ETICA IN ADMINISTRATIA PUBLICA Waldo a considerat administratia publica ca pe un proces politic innascut inca de cand a scris Statul Administrativ. In conceptia lui Dwight Waldo etica in administratia publica este o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de explicat si inteles avand in vedere ca in secolul nostru codurile etice s-au schimbat iar sentimentul ca moralitatea este relativa a crescut. Data fiind cresterea in diversitate a organizatiilor, se face simtita nevoia de noi repere etice. Cu toate acestea nu se depune nici un efort in directia crearii unui nou cod etic adaptat noilor nevoi.In teoria lui D. Waldo, functionarii publici trebuie sa tina cont de 12 obligatii:-obliagtii fata de constitutie; -obliagtii fata de legi;-obliagtii fata de natiune si tara;-obliagtii fata de democratie;-obliagtii fata de normele de organizare birocratica; -obliagtii fata de profesie si profesionalism;-obliagtii fata de familie si prieteni;-obliagtii fata de sine;-obliagtii fata de colectivitatile cu care vin in contact;-obliagtii fata de interesul public sau bunastarea generala;-obliagtii fata de umanitate sau lume;-obliagtii fata de Dumnezeu sau religie.Waldo afirma despre aceste obligatii ca nu pot fi ierarhizate in functie de importanta iar numarul lor poate creste indefinit, el facand doar o trecere in revista a celor mai importante reguli etice in viziunea lui. El trateaza aceste obligatii la nivelul datoriei individuale, datoria fiecaruia fata de moralitatea personala si nu datoria fata de organizatie. Waldo face referinta la nevoia de a intelege etica in contextul teoriei politice. Waldo este un teoretician al eticii in administratie care vrea sa explice acest fenomen complex fara a construi insa niste reguli clare de urmat in acest domeniu. El constientizeaza faptul ca cele mai multe dileme etice din administratie sunt de cele mai multe ori conflicte intre diferitele coduri etice.Pentru a intelege mai bine problemele legate de etica in administratia publica, putem studia dilema ridicata de cartea Sexul Madonnei. Dilema etica starnita de acest caz este cauzata pe de-o patre de neinteresul cetatenilor de a achizitiona aceasta carte din banii publici, adica din taxele platite de ei, si pe de alta parte de libertatea conferita bibliotecarilor de Primul Amendament si de Cartea Drepturilor Bibliotecilor de a achizitiona o carte indiferent de cat de controversata era. Stiind ca aceasta carte contine o serie de fotografii personale care surprind in mod erotic fanteziile sexuale ale divei, a facut-o sa devina nepopulara in randul traditionalistilor. Cu toate acestea bibliotecarii erau obligati de etica profesiei sa puna la dispozitia celor interesati carti de orice natura.Pregatirea profesionala a bibliotecarilor era aceea de a fi profesionisti, in scoli ei nefiind pregatiti pentru a face fata unor probleme administrative ca cele ridicate de aparitia acestui volum. Totusi, ei au reusit sa depaseasca aceasta problema de etica administrativa prin intermediul a trei moduri de actiune:-de a limita accesul la material;-de a acorda acces liber la carte;-de a refuza cumpararea volumului.Pentru a trece testul Primului Amendament, unii bibliotecari au achizitionat volumul in numar limitat si au acordat acces doar adultilor. La luarea acestor decizii au contribuit odata normele stipulate in Primul Amendament si in Cartea Drepturilor Bibliotecilor si de asemenea valori de factura morala, respectand dorinta cetatenilor care considerau aceasta carte ca fiind indecenta si pornografica. Au existat si o serie de biblioteci care au oferit tuturor acces nelimitat in schimbul unui simplu abonament. Cei care au refuzat sa cumpere acest volum au luat aceasta decizie pe considerentul ca, majoritatea nu doreste in biblioteci acest gen de literatura lipsita de orice scop educativ.Conform teoriei lui Waldo referitoare la cele 12 obligatii de etica in administratie, bibliotecarii care au cumparat cartea, oferindu-I un acces limitat, au luat cea mai buna hotarare, fiind fundamental morala si etica. Ei au facut cea mai buna alegere pentru ca au luat in considerare toate normele profesiei lor. Bibliotecarii au respectat atat dorinta majoritatii care nu dorea lucrarea in institutii, restrictionandu-i accesul, dar si dorinta minoritatii de a o gasi pe rafturile bibliotecii. Ei au luat aceasta decizie bazandu-se pe un puternic etos profesional reusind sa iasa din aceasta problema etica.Bibliotecarii care au achizitionat cartea, oferindu-I acces liber nu au tinut cont de parerea celor care nu doreu aparitia ei in bibliotecile publice, fiind astfel multe persoane ofensate de acest lucru, ei gresind din punct de vedere etic. De asemenea bibliotecarii care nu au achizitionat cartea au incalcat normele Primului Amendament si a Cartii Drepturilor Bibliotecilor care prevede ca ei sa apere cartile impotriva cenzurii. Existand presiuni din partea platitorilor de taxe decizia lor a fost intrucatva corecta dar lipsita de etica, ei fiind obligati sa tina cont si de dorinta minoritatii.Un important criteriu pentru un comportament moral corect este si respectarea drepturilor omului la libera exprimare si informare, deci hotararea bibliotecarilor de a cumpara cartea, desi cu acces limitat, este etica si morala, corecta fata de toata lumea. Incercarile de a manipula bibliotecarii sa nu cumpere cartea au esuat, acestia dand dovada de multa corectitudine si conduita etica.In concluzie drepturile omului, interesul public, cerintele profesionale sunt norme de care lucratorii publici trebuie sa tina cont in desfasurarea activitatii lor si nu trebuie sa se lase influentati de nici o forma de manipulare sau presiune exercitata asupra lor spre a fi apti de a lua decizii corecte din punct de vedere etic.Astfel, in realiatea administratiei publice nu tot ceea ce e legal este si etic. Fie ca ne place sau nu, functionarii publici lucreaza cu anumite norme legale care nu sunt neaparat etice in criteriu general.