
papir
jurnale
dialog
colocviu
povestiri
logico-matematica
Copiii cu inteligenta
prevalent
. . .
in rationamente
Gandesc
. . .
sa experimenteze
sa puna intrebari
sa rezolve probleme logice
sa calculeze
Au nevoie
. . .
lucruri pe care sa le exploreze si la care sa se gandeasca
materiale pentru laborator
obiecte pentru manipulat
excursii la muzee de stiinta
Prefera
. . .
cenestezica & kinestezica
prin senzatii somatice
sa danseze
sa alerge
sa topaie
sa edifice
sa atinga
sa gesticuleze
jocuri de rol
dramatizari
miscare
jocuri fizice
experiente de laborator
muzicala
Copiii cu inteligenta
prevalent
. . .
prin ritm si melodii
Gandesc
. . .
sa cante
sa fluiere
sa fredoneze
sa bata tactul
sa asculte
sa acompanieze
sa tropaie
Au nevoie
. . .
cantatul
concertele
muzica acasa
muzica la scoala
instrumente muzicale
surogate de percutie
Prefera
. . .
interpersonala
pasandu-si ideile altora
sa conduca
sa organizeze
sa relationeze
sa manipuleze
sa medieze
sa participe la experiente
de tip Party
prieteni
jocuri de grup
societate
evenimente
cluburi
mentori
discipoli
intrapersonala
interiorizat
sa mediteze
sa viseze
sa taca
locuri criptice
solitudinea
alege in ritm propriu
TRIHOTOMIA RUNA PATEL
Categorii de educatie
Activitati educative
Fluxul informational educogen
Educatia formala
Desfasurate in scoala
Structura ierarhica
Cronologie - se incepe cu scoala primara si se termina cu universitatea
Vaste influente educative
Programat
Cuantificat
Dirijat
Educatia non-formala
Extrascolare
Organizate si rulate intr-un cadru institutionalizat plasat in afara sau adiacenta sistemului de invatamant familie, CyberNet,
institutii de cultura
Masive influente educative
Programat
Cuantificat
Dirijat
Educatia informala
Interactiunile individuale cu
terte persoane in diverse medii
social / cultural / educativ
Desi nu-si propun finalitati educative permit atingerea lor
Eterogen
Aleatoriu
Liber
BAXIEREA DIDACTICA
Categoria
Atributele
Variantele
Lectia de transmitere si insusire
de noi cunostinte
Comunicarea detine
ponderea decisiva in lectie
Elevii isi insusesc cunostinte
Probeaza capacitati intelectuale
Valorifica si cultiva competente practice inedite
Lectia introductiva
Lectia prelegere
Lectia seminar
Lectia de introducere
Lectia de accesare a modelelor
Lectia activitatilor pe grupe
Lectia demonstrativa
Lectia practica
Lectia de asortare a muncii frontale cu cea independenta
Lectia MTI
Lectia via PC
Lectia de dobandire
de noi cunostinte
Dezvoltarea operatiilor gandirii
Formarea capacitatilor
instrumentale / operationale
Ideile Ancora ajuta la
fixarea noilor cunostinte
Activarea e la nivelul clasei
Lectia descoperirii pe cale inductiva
Lectia descoperirii pe cale deductiva
Lectia problematizata
Lectia euristica
Lectia colocviu
Lectia de laborator
Lectia SC
Lectia de formare a priceperilor
si deprinderilor intelectuale
Munca intelectuala / independenta
Augmentarea capacitatilor responsabile de aplicarea
in practica a cunostintelor
Lectia aplicativa
Lectia de munca independenta pe
baza experientei de laborator
Lectia in cabinetul scolar
Lectia de studiu individual
in biblioteca ori Cyber-Room
Lectia cu fise Work-Self
Lectia ISDN
Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor practice
Viabilizarea conversiei prin aplicarea teoriei in practica
Lectia axata pe rezultatele
activitatilor de laborator
Lectia Lab-Work
Lectia in atelier
Lectia de concepere a unor proiecte
Lectia de realizare a unor obiecte
Lectia de executare a unor instalatii
Lectia de recapitulare
si sistematizare
Corelatia va favoriza formarea unor viziuni de ansamblu / coerente asupra continutului studiat
Lectia bazata pe un plan alcatuit
de profesor / elevi / grup
Lectia sinoptica
Lectia de referate
Lectia fiselor Work-Self
Lectia exersativa
Lectia de concepere si solutionare de catre elevi a exercitiilor / problemelor
Lectia practica
Lectia sinteza
Lectia Analiza de Caz
Lectia PC
Lectia de munca independenta
Lectia - vizita
Lectia de verificare sau control si evaluare a cunostintelor si abilitatilor
Palmaresul
Feedback-ul
Lectia orala
Lectia scrisa
Lectia aglutinata
Lectia practica
Lectia de analiza a testelor scrise
Lectie rezervata tratarii si
evaluarii lucrarilor practice
Lectia de aplicatii
Lectia tehnica
Lectia cu fise Work-Self
Lectia testelor de cunostinte
Lectia docimologica
Lectia de creatie
Originalitatea
Descoperire
Inovatie
Lectia de realizare a proiectelor
Lectia de concepere a modelelor
Lectia de surmontare a obstacolelor
Lectia hibrid
Gabaritul si gradul de complexitate al informatiei sunt reduse si ca atare se aplica la clasele mici
TUTORELE EDUCOGEN
EXEGEZA TYRELL
ACTIV
Dicteaza / Domina Dirijeaza / Conduce
Dispretuieste / Infrunta Preda / Informeaza / Activeaza
Respinge / Invinge Ofera / Informeaza / Ajuta
Ameninta / Ridiculizeaza / Pedepseste Sustine / Simpatizeaza
Dezaproba / Condamna / Ataca Iubeste / Lauda / Aproba
NEGATIV POZITIV
Abaterea e jignire Ii place sa fie laudat / Apreciaza / Iubeste
Se lamenteaza / Coopereaza Isi da sau arondeaza acordul
Autosabotare / Mea Culpa Confident
Revendica / Alter Culpa Conciliaza
Se scuza Se explica
Docil Admira / Cere avizul
PASIV
EVALUAREA ACTIVITATII DIDACTICE
INDICATORI
CRITERII
Elaborarea proiectului
Continut
Documentare stiintifica
oportunitatea surselor bibliografice in raport cu continutul tratat
aplicarea creatoare a informatiilor in conceperea proiectului
respectarea normelor metodologice de consemnare a bibliografiei
Definirea obiectivelor si tratarea obiectivelor operationale
definirea obiectivelor informative / formative / educative
definirea obiectivelor operationale de invatare / transfer / exprimare
precizarea comportamentelor pe palierele taxonomice corelate cu posibilitatile elevilor si-n consonanta cu cerintele de continut
enuntarea conditiilor psihologice ale invatarii si a celor materiale
specificarea criteriilor de reusita
Corelatia dintre obiective si celelalte ingrediente ale meniului didactic - continut / strategie / mijloace / forme de pedantare / evaluare
definirea obiectivelor in acord cu toate componentele implicate in continutul respectiv
corelatia intre obiective si strategia didactica respectiv mijloacele adecvate realizarii si proliferarii ei
Corelatia obiective - evaluare
concordanta dintre itemii de evaluare si obiective
diferentierea solicitarilor, avandu-se in atentie comportamentele ierarhizate de la cunoastere / intelegere / aplicare la analiza / sinteza / evaluare / creativitate
corelarea volumului si a gradului de dificultate a cerintelor cu particularitatile psihice de varsta si individuale respectiv cu durata activitatii de rezolvare a cerintelor
corelarea continutului probelor de evaluare cu formele de evaluare predictiva / formativa
/ sumativa cu scopul dominant al acestora
valorificarea rezultatelor evaluarii permanente pentru compensare sau dezvoltare - dupa caz
Lectia Preview
reprezentarea continutului (iconica / simbolica)
economia sau esentializarea continutului
gradul de structurare si de organizare a materialului (schema / planul / structura logica)
potenta continutului sau capacitatea de a genera idei noi si adesea originale / opinii / solutii
caracterul stiintific si practic aplicativ
corelatii intradisciplinare si interdisciplinare
corelatia dintre caracterul dominant al continutului si tipul de interactiune Profesor Elev
corelatia dintre gradul caracterul dominant al continutului descriptiv / teoretic
/ experimental si strategia didactica
corelatia modului de abordare logica a continutului (inductiva / deductiva / analogica) cu strategia didactica
corelatia dintre noutatea continutului si tipul de interactiune didactica
Activizarea elevilor
Evaluarea
Permanenta
Comportamentul
Raportul dintre durata administrata solicitarii elevilor si cea arondata explicatiilor functie de specificul / continutul / tipul / varianta lectiei si-n acord cu particularitatile dezvoltarii
psihice a intelectului.
Concordanta naturii sau paternitatii solicitarilor cu particularitatile continutului si ale elevilor.
Raportul dintre activitatea personala a elevilor si activitatea frontala la un moment dat
/ restituit.
Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltari.
Realizarea evaluarii predictive - matricea conceptuala de baza.
Evaluarea formativa.
Relatia cerinte - obiective.
Realizarea progresului scolar - raportul dintre rezultatele obtinute de elevi la inceputul si la finalul unei secvente de invatare.
Preocuparea pentru motivarea calificativului si formarea capacitatii de autoevaluare.
Raportul dintre continutul evaluarii si cel al invatarii cunostinte / priceperi / deprinderi
/ capacitati / aptitudini / atitudini si interese.
Acordul intre aprecierea institutorului si norma docimologica.
Relatia dintre predare - invatare / evaluare / ameliorare sau compensare pe parcursul activitatii didactice.
Organizarea colectivului si a activitatii
asigurarea conditiilor de ergonomie psihica pentru invatare
crearea si cultivarea climatului afectiv / emotional
organizarea detentei activitatii
Actiuni strategice de dezvoltare
orientarea actiunii si gandirii elevilor
motivarea activitatii
lauda
blamul
favorizarea exprimarii opiniei personale
adresarea de intrebari
solicitarea elevilor in asumarea si exersarea interogatiei
clarificarea problemelor
acceptarea concilianta a atitudinii elevilor
valorificarea experientei discipolilor
crearea de situatii problema
exemplificarea continutului nou impreuna cu propriile opinii
propunerea verificarii practicii mostrale
Impunere
formulare de directive / ordine / comenzi
impunerea receptionarii informatiei / problemei / cailor de rezolvare
opinia personala
judecatile de valoare
Diferentiere
Help diferentiat / Instruirea pe grupe / Alternarea activitatii frontale pe grupe independente
Ipsevaluarea
Evaluare
comportamentul elevilor
(stereotip / diferentiat)
- raspunsul subiectului itereaza pe cel colectiv
atitudinea copiilor
(ironica / incriminatoare)
aprecierea si autoaprecierea sunt solicitate / promovate / raportate la obiective respectiv
la posibilitatile fiecarui elev in parte
rezultatele anterioare personale sunt integrate / clasate in palmaresul grupului
flerul docimologic are un cuvant de spus si de aparat
Crearea climatului afectiv-emotional
stimuleaza interesul pentru cunoastere
creeaza si ventileaza o atmosfera concilianta printr-un dialog autentic / deschis / oportun
independenta si gandirea nonconformista sunt avantajate
lauda in colectiv reliefeaza meritele personale / se valorifica ceea ce este pozitiv la fiecare
se promoveaza relatii afabile si se cultiva premisele lor
comunica semantic si ectosemantic
manifesta simtul echilibrului si al umorului
respinge sau mineaza manifestarea autonomiei in gandire si atitudini ale elevilor
aplica socul punitiv / ameninta / critica / acuza / ignora
Analiza de sine si aprecierea obiectiva
ARSENALUL EDUCATIEI. SINOPTICA RECENTIVA
M E T O D E
Cutumale
Moderne
Pasive
Active
Verbale
Intuitive
Algoritmice
Euristice
Memorare
Gandire
Imaginatie
Aplicare
Individuale
Grup Frontale
Predare
Invatare
Fixare
Sistematizare
Evaluare
Observarea
C
A
V / I
A
G
F / I
I / E / F / S
Prelegerea
C
P
V
A
M
F
P
Expunerea
C
P
V
A
M
F
P
Povestirea
C
P
V
A
M / I
F
P
Explicatia
C
P
V / I
A
G / M
F
P
Demonstratia
C
P
V
E
M / G
F
P
Conversatia
M
A
V
E
G / I
F
P / I / F / S / E
Dezbaterea
M
A
V
E
G / I
F / G
I / F / S
Problematizarea
M
A
V
E
G / I
F
I / E
BrainStorming-ul
M
A
V
E
G / I
F / G / I
I / E
Studiul de Caz
M
A
V
E
G / I / A
G
I / E
Problema
C / M
A
V / I
A / E
G / I / A
I
I / F / S / E
Exercitiul
C
A
V / I
A
M / A
I
I / F / S / E
Experimentul
M
A
V / I
E
G / A
F / G / I
I / E
Proiectul
M
A
V / I
E
G / I / A
I / G
I / F / S / E
Jocul
M
A
V / I
A / E
M / A / I
I / G / F
I / F / S / E
INTRODUCERE LA FINAL
Canoanele societatii si subiectul lor fac dovada unei interconditionari de vreme ce individul CAUTA sa-si descopere pentru a-si enunta persoana. Aceasta EXEGEZA nu poate fi cultivata in absenta educatiei.
Copilul ajunge in scoala dupa ce cunoaste experienta HouseAges. De fapt anii petrecuti in casa parintilor sau dupa caz a tutorilor reprezinta tot atatea Pietre de Incercare pentru un viitor Sisif.
Mediul de interventie in raport cu cel habitual provoaca si denunta asa cum observa Poesis Miut o distorsiune care altereaza si complica adaugand influente artificiale. Se constata asadar un Tangaj de Incompatibilitate care monitorizeaza si ameninta echilibrul interior al copilului surprins si asediat de valul noilor exigente.
Scoala - un veritabil mediu de interventie - cu rol de integrare va arunca de la inaltimea asteptarilor acele
Pietre de Incercare in spatele si deci pe seama unui munte de inocenta. Discipolul resimte acut povara copilariei. Este primul sentiment al disconfortului psihic ce trece hotarat pragul citadelei educatiei. Acum e timpul sa faca pasul si subiectul lui. Copilul invata in consecinta sa calce spasit si adeseori complexat nu inaintea ci pe urmele propriilor revelatii. Individul se descopera daca nu invins cel putin convins de propria persoana. Discipolul impartaseste ceea ce initial nu poate depasi. Dascalul reprezinta - pentru el si inceput - nu o tinta ci un refugiu. Toti am fost daca nu marcati cel putin incercati de acest sentiment. Educatia compare in procesul de constiinta ca Alibi la propria noastra devenire unde Actantul si Martorul se cauta si revendica in subiectul amfitrion la aceeasi persoana.
Daca in sistemul educational Ora Deschisa exprima sau cel putin sugereaza ideea unei Tranzactii Empirice de pe urma careia ar trebui sa profite toti cei vizati, pentru elevii respectivei clase evenimentul este anticipat si-adesea trait la cote de tensiune maxima sau in circumstante averidice. Lectiile din si pe aunoastere / intelegere / aplicare la analiza / sinteza / evaluare / creativitate
corelarea volumului si a gradului de dificultate a cerintelor cu particularitatile psihice de varsta si individuale respectiv cu durata activitatii de rezolvare a cerintelor
corelarea continutului probelor de evaluare cu formele de evaluare predictiva / formativa
/ sumativa cu scopul dominant al acestora
valorificarea rezultatelor evaluarii permanente pentru compensare sau dezvoltare - dupa caz
Lectia Preview
reprezentarea continutului (iconica / simbolica)
economia sau esentializarea continutului
gradul de structurare si de organizare a materialului (schema / planul / structura logica)
potenta continutului sau capacitatea de a genera idei noi si adesea originale / opinii / solutii
caracterul stiintific si practic aplicativ
corelatii intradisciplinare si interdisciplinare
corelatia dintre caracterul dominant al continutului si tipul de interactiune Profesor Elev
corelatia dintre gradul caracterul dominant al continutului descriptiv / teoretic
/ experimental si strategia didactica
corelatia modului de abordare logica a continutului (inductiva / deductiva / analogica) cu strategia didactica
corelatia dintre noutatea continutului si tipul de interactiune didactica
Activizarea elevilor
Evaluarea
Permanenta
Comportamentul
Raportul dintre durata administrata solicitarii elevilor si cea arondata explicatiilor functie de specificul / continutul / tipul / varianta lectiei si-n acord cu particularitatile dezvoltarii
psihice a intelectului.
Concordanta naturii sau paternitatii solicitarilor cu particularitatile continutului si ale elevilor.
Raportul dintre activitatea personala a elevilor si activitatea frontala la un moment dat
/ restituit.
Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltari.
Realizarea evaluarii predictive - matricea conceptuala de baza.
Evaluarea formativa.
Relatia cerinte - obiective.
Realizarea progresului scolar - raportul dintre rezultatele obtinute de elevi la inceputul si la finalul unei secvente de invatare.
Preocuparea pentru motivarea calificativului si formarea capacitatii de autoevaluare.
Raportul dintre continutul evaluarii si cel al invatarii cunostinte / priceperi / deprinderi
/ capacitati / aptitudini / atitudini si interese.
Acordul intre aprecierea institutorului si norma docimologica.
Relatia dintre predare - invatare / evaluare / ameliorare sau compensare pe parcursul activitatii didactice.
Organizarea colectivului si a activitatii
asigurarea conditiilor de ergonomie psihica pentru invatare
crearea si cultivarea climatului afectiv / emotional
organizarea detentei activitatii
Actiuni strategice de dezvoltare
orientarea actiunii si gandirii elevilor
motivarea activitatii
lauda
blamul
favorizarea exprimarii opiniei personale
adresarea de intrebari
solicitarea elevilor in asumarea si exersarea interogatiei
clarificarea problemelor
acceptarea concilianta a atitudinii elevilor
valorificarea experientei discipolilor
crearea de situatii problema
exemplificarea continutului nou impreuna cu propriile opinii
propunerea verificarii practicii mostrale
Impunere
formulare de directive / ordine / comenzi
impunerea receptionarii informatiei / problemei / cailor de rezolvare
opinia personala
judecatile de valoare
Diferentiere
Help diferentiat / Instruirea pe grupe / Alternarea activitatii frontale pe grupe independente
Ipsevaluarea
Evaluare
comportamentul elevilor
(stereotip / diferentiat)
- raspunsul subiectului itereaza pe cel colectiv
atitudinea copiilor
(ironica / incriminatoare)
aprecierea si autoaprecierea sunt solicitate / promovate / raportate la obiective respectiv
la posibilitatile fiecarui elev in parte
rezultatele anterioare personale sunt integrate / clasate in palmaresul grupului
flerul docimologic are un cuvant de spus si de aparat
Crearea climatului afectiv-emotional
stimuleaza interesul pentru cunoastere
creeaza si ventileaza o atmosfera concilianta printr-un dialog autentic / deschis / oportun
independenta si gandirea nonconformista sunt avantajate
lauda in colectiv reliefeaza meritele personale / se valorifica ceea ce este pozitiv la fiecare
se promoveaza relatii afabile si se cultiva premisele lor
comunica semantic si ectosemantic
manifesta simtul echilibrului si al umorului
respinge sau mineaza manifestarea autonomiei in gandire si atitudini ale elevilor
aplica socul punitiv / ameninta / critica / acuza / ignora
Analiza de sine si aprecierea obiectiva
ARSENALUL EDUCATIEI. SINOPTICA RECENTIVA
M E T O D E
Cutumale
Moderne
Pasive
Active
Verbale
Intuitive
Algoritmice
Euristice
Memorare
Gandire
Imaginatie
Aplicare
Individuale
Grup Frontale
Predare
Invatare
Fixare
Sistematizare
Evaluare
Observarea
C
A
V / I
A
G
F / I
I / E / F / S
Prelegerea
C
P
V
A
M
F
P
Expunerea
C
P
V
A
M
F
P
Povestirea
C
P
V
A
M / I
F
P
Explicatia
C
P
V / I
A
G / M
F
P
Demonstratia
C
P
V
E
M / G
F
P
Conversatia
M
A
V
E
G / I
F
P / I / F / S / E
Dezbaterea
M
A
V
E
G / I
F / G
I / F / S
Problematizarea
M
A
V
E
G / I
F
I / E
BrainStorming-ul
M
A
V
E
G / I
F / G / I
I / E
Studiul de Caz
M
A
V
E
G / I / A
G
I / E
Problema
C / M
A
V / I
A / E
G / I / A
I
I / F / S / E
Exercitiul
C
A
V / I
A
M / A
I
I / F / S / E
Experimentul
M
A
V / I
E
G / A
F / G / I
I / E
Proiectul
M
A
V / I
E
G / I / A
I / G
I / F / S / E
Jocul
M
A
V / I
A / E
M / A / I
I / G / F
I / F / S / E
INTRODUCERE LA FINAL
Canoanele societatii si subiectul lor fac dovada unei interconditionari de vreme ce individul CAUTA sa-si descopere pentru a-si enunta persoana. Aceasta EXEGEZA nu poate fi cultivata in absenta educatiei.
Copilul ajunge in scoala dupa ce cunoaste experienta HouseAges. De fapt anii petrecuti in casa parintilor sau dupa caz a tutorilor reprezinta tot atatea Pietre de Incercare pentru un viitor Sisif.
Mediul de interventie in raport cu cel habitual provoaca si denunta asa cum observa Poesis Miut o distorsiune care altereaza si complica adaugand influente artificiale. Se constata asadar un Tangaj de Incompatibilitate care monitorizeaza si ameninta echilibrul interior al copilului surprins si asediat de valul noilor exigente.
Scoala - un veritabil mediu de interventie - cu rol de integrare va arunca de la inaltimea asteptarilor acele
Pietre de Incercare in spatele si deci pe seama unui munte de inocenta. Discipolul resimte acut povara copilariei. Este primul sentiment al disconfortului psihic ce trece hotarat pragul citadelei educatiei. Acum e timpul sa faca pasul si subiectul lui. Copilul invata in consecinta sa calce spasit si adeseori complexat nu inaintea ci pe urmele propriilor revelatii. Individul se descopera daca nu invins cel putin convins de propria persoana. Discipolul impartaseste ceea ce initial nu poate depasi. Dascalul reprezinta - pentru el si inceput - nu o tinta ci un refugiu. Toti am fost daca nu marcati cel putin incercati de acest sentiment. Educatia compare in procesul de constiinta ca Alibi la propria noastra devenire unde Actantul si Martorul se cauta si revendica in subiectul amfitrion la aceeasi persoana.
Daca in sistemul educational Ora Deschisa exprima sau cel putin sugereaza ideea unei Tranzactii Empirice de pe urma careia ar trebui sa profite toti cei vizati, pentru elevii respectivei clase evenimentul este anticipat si-adesea trait la cote de tensiune maxima sau in circumstante averidice. Lectiile din si pe a
Modulul de Practica Pedagogica cere - pentru inceput - studentilor repartizati in prealabil pe clase sa asiste
pasiv la diverse ore intr-un timp dat. Problema ce se ridica la mare altitudine rezida in modul de acomodare a copiilor
cu intrusii suspect de pasnici si adeseori complici. Autoritatea viitorului dascal este astfel faultata de ocazia data elevilor de-ai studia pe studentii OZN si prin urmare multi discipoli se plang cadrelor universitare de faptul ca atunci cand sunt trecuti la catedra se simt cazuti de pe Luna sau alta planeta.
Elevii tin cont nu de rolul ci de statutul studentului atunci cand acesta trece din spatele clasei - de unde a monitorizat orele - la catedra. Dovada sta in faptul ca elevii cer interventia sau cauta permanent privirea suport a propriului lor dascal.
Se impune o ameliorare a MPP nu la nivelul inventarului de prioritati ci-n modul de realizare a acestora. Persoanele obligate sau invitate sa asiste la ora ar trebui plasate fara stirea elevilor dincolo de Off-Screen capabil sa-i scuteasca de privirile celor aflati in frontamentul lui. Acest deziderat al sistemului educational ignorat sau maltratat in prezent trebuie spus ca are deja radacinile bine ancorate in viitor.
* * *
2001 / 2002 a fost anul scolar cand am conceput si introdus - prima oara in sistemul educational romanesc - un Modul de Literatura pentru Copii ce stipuleaza si respecta principiul Only Story for Year.
Basmul vedeta sau in cauza a fost Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.
Capitolele inserate in MLC au starnit reactii virulente din partea celor care imi considerau limbajul promovat in proiect ca inaderent la cerintele curriculare. Aceasta initiativa de la care eu nu am vrut sa dezertez a fost nevoita sa escaladeze un munte de circumspectii si somatii dar ori tocmai prin aceasta proiectul meu a castigat altitudine. Consiliul Profesoral al scolii, unde eram institutor titular, rejectand cererea ISJ, prin care se aducea atingere grava dignitatii deontologice, la propunerea mea si din dorinta ferma dar onesta a colegilor am obtinut avizul favorabil pentru a sustine o Lectie de Emergenta decisiva in privinta viabilitatii proiectului blamat. Ora a drenat toate retinerile dand curs liber unui verdict apodictic si eclativ pentru logica momentului. Responsabilii ISJ in final au constientizat si aprobat ineditul proiect MLC conceput si promovat dincolo de stereotipul flagel.
Bornele existentei pe drumul vietii sunt alte Pietre de Incercare prin care Eul vorbeste - raspicat - de la sine.
BARZEA C.
Arta si stiinta educatiei
(Bucuresti, 1995) (EDP)
CERGHIT I.
Perfectionarea lectiei in scoala moderna
(Bucuresti, 1998) (EDP)
CRISTEA S.
Dictionar de termeni pedagogici
(Bucuresti, 1998) (EDP)
IONESCU M.
Demersuri creative in predare si invatare
(Cluj-Napoca, 2000) (Editura Presa Universitara)
IONESCU M. si RADU I.
Didactica moderna
(Cluj-Napoca, 2001) (Editura Dacia)
IUCU R.
Instruirea scolara
(Iasi, 2001) (Editura Polirom)
LINKSMAN R.
Invatarea rapida
(Bucuresti, 1999) (Editura Teora)
MIUT P.
Introducere in Psihologie Comunitara
(Timisoara, 2001) (Editura Universitatea de Vest)
MONTEIL J. M.
Educatie si formare
(Iasi, 1998) (Editura Polirom)
MUNTEANU A.
Psihologia adolescentului
(Timisoara, 1998) (Editura Mirton)
PAUN E.
Scoala - o abordare socio-pedagogica
(Iasi, 1999) (Editura Polirom)
PETROMAN P. si DRAGAN I.
Psihologie educationala
(Timisoara, 1998) (Editura Mirton)
ROTARU I.
Functiile scolii in noile conditii democratice din Romania
(Cluj-Napoca, 1990) (Editura Universitatea Babes-Bolyai)
SILLAMY N.
Dictionar de psihologie
(Bucuresti, 1996) (Editura Universul Enciclopedic)
URLICH C.
Managementul clasei de elevi - invatarea prin cooperare
(Bucuresti, 2000) (Editura Corint)
MONA V.
Igiena scolara si mentala
(Timisoara, 1999) (Editura Universitatea de Vest)
Modulul de Practica Pedagogica
UNIVERSITATEA...
COLEGIUL DE INSTITUTORI
PRACTICANT.
ANUL DE STUDII.
SCOALA DE ARONDARE..
PROFESOR MPP....
SEMNATURA PROFESOR MPP..
TOTAL ORE ASISTARE :
TOTAL ORE PREDARE :
TOTAL ORE MPP :
Nr. crt.
Clasa
Obiectul de
invatamant
Tema
activitatii
Asistare
Monitorizare
Predare
Activare
Semnatura profesorului
la asistare
Nota
profesorului
la predare
SCOALA DE ARONDARE . INSTITUTOR.......
STUDENT....
PROIECT DE LECTIE
DATA
CLASA.
ARIA CURRICULARA
OBIECTUL
SUBIECTUL..
TIPUL LECTIEI
OBIECTIVE OPERATIONALE...
.
.
.
METODE SI PROCEDEE..
..
FORME DE PEDANTARE
MIJLOACE DE INVATAMANT.
BIBLIOGRAFIE
CONTOR
OBIECTIVE
DOZA DE TIMP
ETAPELE LECTIEI
CONTINUTUL STIINTIFIC
AL LECTIEI
S T R A T E G I I
TEHNICI DE INSTRUIRE
FORME DE PEDANTARE
MIJLOACE DE INVATAMANT
