Referat EGIPTUL ANTIC

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
Egiptul anticS-a discutat mult despre o posibila calatorie a filosofului grec Platon n Egipt, acolo unde acesta ar fi primit formarea si instruirea necesara de la sacerdotii indigeni n scopul de a accede n modul cel mai direct la vechile izvoare ale gndirii traditionale. Nu se stie cu siguranta daca Platon a fost cu adevarat n Egipt, deoarece nu exista marturii sigure despre aceasta calatorie. Daca s-ar fi nfaptuit, ar fi avut loc n jurul anului 338-387 .Hr., ntr-o epoca precedenta scrierii dialogurilor sale de maturitate. Egiptul era perceput ca depozitarul unei stiinte foarte vechi si extraordinare. n arta, dar mai ales n domeniul religios si n domeniul cultural, s-a realizat cel mai fin produs al unei fecunde ntlniri dintre cele doua culturi: elenistica si egipteana. Pna si lumea romana, care privind mai simplist Egiptul doar ca pe o parte a unui Orient imaginar, a fost sedusa de aceasta civilizatie antica, de credintele religioase, favoriznd astfel raspndirea cultelor misterioase si a primelor religii de salvare individuala nainte de crestinism. Raporturile ntre Egipt si cultura occidentala au slabit din ce n ce mai mult ncepnd cu antichitatea si ntregul ev mediu. Au reaparut mai apoi n timpul lui Lorenzo de Medici prin intermediul literaturii neoplastice si ermetice, datorita unor oameni ca Pico della Mirandola si Marsilio Ficino. Pna la iluminist sau mai exact pna la descifrarea scrierii hieroglifice de catre J.F. Champollion, nimeni nu putea pune la ndoiala faptul ca textele ermetice ar fi putut contine conceptii si idei cu origini ndepartate egiptene. Campania di Egipt condusa de Napoleon Bonaparte a fost cea care a redescoperit lumii moderne vechea cultura egipteana, restituind imaginea autentica a acelor monumente si texte. Astazi se cunosc multe din cele ce se petreceau pe malurile Nilului (acum 4.00 de ani), dar totodata trebuie sa fim constienti ca exista multe semne de ntrebare legate de acel orizont ndepartat. Aceste ntrebari sunt destinate sa ramna fara raspuns pentru multi ani de-acum nainte sau poate pentru totdeauna. Mostenirea culturala a Egiptului Antic e mai mult dect actuala. Trebuie doar sa ne gndim la popularitatea pe care au dobndit-o egiptenii si istoria lor n ultimii ani datorita unor romane, cinematografiei si numeroaselor transmisii televizate.SURSE DE DOCUMENTAREIstoria acestei perioade se bazeaza pe informatiile oferite de sursele documentare interne sau externe.Primele constau n texte scurte de pe vasele descoperite n necropolele dinastice timpurii sau n sigilii. Acestora le putem adauga si informatii oferite de izvoare istorice importante cum ar fi: Piatra de la Palermo, listele regale etc.Izvoarele externe constau n principal din scrierile trzii ale autorilor antici clasici.Cei mai multi egiptologi sunt de acord n a recunoaste ca probabil etapa premergatoare este caracterizata de existenta unor mici districte, independente, pe baza carora se vor structura viitoarele unitati administrative: nomele. Acestea aveau un teritoriu bine definit, cu o capitala si un sef propriu. Fiecare avea cte o divinitate locala care putea fi emblema nomei respective.UNIFICAREAPractic se conturasera doua mari unitati structurate att administrativ ct si politic.Egiptul de sus era condus de catre un sef al carui sediu se afla la Nubt (lnga Naquada), avnd drept divinitate protectoare zeul Seth.Egiptul de Jos era condus de un print ce-si avea capitala la Behdet, iar divinitatea protectoare era zeul Horus. Pentru succesiunea la tron functiona principiul ereditatii.n ultima a perioadei predinastice se definitiveaza organizarea administrativ politica schimbndu-se capitalele si divinitatile protectoare, astfel n nord fiind adorata cobra Uadjit, iar n sud, lui Horus i se alatura zeita-vultur Nekhbet.Documentele interne ni-l prezinta pe Narmer, purtnd pe cap coroana ambelor teritorii. n perioada domniei acesta a fost preocupat de comert, ndeosebi cu regiunile din est, fiind de asemenea ntemeietorul orasului Memphis, n apropierea caruia a construit un dig si templul dedicat lui Ptah n calitatea lui de zeu creator.RELIGIA TEXTELE PIRAMIDELORAcestea sunt un corpus de texte religioase constituit din inscriptii gravate pe peretii camerelor funerare din piramide, fiind n acelasi timp cele mai vechi texte religioase cunoscute. Ele reunesc descntece ce trebuiau sa asigure faraonului o viata buna n lumea umbrelor.Desi initial ele au fost un apanaj regal, ulterior au fost folosite de catre orice egiptean, fiind ntlnite pe peretii mormintelor sau sarcofagelor, cele mai timpurii aparnd catre sfrsitul perioadei dinastiei a V-a, ajungndu-se la un numar de 759 de texteTEXTELE SARCOFAGELORReprezinta o completare si chiar o continuare a textelor piramidelor.ncepnd din prima perioada intermediara, a aparut obiceiul de a se nscrie pe capacele sarcofagelor n interiorul acestora descntece destinate sa asigure decedatului o viata vesnica n lumea lui Osiris. Au fost recenzate 1185 de texte ce n epocile mai trzii erau nscrise pe vasele canope, pe statui sau stele funerare.CARTEA MORTILOREgiptenii o numeau Cartea iesirii la zi. Aceasta consta dintr-un papirus pe care erau scrise texte (au fost identificate circa 192) ce trebuiau sa-l conduca pe decedat n lumea de dincolo.Acestea erau executate pentru un numar mai mare de egipteni, mai putin bogati, fiind nsotite de desene explicative, multicolore, utilizate pna n epoca ptolemaica.Cele mai complete si mai frumoase dateaza din perioada dinastiilor XVIII si XIX.CARTEA CAVERNELORAceasta este un text ce glorifica zeul soare Ra / Re, n calitatea sa de personificare a vietii si luminii n lumea umbrelor pe care egiptenii antici si-o reprezentau drept o succesiune de caverne. Sunt cunoscute doua variante. Prima a fost gravata pe peretii osirionului construit de Merneptah, iar cea de-a doua n mormntul lui Ramses al VI-lea.SOCIETATEA SI STRUCTURA SOCIALA De-a lungul timpului, societatea egipteana a cunoscut desigur nu numai o evolutie liniara, ci ea a fost caracterizata de multe restructurari, unele profunde, pe care astazi le ntelegem mai mult sau mai putin bine. n ciuda tuturor dificultatilor pe care le ntlnim nca, rezultatele eforturilor attor si attor specialisti s-au concretizat ntr-un tablou corespunzator care reuseste sa ne faca sa ntelegem structura extrem de complexa a societatii egiptene.FARAONULTermenul ca atare ne-a parvenit datorita izvoarelor grecesti din epoca trzie. El pare sa fie o transcriere a termenului egiptean per-aa sau pir-a ce ar avea semnificatia de locuinta mare pentru perioada timpurie.Ulterior, n perioada regatului vechi sau a celui mijlociu, era utilizat acelasi termen, dar de data aceasta ntr-o acceptiune care desemna palatul regal. Se considera astazi ca n antichitate, faraonul, avea statutul a ceea ce numim monarh absolut, el fiind ncarnarea divinitatii pe pamnt. n aceasta calitate el conducea regatul conform legilor generate de zeita Maat, zeita dreptatii.Fiind conducatorul statului, faraonul era seful administratiei, comandantul armatei si mpartea dreptatea.VIZIRULTermenul ca atare nu a existat pentru egipteni. El a fost preluat din rndul acelora utilizati n cadrul Imperiului Otoman, avndu-se n vedere faptul ca functionarul acesta era cel mai apropiat din punctul de vedere al functiei si pozitiei administrative si sociale cu acela din Imperiul faraonilor.Termenul avea semnificatia de cel al usii judecator si foarte probabil ca la origine desemna functii aparte. Practic vizirul conducea administratia statului, att la nivel central ct si la cel local. Vizirul juca si rolul unui sambelan fiind un conducator al palatului regal n care calitate primea si prezenta faraonului rapoarte zilnice asupra evenimentelor ce aveau loc n acesta. El era si secretar, calitate n care promulga decretele regale si l informa zilnic asupra situatiei din tara.PREOTIIn Egiptul faraonic corpul sacerdotal cuprindea o varietate de membri, uneori cu atributii bine definite, fiind considerati servitori ai zeului. Existau astfel, preoti ai mortilor, care oficiau toate serviciile religioase dedicate acestora. Lor li se adaugau preotii ce slujeau n timpul operatiei de mumificare si oficierea funeraliilor. Clerul era constituit de personalul ce asigura oficierea cultului divin n temple, marele preot fiind si primul profet apoi urmau preotii de rnd. Clerul anumitor zei era condus de un pontif, care n principiu era ales de oracolul zeului, n fapt fiind numit de faraon. El putea fi un preot dar si un nalt functionar sau un comandant militar.MILITARIIIzvoarele, att cele interne ct si cele externe, demonstreaza ca din punct de vedere al structurii armatei, al strategiei si tacticii utilizate, au existat diferente foarte mari ntre Regatul Vechi, Regatul Mijlociu si Imperiu. La nceput existau corpuri de garda care ndeplineau temporar unele sarcini militare, iar soldatii n intervalul dintre acestea reveneau la viata civila.n perioada Imperiului nregistram aparitia unor schimbari profunde initiate se pare, n principal datorita pericolului reprezentat de hicsosi si a luptelor cu acestia asistam la nmultirea rapida a titulaturilor militarilor, ntrecndu-le pe acelea ale preotilor. Acum nregistram existenta unei adevarate armate, organizata sub forma unor corpuri independente, fiecare dintre ele avnd sarcini bine precizate n batalie. Ele erau n numar de patru: infanteria, unitati de care de lupta, scutierii si marinarii.SCRIBULDatorita unui mare numar de documente scrise ce s-au pastrat si care demonstreaza ca n anticul Egipt scrierea era foarte mult folosita, dar si datorita altor informatii se poate afirma importanta deosebita a scrisului n cadrul societatii n general si n administratie n special.n acest context putem ntelege locul foarte important ocupat de scrib n societate. El a fost adeseori imortalizat prin intermediul a diverse opere de arta. n societatea egipteana, putem afirma ca scrisul si cititul erau indispensabile pentru toti cei ce doreau sa urmeze o cariera n structurile statului.nvatamntul era empiric, de tipul din tata n fiu, aceasta explicnd si aparitia unui gen literar: nvataturile lui catre. Electricitate n Egiptul antic Literatura de tip PS aduce de mai bine de 25 de ani n discutie teza ca in Egiptul antic ar fi fost cunoscuta electricitatea. Anume ca la constructia piramidelor acestea ar fi fost luminate n interior cu ajutorul curentului electric. Teza a fost pentru prima oara emisa de catre un inginer n electronica norvegian si apoi cu adevarat emisa de catre Peter Krassa si Rainer Habeck. Acestia considera ca si dovada incontestabila a acestui lucru faptul ca n nici unul din culoarele piramidelor sau n cele peste 400 camerele de mormnt subterane, nu au fost descoperite urme de fum pe pereti sau tavane. Interesant este faptul ca pereti camerelor de mormnt sunt perfect prelucrati iar peretii de cele mai multe ori pictati cu o maiestrie desavrsita. Din cunostintele general acceptate egiptenilor le stateau la dispozitie, n acel timp, faclii, lumnari si lamp de ulei. Acestea toate mijloace pentru a produce lumina fac fum si mai ales consumau si oxigen. Alte teorii considera ca lumina a fost proiectata n interiorul camerelor de mormnt cu ajutorul oglinzilor, dar pot foarte usor sa fie desconsiderate din start. n sustinerea tezei ca egiptenii puteau sa fi cunoscut curentul elecric vine si descoperirea asa numitei baterii din Bagdad. Si ca o ultima dovada sunt considerate desene de pe peretii unui templu subteran din Dendera. Pe acestea este nfatisat un con sustinut de o coloana. La capatul mai subtire al conului n acesta intra ceva asemanator unui cablu care n interior se ncolaceste ca un sarpe.Totusi faptul ca nu exista urme de fum pe peretii camerelor mortuare este foarte discutat. Se pune de buna seama ntrebarea de ce nu se vad urme de fum lasate de turistii din secolele trecute. Sa nu uitam faptul ca piramidele sunt o atrctie turistica nca din secolul 17. Pe de alta parte o lampa cu ulei care are un fitil foarte scurt nu face aproape de loc fum. Si totusi urme de fum exista n piramide, dar unii au vrut sa nu le vada pentru a putea sustine aceasta teorie. Un alt contraargument este faptul ca asa zisa lampa apare n mai multe forme care difera usor. Astfel bratele care o sustin ntr-un model patrund n interiorul conului...