Fitotehnia cerealelor si leguminoaselor pentru boabe1. Prezentarea zonei studiate: 1.1 Localitatea : Bucuresti Moara Domneasca;1.2 Judetul : Ilfov;1.3 Asezarea geografica: Campul experimental Moara Domneasca, ce apartine S.D.E. Belciugatele in cadrul U.S.A.M.V Bucuresti, se afla situat pe teritoriul localitatii Moara Domneasca, comuna Ganeasa, sectorul agricol Ilfov. Localitatea Moara Domneasca se afla situate la 40o 30 latitudine nordica si 26o 13 longitudine estica, la o altitudine de 90 m fata de nivelul marii. Acest teritoriu se afla la N-E fata de municipiul Bucuresti, la 15 km, pe dreapta soselei nationale Bucuresti Constanta. La Vest, teritoriul localitatii Moara Domneasca se invecineaza cu comuna Afumati, la est comuna Ganeasa, la nord teritoriul fostului CAP Afumati, iar la sud este despartita de municipiul Bucuresti prin linia de centura.1.4 Clima: temperatura aerului valori lunare si anuale, precipitatii valori lunare si anuale, durata de stralucire a soarelui, radiatia solara, vantul dominant, etc.Valorile maxime si minime zilnice ale temperaturii aerului (oC), pe perioada aprilie octombrie, calculate la statia meteorologica Moara Domneasca: LUNAZIUA T.MAX T.MIN UTUAPRILIE1.16.24.710.452.15.74.410.053.15.14.19.64.16.84.110.455.16.54.210.356.17.74.411.057.17.94.411.158.18.25.011.69.17.85.611.710.16.84.910.8511.15.74.910.312.16.44.210.313.17.24.911.0514.18.05.511.7515.17.16.011.5516.16.65.911.2517.16.56.011.2518.17.15.711.419.17.45.311.3520.18.05.311.6521.18.85.512.1522.18.85.612.223.19.06.312.6524.19.66.913.325.19.57.313.426.19.37.913.627.18.87.613.228.20.37.313.829.19.88.013.930.20.07.913.95MAI1.20.18.614.352.20.17.213.653.21.18.514.84.22.08.515.255.22.69.716.156.22.59.115.87.22.09.815.98.23.010.316.659.23.110.716.910.22.910.216.5511.22.411.016.712.21.010.615.813.21.29.715.4514.22.510.016.2515.23.710.417.0516.23.011.117.0517.23.29.916.5518.23.110.416.7519.24.510.717.620.24.812.018.421.24.611.618.122.24.09.216.623.23.811.517.6524.24.111.617.8525.24.011.717.8526.24.511.51827.24.411.818.128.24.011.617.829.23.312.017.6530.24.811.718.2531.25.212.318.75IUNIE1.25.613.819.72.25.113.119.13.24.113.118.64.23.812.718.255.23.612.4186.24.912.418.657.25.612.018.88.23.013.218.19.26.712.819.7510.27.014.020.511.27.314.320.812.26.214.020.113.26.713.820.2514.26.213.419.815.27.013.720.3516.26.914.020.4517.27.514.220.8518.27.314.320.819.27.214.220.720.27.414.520.9521.27.014.520.7522.27.714.621.1523.28.514.821.6524.29.615.522.5525.29.416.322.8526.29.415.622.527.29.015.722.3528.29.116.222.6529.29.315.122.230.28.815.622.2IULIE1.26.715.020.852.26.714.620.65326.914.420.654.28.014.621.35.28.314.721.56.28.514.821.657.28.315.221.758.27.415.221.39.28.215.221.210.27.915.121.511.27.614.821.212.28.515.421.4513.28.915.622.2514.29.515.922.715.30.116.023.0516.30.116.323.217.30.016.023.018.29.516.322.919.29.415.622.520.28.816.322.5521.28.716.022.3522.29.115.322.223.28.015.321.6524.29.010.219.625.29.315.722.526.29.316.222.7527.29.115.922.528.28.415.421.929.28.415.722.0530.28.815.522.1531.28.915.822.35AUGUST1.29.516.122.82.29.315.622.453.29.415.622.54.29.515.622.555.29.815.822.86.29.816.423.17.29.516.222.858.30.115.722.99.30.515.322.910.29.515.922.711.29.915.722.812.28.115.721.913.28.415.221.814.27.715.521.615.27.915.221.5516.29.415.222.317.28.615.822.218.28.515.722.119.27.815.421.620.27.215.621.421.28.714.921.822.27.915.321.623.26.914.820.8524.27.113.920.525.26.814.420.626.27.010.918.9527.26.513.920.228.26.413.119.7529.25.713.819.7530.25.913.119.531.25.513.719.6SEPTEMBRIE1.26.013.419.72.25.913.219.553.26.513.119.84.27.612.820.25.27.313.120.26.27.113.320.27.26.413.319.858.26.113.319.79.25.612.218.910.25.212.018.611.25.111.818.4512.25.312.018.6513.25.411.818.614.24.510.917.715.24.311.117.716.24.311.417.8517.24.210.817.518.24.010.617.319.23.010.816.920.23.110.616.8521.23.210.316.7522.23.39.716.523.23.19.916.524.22.59.816.1525.22.110.016.0526.22.59.816.1527.21.810.015.928.21.89.615.729.21.09.815.430.21.98.615.25OCTOMBRIE1.21.48.915.152.20.28.514.353.20.08.314.154.20.18.614.355.20.77.614.156.19.37.813.557.19.56.813.158.20.87.714.259.20.97.11410.20.67.013.811.19.87.813.812.19.46.813.113.19.67.613.614.20.57.413.9515.19.37.013.1516.18.06.512.2517.17.85.611.718.18.15.711.919.17.26.311.7520.16.05.810.921.16.15.410.7522.16.05.410.723.16.44.910.6524.15.64.510.0525.14.83.18.9526.14.53.08.7527.14.93.49.1528.14.63.69.129.14.33.28.7530.15.14.39.731.14.84.29.5LunaTemperatura medie lunaraAprilie11.70Mai16.78Iunie20.51Iulie21.90August22.30Septembrie17.82Octombrie12.03Precipitatii: 118 mm precipitatii in perioada 1 ianuarie - 29 mai 2004 din care :-martie 6.2 mm (33.9 media multianuala pentru zona de cultura);-aprilie 0.4 mm (40.3 media multianuala pentru zona de cultura);-mai 105 mm (78.3 mm media multianuala pentru zona de cultura);1.5 Solul : tipul de sol, structura, textura, continutul in humus, pH-ul:Solul brun roscat de la Moara Domneasca are o suprafata de 602.4 ha reprezentata prin urmatoarele tipuri de sol:-cernoziom tipic levigat, cu levigare slaba (27 ha reprezentand 4.48 % din suprafata totala);-cernoziom tipic lutos, degradat (15.4 ha reprezentand 2.55 % din suprafata totala);-cernoziom tipic cu levigare moderata (92.5 ha reprezentand 15.365 %);Descriere morfologica:Solul brun roscat de la Moara Domneasca se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune a straturilor : profilul Am B COrizontul Am (molic) este de culoare mai deschisa decat orizontul imediat urmator, care are o culoare intotdeauna mai roscata, datorita acumularilor oxizilor si si hidroxizilor de Fe nehidratati sau slab hidratati.Textura este lutoasa, structura este deformata de lucrarile agrotehnice.Orizontul Am are o grosime de 40 cm, iar orizontul A/B are o grosime de 21 cm, este de culoare bruna, slab ruginie, structura este glomerulara mare si nuciforma, iar textura este luto argiloasa.Orizontul B are o grosime care variza intre 100 130 cm si o culoare a profilului de sol mai rosiatica. In acest orizont sunt puse in evidenta neoformatiile prin prezenta oxizilor si hidroxizilor de Fe sub forma de pete pe elementele structurale sau pe peretii crapaturilor de argila.In orizontul C se intalnesc neoformatii din acumularile de CaCO3, sub forma unor concretiuni foarte intarite.Aspectul general al reliefului este plan, cu mici denivelari si numeroase depresiuni, unele mai intinse, altele mai mici, avand forme diferite.Roca mama pe care s-a format relieful este loessul. Teritoriul este traversat in directia N-V spre S-E de o vale adanca, cu latimea de 180 m, plina cu apa si care este folosita ca helesteu si bazin de irigatie pentru suprafetele din jurul baltii.Versantii vaii Moara Domneasca sunt asimetrici, cel Nordic fiind abrupt, avand panta cuprinsa intre 10 - 20o . Roca pe care s-au format solurile de la Moara Domneasca este formata din depozite de leossoide si leoss de origine cuaternara. Grosimea stratului de roca noua variaza intre 4 si 6 m. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Moara Domneasca apartine raului Arges, ce curge la cca. 23 km in sudul teritoriului. Singura apa de suprafata este balta Moara Domneasca ce apartine bazinului hidrografic al raului Arges.Indici fizici si hidrofizici: In stratul de la 0 la 50 m, greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.34 si 1.57g/cm3 (media 1.46) ceea ce inseamna ca solul pe primii 30 cm este afanat, iar in rest pana la adancimea de 50 cm solul este tasat. Pe adancimea 50 100 cm, greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.60 1.62 g/cm3 ceea ce indica o tasare puternica.Capacitatea de camp indica in primii 50 cm, valori cuprinse intre 24.4 25 % din greutate, adica are o capacitate de imagazinare mijlocie. Intre 50 150 cm, valoarea scade cu 0.8 %.Coeficientul de ofilire este de 9.0 pana la 13.5 % din greutate in stratul de la 0 la 50 cm, adica in medie 12 %.Coeficientul de filtrare pe adancimea de 0 50 cm este de 1.2*10 3 avand o valoare ridicata. Apa pe primii 35 cm se infiltreaza intr-un timp mult mai scazut comparativ cu orizonturile inferioare.Indicii chimici : Solul Brun Roscat de la Moara Domneasca este in general mijlociu aprovizionat cu elemente nutritive. Solul are o reactie moderat acida fiind lipsita de carbonate in straturile superioare, ca urmare a levigarii. Continutul in humus este scazut. Aceasta are valori cuprinse intre 2.17 2.64, rezerva de humus fiind mica si pH-ul care are valoare usor acida de 6. Starea de aprovizionare cu potasiu mobil este buna; cu N total este mijlocie si mediocra este aprovizionarea cu fosfor mobil.Aciditatea hidrolitica (AH) are valori cuprinse intre 2.26 3.31, iar suma bazelor de schimb (SB) are valori cuprinse intre 23.32 - 25.22.Capacitatea de schimb cationic (T) are valori mai ridicate in straturile superioare si scade in adancime. Gradul de saturare in baze (U) are valori ridicate cuprinse intre 76.45 82.08.Pe formele de relief positive , nivelul apei freatice se afla la 8 m adancime, iar pe cele negative la 6 - 7 m, permitand in unele locuri ridicarea apei la suprafata. Acest fenomen se manifesta in perioade cu precipitatii abundente, producand fenomene nedorite de solificare a solului, observandu-se fenomenul de glisare. Apa din panza freatica este folosita si ca apa potabila, datorita cantitatii sale si debitului puternic si constant. Radiatia solara globala inregistreaza valori de cel putin 125 kcal / m2 / an. 1.6 Conditii socio economice : populatie, forta de munca, agricultura, exploatatii agricole, surse de venituri: Populatia din comuna Ganeasa este de aproximativ 4000 de locuitori. Forta de munca predominant in agricultura (60%), exploatatii agricole Statiunea Belciugatele Moara Domneasca si particulare, surse de venit : agricultura, comert.1.7 Sortimentul de cultura de camp din zona : cereale, leguminoase, plante tehnice, livada noua, legume, furaje.1.8 Rotatia culturilor (prezentare si justificare) :1. Orz2. Mazare3. Grau4. PorumbPrezentarea sub forma de schema de rotatie presupune prezentarea sub forma de grupe de culturi: 1.cereale paioase;2.leguminoasa;3.cereala paioasa;4.prasitoare.Mazarea este foarte importanta deoarece paraseste foarte timpuriu terenul, asigurandu-se astfel posibilitatea unei a doua culturi (porumb sau grau). Dupa mazare, solul ramane imbogatit in azot, intr-o stare de fertilitate deosebita. Ea gaseste conditii bune de vegetatie in multe regiuni ale tarii si asigura productii ridicate in toti anii de cultura. Orzul constituie principala premergatoare pentru cultura succesiva in zonele irigate. Graul constituie o planta premergatoare excelenta pentru culturile de primavera, eliberand terenul in prima parte a verii, creaza conditii optime pentru administrarea ingrasamintelor organice si minerale si pentru lucrarile solului; in perioada de la recoltare pana la toamna, solul isi imbunatateste fertilitatea prin procesele de nitrificare; in conditiile de irigare, dupa recoltare se poate cultiva porumb, de regula pentru insilozare, cu productii de peste 10t/ha substanta uscata; este o buna planta protectoare pe terenurile in panta, avand un grad de acoperire al solului de 50 75 %. Porumbul fiind o prasitoare lasa terenul curat de buruieni, constituie o foarte buna planta premergatoare pentru cerealele paioase (grau, orz in cazul nostru) si chiar pentru mai multe plante. 2. Prezentarea fisei tehnologice la graul de toamna.2.1 Planta premergatoare: prezentare, justificare, avantaje: Mazarea este una din cele mai importante leguminoase pentru boabe. Ea gaseste conditii bune de vegetatie in multe regiuni ale tarii si asigura productii ridicate in toti anii de cultura. Boabele de mazare se intrebuinteaza in hrana oamenilor, fie in stare verde, fie ajunse la maturitate. Boabele au o deosebita importanta si in hrana animalelor, datorita continutului ridicat in substante proteice. Vrejii se pot intrebuinta si ei in hrana animalelor, in special in hranirea oilor. Mazarea se poate cultiva si pentru nutret verde sau pentru fan in asociatie cu o cereala paioasa de primavera. Importanta mazarii creste si prin faptul ca paraseste foarte de timpuriu terenul, asigurandu-se astfel posibilitatea unei a doua culturi (porumbul sau graul de pilda). Dupa mazare, solul ramane imbogatit in azot, intr-o stare de fertilitate deosebita. Mazarea este o excelenta premergatoare pentru oricare din speciile care fac obiectul fitotehniei. 2.2 Fertilizare: necesitatea folosirii ingrasamintelor, calculul dozelor de ingrasaminte ca substanta active (s.a.) si produs commercial (p.c.), tipuri de ingrasaminte folosite, epoci/perioade de administrare, tehnica de administrare, utilaje folosite.Graul este una din plantele agricole care reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor in toate conditiile pedoclimatice din tara noastra. Experientele efectuate pana in present au evidentiat capacitatea acestei plante de a valorifica economic atat ingrasamintele organice, cat si pe cele minerale. Se dau complexe la folosirea patului germinativ si azotat de amoniu care se da in mustul zapezii 1 februarie. Ingrasaminte folosite N P K respectiv 23 23 0, la pregatirea patului germinativ incorporate cu grapa cu discuri si cu masina MA (de incorporat ingrasaminte) + U650.200 kg p.c : N=46 kg s.a. P=46 kg s.a. K=0 kg s.a.Se mai da azotat de amoniu NH4NO3 200 kg / ha cu masina de incorporate ingrasaminte MA + U650 (fara grapa cu discuri).Consumul relativ mic de substante nutritive nu se coreleaza insa cu cerinte reduse fata de aplicarea ingrasamintelor. Din contra, graul este deosebit de pretentios la ingrasare din cauza ca el are un aparat radicular slab dezvoltat si cu slaba putere de solubilizare a rezervelor nutritive din sol. Pe de alta parte, desi perioada lui de vegetatie este mai lunga, cea mai mare parte din elementele nutritive se absorb intr-un timp foarte scurt, de la inceputul formarii paiului pana la coacerea in lapte: 78-92% azot; 75-88% fosfor; 85-88% potasiu. In acest interval scurt, graul nu poate sa-si asigure, pentru a da recolte ridicate, necesarul de elemente nutritive, numai din rezervele solului. Azotul in cantitati corespunzatoare asigura o buna infratire si inradacinare a plantelor, mareste rezistenta la temperature scazute, mareste numarul de flori fertile in spic si imbunatateste continutul boabelor in substante proteice. Pentru solurile din Romania, azotul ramane principalul element pentru obtinerea unor productii ridicate de grau. Insuficienta azotului se manifesta prin reducerea numarului de frati, reducerea suprafetei de asimilatie, prin debilitarea pronuntata a plantelor si reducerea rezistentei la iernare. La insuficienta azotului, numarul de flori fertile in spic se reduce si scade continutul boabelor in substante proteice. Excesul de azot determina cresterea suprafetei foliare, reducerea asimilatiei nete totale, intarzierea vegetatiei. Excesul de azot, expune plantele la cadere, reduce rezistenta la iernare, mareste sensibiliatea la boli, reduce rezistenta la seceta si reduce capacitatea de fructificare a plantelor. Graul absoarbe azotul atat sub forma nitrica, cat si sub forma amoniacala. Fosforul influenteaza pozitiv inradacinarea, infratirea, rezistenta plantelor la iernare, rezistenta la cadere si precocitatea. Fosforul mareste eficienta azotului si asigura pe unele soluri importante, sporuri de productie, chiar daca se aplica singur. Fosforul mareste rezistenta la boli si contrabalanseaza actiunea negativa a excesului de azot. In forma usor solubila, fosforul este necesar in primul rand plantelor tinere, cu sistemul radicular slab dezvoltat. In primele faze de vegetatie, graul absoarbe foarte repede fosforul din ingrasaminte. Mai tarziu creste si capacitatea plantelor de a folosi fosforul din rezervele solului. Insuficienta in fosfor incetineste cresterea plantelor la grau, reduce masa de radacini si intarzie maturitatea. Dozele mari de fosfor determina cresterea in bobul de grau a continutului de P2O5 si a amidonului si reducerea continutului de proteina. Potasiul favorizeaza sinteza hidratilor de carbon si contribuie la cresterea rezistentei plantelor de grau la ger, iernare, cadere si boli. Insuficienta se manifesta prin ingalbenirea specifica (opareala) a limbului frunzei in partea superioara sip e margine. Mai tarziu tulpina slabeste, iar planta devine pipernicita. Un fenomen caracteristic al carentei de potasiu il constituie formarea la baza plantei a numerosi frati axilari, incat planta capata un aspect de tufa. Pe solurile din tara noastra carenta de potasiu se manifesta la grau pe unele soluri podzolite mai usoare, mai ales in urma aplicarii amendamentelor cu calciu. Epoca de administrare. Pe solurile brun-roscate, unde sunt intrunite mai multe conditii pentru levigarea azotului, mai ales cand s-ar folosi in doze mari, se administreaza la pregatirea patului germinativ, indifferent de planta premergatoare, 1/3 din doza de azot luata in considerare pentru intreaga perioada de vegetatie a graului. La desprimavarare (incepand de fapt cu luna februarie) , in cursul lunii martie, se administreaza diferenta din doza de azot planificata. Aceasta diferenta poate fi insa mai mica sau poate chiar mai mare, in functie de cantitatea de precipitatii pe perioada de toamna si iarna si de starea plantelor de grau la intrarea si iesirea din iarna. Doza de ingrasamant cu azot care se aplica in primavera se mai numeste si doza corectiva, intrucat pe baza elementelor mentionate, ea se poate abate in plus sau in minus fata de doza stabilita initial, in functie de recolta planificata, tipul de sol, planta premergatoare si alti factori. In primavera ingrasamintele cu azot ar trebui de fapt administrate la trecerea plantelor din etapa vegetative in etapa germinativa (stadiulspicul la 1 cm) asigurand astfel conditia esentiala a formarii elementelor de productivitate. Se vor aplica ingrasamintele cu MA masina de imprastiat ingrasaminte + U650. 2.3Lucrarile solului : succesiunea lucrarilor, perioada de efectuare, utilaje folosite, numar de lucrari, adancimi.Graul ridica probleme deosebite fata de alte culture in privinta lucrarilor solului pentru semanat. Acestea deriva, in general, din timpul scurt ce sta la dispozitie intre recoltarea plantei premergatoare si semanat si din conditiile naturale din perioada de efectuare a lucrarilor. Prin lucrarile solului pentru graul de toamna trebuie sa se asigure: acumularea si pastrarea in sol a intregii cantitati de apa provenita din precipitatii, pe tot timpul verii si al toamnei; acumularea in sol a unei cantitati cat mai mari de nitrati prin intensificarea proceselor de nitrificare; un strat de sol afanat, dar in acelasi timp asezat, pentru inradacinarea buna a plantelor si pentru preintampinarea procesului de descaltare ; un pat germinativ fara bulgari, in care samanta sa poata lua un contact cat mai strans cu particulele de sol, pentru a rasari in timp scurt; combaterea buruienilor; a bolilor si daunatorilor, care aduc mari prejudicii productiei de grau.Lucrarea de baza pentru graul de toamna dupa recoltarea plantelor timpurii o constituie aratul. Aratul trebuie executat imediat dupa recoltarea plantei premergatoare (in cazul nostru mazarea). Daca este posibil, lucrarea trebuie sa faca parte din fluxul: recoltat eliberat terenul arat, dupa descoperirea terenului prin recoltarea plantei premergatoare, pierderea apei din sol are loc cu o intensitate foarte mare, astfel ca, in numai cateva zile, conditiile in care se poate ara bine se inrautatesc substantial. Aratura de vara trebuie grapata cu grapa stelata in agregat cu plugul; ea niveleaza solul, reducand astfel suprafata de evaporare a apei, marunteste bulgarii inca umezi, realizand la suprafata un strat protector impotriva evaporarii. Aratura de vara (august), imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, determina sporuri la productia de grau, in comparatie cu araturile efectuate cu intarziere, s-au efectuat sporuri de peste 14 q/ha in anii trecuti.Adancimea araturii nu trebuie sa treaca de 25 cm, corelata atent cu starea de umiditate a solului si cu adancimea araturii la planta premergatoare. Hotarator in realizarea unor productii ridicate de grau nu este adancimea araturii, ci timpul cand se executa si calitatea acesteia. Dupa arat se va face si un discuit care sfarama bine bulgarii, inca umezi, se mai face un discuit dupa fertilizat, pentru o incorporare mai buna a substantelor nutritive. Nr.crtSuccesiunea lucrarilorPerioada de efectuareUtilaje folositeNr. de lucrariAdancimi1AratAugust SeptembrieU650 + GS+ PP 3*30125 cm2DiscuitSeptembrieU650 + GD 3.418 10 cm3FertilizatSeptembrieU650 + MA 3.51-4DiscuitSeptembrieU650 + GD 3.418 10 cm5SemanatOctombrieU650 + SUP 2913 4 cm6FertilizatMartieNH4NO3MA 3.51-7Erbicidat +Tratamente la fertilizareApr MaiU650 + MET 12001-8RecoltatIulieCombina autopropulsata1-2.4 Samanta si semanatul: modul de procurare al semintei, soiul, indici de calitate, tratamente la samanta, data/perioada semanatului, stabilirea densitatii, calculul normei de semanat, tehnica semanatului,utilaje folosite.Samanta in zona Moara Domneasca se procura din productie proprie si de la diversi furnizori. Soiuri: Elle P(%) = 90 % si G (%) = 95 %; Dropia si Flamura 85 au P(%) = 92 % si G (%) = 96 % Semanat in randuri dese la 12.5 cm intre randuri. Semanat in benzi pentru efectuarea lucrarilor de intretinere. In general semanatul graului trebuie sa inceapa cand temperatura aerului este de 13 15 oC si sa se termine cand temperatura scade la 8 9 oC. Data semanatului este cuprinsa intre 1 20 octombrie. Densitatea este de 500 b.g/m2: capacitate de infratire buna (450 b.g/m2), umiditate scazuta (+50 b.g/m2), ppg corespunzatoare, epoca de semanat e optima. Utilaje folosite: U650 + SUP 29.Calculul normei de semanat: C=D(b.g/m2)*MMB(g) / P*G * 100=500*40 / 90 * 95 * 100=20000 / 8550 * 100=233.92 kg/ha.Tratamente la samanta: Pe invelisul boabelor se intalnesc spori ai speciilor Tlletia, care produc malura comuna, agenti patogeni din genurile Septoria (septorioze) si Blumeris graminis (fainarea lui Erisiphe). Mai trebuie adaugat si faptul ca plantele de grau sunt atacate de o serie de daunatori: plosnite si tripsi. Tratarea semintelor impotriva malurii este obligatorie pentru fiecare cultivator. Malura graului Tilletia spp plantele atacate au o culoare verde albastruie, talia mai joasa si spicele mai zburlite, mai ravasite. Printre palei se vad boabele mai bombate decat cele sanatoase. Cand le strivim intre degete, se observa un endosperm distrus si boabele au o masa negricioasa, unsuroasa si cu miros de peste alterat alcatuita din clamidosporii ciuperci. Faina care contine acesti clamidospori este de culoare inchisa, iar painea nu creste. Agentul patogen e o ciuperca din Basidiomycotina ordinul Ustilaginales. Familia Tilletiaceae formeaza un singur tip de spori, clamidosporii care sunt sferici, bruni si reticulati la speciile Tilletia (Caries, Intermedia si Triticoides) si clamidospori netezi si cu vacuole la Tilletia foetici. Infectia ciupercii e germinala, iar ciclul biologic al ciupercii e de un an. Transmiterea bolii se face prin samanta contaminate cu clamidospori. In vegetatie se raspandesc prin clamidospori. Combaterea: izolarea loturilor semincere de cele de consum, folosirea la semanat numai a cariopselor necontaminate. Septoriozele Septoria tritici septorioza frunzelor. Pe frunze apar pete alungite, brune cu o margine mai inchisa, in tesuturile carora se dezvolta puncte mici, negre, dispuse dezordonat numite picnidii . Atacul incepe cu frunzele bazale si se extinde si la etajul superior. Fainarea lui Erisiphe (Blumeris graminis). Este cea mai frecventa si comuna boala anuala si perena. Se a-junge si la 20% pierderi din cauza ei. Atacul frunzelor bazale care pe ambele fete apar pete albe pasloase alcatuite din miceliile ciupercii. Petele devin prafoase, cand se formeaza fructificarea asexuata a ciupercii, apar clamidosporii cu conidii. Mai tarziu spre sfarsitul perioadei de vegetatie, in pasla miceliana apar cleistoteciile ciupercii care sunt fructificatii sexuate vizibile, ca niste puncte mici si negre. Pernitele miceliene se desprind si cad, si in locul lor se observa tesutul clorozat si necrozat (ingalbenit). Frunzele atacate se usuca, boala ajunge la spice. Agentul pathogen: ciuperci din Increngatura Ascomycotina, Ordinul Erisiphates si Familia Erisiphaceae formeaza miceliul ectoparazit. Acaste boli se combat cu Sanazole 0.5 l/ha si Alto Combi 0.5 l/ha, se dau la avertizare in mai cu tractorul U650 + MET 1200.Plosnita cerealelor Eurigaster integriceps Venita din Iran si Rusia , unde a avut loc un atac in 1966. Raspandire: in S E tarii care produce si probleme (deoarece intr-o luna se ingrasa pentru 8 9 luni). Au o generatie pe an, ierneaza ca adult (sub frunzele din padurea de stejar), in martie ies din padure si ajung pe cerealele paioase, poate zbura 25 km de la locul de iernat in salturi. Adultul are corpul oval de culoare variabila (brun galbuie si brun negricioasa). Inteapa tulpinile cu mugurele de crestere, rezultand un spic alb care se smulge de la locul de intepare. In mai depun oua sub forma de ponta pe 2 randuri=14 pe spic. Ies larve mici, la fel ca adultii inteapa si sug boabele, putand sa produca sistavirea in productie cu 1 2%, dar saliva din bob (>2%), distruge glutenul din bob, pagube calitative.P.E.D. adulti hibernanti 7 pentru o cultura buna; - 5 pentru o cultura proasta.- noua generatie-grau comun-5 pentru o cultura buna; -3 pentru o cultura proasta. -samanta 1 exemplar / m2In mai iunie gasim : oua, larve, oua parazitate (negre).Nr.de oua + Nr.de larve Nr. De oua parazitate / 6.25 pentru 25 sondaje cu rama metrica de 0.25 cm. Combatere : 200.000 700.000 ha se trateaza cu subventia de la stat. Se fac sondaje in noiembrie si in februarie in padure.Tripsul graului Haplothrips tritici Adultul are corpul de culoare brun negricioasa de 2 3 mm, cu ultimul segment al abdomenului alungit sub forma de tub. Aripile anterioare prezinta o singura nervure longitudinala. Are o singura generatie pe an; ierneaza sub forma de larve si ca adulti si nimfe in resturile vegetale. Se hranesc prin inteparea si sugerea frunzelor, tulpinilor, organelor florale determinand albirea spicelor, au ariste zburlite, fara boabe. Tripsii sug boabele in faza de lapte ceara.Modul de manifestare al atacului: albirea spicului si rasucirea tulpinii.2.5 Lucrarile de ingrijire: 2.5.1 Combaterea buruienilor: buruieni frecvente in zona, combaterea chimica, substanta active, produs commercial, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul)necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.Buruieni frecvente in zona: Sinapis arvensis Mustar de camp, Matricaria inodora - Musetel , Volbura, Setaria viridis - Mohor, Echinochloa crus-galli Mohor inalt, Xanthium - Holera, Cirsium arvense Palamida, Sorghum halepense - Costrei.Combatere chimica cu erbicidul Dacsulfuron (s.a. Clorsulfuron) 20 25 gr / ha, se da prin aprilie mai.2.5.2 Combaterea bolilor: boli frecvente in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate. Boli frecvente in zona: Septoria (septorioze), Blumeris graminis (fainarea lui Erisiphe) si Malura Tilletia spp.Combatere chimica: Sanazole (s.a sanazole)0.5 l/ha Alto Combi (Alto 400 SC, 40%) - 0.5 l/ha Se dau in luna mai la avertizare cu masina MET 1200 + U650.2.5.3 Combaterea daunatorilor: daunatori frecventi in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.Daunatori frecventi in zona: Tripsul graului Haplothrips tritici si Plosnita cerealelor Eurigaster integriceps;Combatere chimica: Fastac (Alfa cipermetrin) 0.1 l/ha sau Sinoratox (dimetoat 5%) 3.5 l/ha.2.5.4 Irigarea culturii: norma de udare, numar de udari, momentul de aplicare al udarilor, echipamente folosite. Graul este una din plantele importante care se cultiva pe suprafetele amenajate pt. irigatii. Graul reactioneaza pozitiv la irigare, desi solicita un numar mic de udari si norme de irigare mult mai mici. Circa 70 75% din consumul de apa realizat de o cultura de grau se asigura din rezervele de apa ale solului si din precipitatii. Este necesara o udare inaintea semanatului, prin care se asigura o pregatire satisfacatoare a patului germinativ, cat si pentru rasarire. Norma de udare folosita: 500 m3/ha, umezeste solul pe adancimea de 30 40 cm. 2.6 Recoltarea: perioada de efectuare a recoltatului, tehnica recoltatului, destinatia recoltei, problema resturilor vegetale. Recoltarea graului constituie un process complex care se cere efectuat in cel mai scurt timp, fara pierderi.Graul se recolteaza cand umiditatea boabelor este 14%. Recoltatul se face cu combina autopropulsata care executa secerarea plantelor, treiererea, precuratirea si colectarea boabelor. Durata recoltatului e de aproximativ 6 zile. Paiele se baloteaza, iar balotii se vand la ferme zootehnice. Resturile vegetale se dau spre comercializare, in cazul loturilor semicere se preseaza si se vand la beneficiar. 3. Prezentarea fisei tehnologice la porumb. Din cauza furtului se evita cultivarea porumbului, singurele loturi fiind cele experimentale in suprafete de maxim 2 5 ha.3.1 Planta premergatoare: prezentare, justificare, avantaje.Graul este una din cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete. El se bucura de o deosebita atentie datorita: continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si substante proteice corespunzator cerintelor organismului uman; painii si variatelor produse care se fabrica din faina si care constituie hrana de baza pentru o mare din populatia globului (35-45%); faptul ca boabele de grau pot fi pastrate in timp indelungat sau transportate pe distante mari fara sa se altereze; posibilitatilor de cultivare in cele mai diferite climate (subtropical, mediteraneean, oceanic, continental de stepa etc), asigrand productii satisfacatoare pretutindeni unde se cultiva; posibilitatilor nelimitate de a mecaniza cultura, fapt ce determina obtinerea unei productii foarte ieftine. Boabele de grau constituie materie prima pentru diferite industrii foarte ieftine. Boabele de grau constituie materie prima pentru diferite industrii (alcool, amidon, dextrina, glucoza) si importanta sursa de schimburi comerciale.Taratele ce se obtin din macinatul boabelor de grau, reprezinta un nutret concentrat din cele mai importante, ele fiind bogate in proteine, hidrati de carbon si substante minerale.Boabele de grau se intrebuinteaza si in hrana animalelor, prezentand, in comparatie cu boabele de porumb, mai multe avantaje intre care se retin: un continut mai ridicat in substante proteice; valoare nutritiva mai ridicata a proteinelor; productie competitiva a porumbului (soiuri cu capacitate de productie de peste 10 t/ha); un cost mult mai scazut.Paiele de grau se utilizeaza la fabricarea celulozei, in hrana animalelor si ca asternut in grajduri. Graul are si o deosebita importanta fitotehnica din urmatoarele considerente: constituie o planta premergatoare excelenta pentru culturile de primavara, rapita si plante furajere de toamna; eliberand terenul in prima parte a verii, creaza conditii optime pentru administrarea ingrasamintelor organice si minerale si pentru lucrarile solului; in perioada de la recoltare pana in toamna, solul isi imbunatateste fertilitatea prin procesele de nitrificare; in conditiile de irigare, dupa recoltare se poate cultiva porumb, de regula pentru insilozare, cu productii de peste 10 t/ha substanta uscata; este o buna planta protectoare pe terenurile in panta, avand un grad de acoperire a solului de 50 75%.3.2 Fertilizare: necesitatea folosirii ingrasamintelor, calculul dozelor de ingrasaminte ??????????ca substanta active (s.a.) si produs comercial (p.c.), tipuri de ingrasaminte folosite, epoci/perioade de administrare, tehnica de administrare, utilaje folosite.Porumbul este o planta voracee prin excelenta si consuma pentru realizarea recoltei cantitati mari de substante nutritive. Pentru 100 kg boabe se inregistreaza 2.43 kg N, 1 kg P2O5 si 2.14 kg K2O. Spre jumatatea lunii august, cand cantitatea de substanta uscata se ridica la 70% din cantitatea totala acumulata, continutul de N inregistreaza 87%, cel de fosfor 74%, iar cel de potasiu 100% din consumul total. In perioada formarii boabelor, porumbul utilizeaza din mediul nutritiv numai 13% din consumul total de N si numai 26% din cel de fosfor. Inseamna ca cea mai mare parte din elementele NPK ce se acumuleaza in bob provin din planta, din acumularile anterioare. Insuficienta azotului in nutritia porumbului incetineste cresterea plantelor si schimba culoarea frunzelor din verde inchis in verde pal si apoi in verde galbui. Fenomenul de carenta in N apare mai intai la frunzele de la baza, de unde trece treptat la frunzele superioare. Cand fenomenul se accentueaza, frunzele din partea inferioara se ingalbenesc si se usuca. Este caracteristica pentru carenta de N necroza frunzei in forma de V, cu varful indreptat spre baza frunzei. Necroza apare la varful frunzei si progreseaza spre baza ei, precum si din interior spre exteriorul limbului. Procesul de ingalbenire se accentueaza, iar in mijloc frunza se usuca complet. Treptat este cuprinsa uscarea intregii frunze. Tulpinile plantelor de porumb raman subtiri, stiuletii slab dezvoltati, incomplete acoperiti de boabe. Insuficienta N in perioada 15 20 zile inainte de inspicare, reduce viteza de crestere a plantelor de porumb si formarea suprafetei foliare. In aceasta perioada se formeaza 40 50% din suprafata foliara. Insuficienta azotului in a doua perioada a vegetatiei, influenteaza negativ nu numai nivelul productiei, ci si valoarea nutritiva a masei vegetale. Porumbul este foarte pretentios la azot, chiar din faza cresterii initiale. In cazul insuficientei azotului in aceasta perioada, masa vegetala isi reduce mult din greutate, iar productia de boabe scade pronuntat (cu pana la 70%). In cazul unei carente mai pronuntate in faza initiala, plantele de porumb nu mai formeaza stiuleti. Aplicarea azotului in fazele ulterioare de vegetatie nu inlatura consecintele negative ale insuficientei din faza initiala. Insuficienta azotului intr-o perioada de vegetatie mai avansata duce, de asemenea, la reducerea recoltei de boabe, insa intr-o masura mult mai mica decat in cazul insuficientei in faza initiala. Nutritia porumbului cu N in exces determina o crestere vegetative abundenta, mareste masa foliara si intensifica procesul de transpiratie. Cresterea vegetativa accentuata duce la incetinirea formarii organelor generative, intarziind astfel aparitia paniculelor si a matasii. Cea mai mare parte din azot este absorbita, de planta de porumb sub forma nitrica (cca 90%). Este insa mentionat faptul ca plantele tinere absorb mai rapid azotul amoniacal decat azotul nitric. Cea mai buna dezvoltare o realizeaza plantele de porumb cand au la dispozitie atat azot nitric, cat si amoniacal. Insuficienta fosforului se manifesta printr-o slaba dezvoltare a sistemului radicular si printr-o crestere incetinita a plantelor tinere. Primele frunze au crestere redusa, raman inguste si primesc o culoare verde albastruie, cu nuanta violaceu purpurie, cu intensitate mai mare spre varful si marginea limbului. Porumbul, in faza de plante tinere, are capacitatea redusa pentru valorificarea compusilor de fosfor din sol, motiv pentru care, in aceasta faza, trebuie sa fie bine aprovizionat cu fosfor usor solubil din ingrasaminte. Pe masura ce inainteaza in vegetatie, semnele de carenta in fosfor se reduce, datorita cresterii capacitatii plantelor pentru valorificarea fosforului din sol si din ingrasaminte. Semnele de carenta se mentin in cazul unui deficit puternic in nutritia cu fosfor. Plantele crescute la insuficienta de fosfor raman cu tulpini subtiri, stiuleti mici, neuniformi, de pe care pot lipsi randuri intregi de boabe. Carenta in fosfor intarzie, vegetatia porumbului, fapt ce pune in evidenta prin intarzierea inspicatului si aparitia matasii. Insuficienta potasiului este distincta si usor de diagnosticat, in special in fazele timpurii ale dezvoltarii plantelor. Frunzele sunt de culoare deschisa, varful si marginile se usuca. La frunzele inferioare, marginile apar ca parlite sau arse. Decolorarea marginala este tipica pentru deficitul de potasiu. Pe masura ce planta creste si insuficienta in potasiu continua, frunzele bazale se necrozeaza (mor). Stiuletii plantelor crescute cu deficit de potasiu, raman de obicei mici, cu varful neacoperit de boabe; boabele nu se dezvolta deplin, nu sunt bine prinse de stiulete, raman sistave, cu masa redusa, cu miezul moale, fainos. Insuficienta potasiului are efect nefavorabil asupra regimului hidric al plantelor, determina reducerea masei de radacini cu 12 40% si atrage dupa sine o mare sensibilitate a plantelor la cadere. Potasiul influenteaza pozitiv dezvoltarea tesutului medular al tulpinii de porumb, iar vasele conducatoare lemnoase, care au rol important in sustinerea tulpinii, sunt mai uniform repartizate in tesutul medular; tesuturile mecanice ale tulpinii, sunt mult mai dezvoltate la o nutritie optima cu potasiu. Insuficienta potasiului mareste sensibilitatea plantelor de porumb la boli care provoaca putrezirea tulpinii si radacinii si la helminthosporium turcicum. In nutritia porumbului cu potasiu, faza critica se afla in perioada cresterii initiale a plantelor, ca si la azot.Insuficienta zincului apare la plantele de porumb la scurt timp dupa rasarire (in faza de 3 6 frunze) si se manifesta prin cloroza internevurala (indeosebi la frunzele mai batrane), care se intinde repede, formand o fasie decolorata, lata intre marginea frunzelor si nervure principala (simptom caracteristic). Internodiile plantelor se scurteaza determinand un aspect de piticire, iar frunzele care apar pot avea culoare aproape alba, de unde fenomenul de albinism sau mugurele alb. Cu avansarea plantelor in crestere, semnele de carenta se pot pierde. Insuficienta in nutritia porumbului cu zinc poate determina sterilitatea unui procent insemnat de plante si reduce considerabil proportia de boabe din biomasa epigee (boabe:coceni 1:5 1:6). Carenta in zinc reduce cresterea celulelor meristematice. Principala cauza care deregleaza nutritia plantelor de porumb cu zinc o constituie valorile ridicate ale fosforului din sol. La concentratii ridicate de fosfor in mediul de cultura, zincul este retinut sub forma de pectati in peretii celulari ai radacinilor, fiind impiedicata astfel translocarea lui in partea epigee a plantei.Concentratia:N = 2.9%P = 0.29%K = 1.3%Metode si epoca de aplicare a ingrasamintelor chimice in cultura porumbului. Pentru asigurarea plantelor de porumb cu fosfor si potasiu pe toata durata perioadei de vegetatie si, indeosebi in perioadele de cerinta maxima, este absolut necesar ca cea mai mare parte a ingrasamintelor cu aceste elemente sa fie introduse in sol, in jumatatea inferioara a stratului arat, in care se raspandeste cea mai mare parte din radacini si care este mai putin expusa fluctuatiei conditiilor de temperatura si umezire. Aceasta inseamna ca ingrasamintele fosfatice si potasice se administreaza inainte de efectuarea lucrarii (araturii) de baza si se incorporeaza in sol odata cu aceasta lucrare. Administrarea ingrasamintelor fosfaticesi potasice peste terenul arat si incorporarea lor cu grapa cu discuri reduce din eficienta acestora, mai ales in conditii de seceta. Se poate admite aceasta metoda de administrare a ingrasamintelor sub forma de ingrasaminte complexe, cu grad mai mare de solubilitate. Si in acest caz insa, efectul fosforului si potasiului este mai mic. In legatura cu epoca de administrare a azotului in cultura porumbului este important sa se retina ca timp optim de administrare primavara la pregatireaterenului pentru semanat.Eficienta azotului in formarea componentelor de productie fiind insa puternic influentata de factorul apa, in anii secetosi, in zona de stepa si silvostepa, administrarea de toamna asigura cele mai bune rezultate. In anii bogati in precipitatii, administrarea integrala din toamna reduce insaeficienta cu 20% din cauza procesului de levigare. Necunoscandu-se evolutia precipitatiilor, administrarea azotului primavara si incorporarea in sol cu grapa cu discuri trebuie luata ca baza in folosirea azotului la porumb, in toate zonele de cultura din tara noastra.Este mentionata insa administrarea unei parti din doza totala de azot luata in considerare pe timpul vegetatiei porumbului, la prasile mecanice, incorporandu-se in sol odata cu aceste prasile si se mai folosesc si MA 3.5. 3.3 Lucrarile solului: succesiunea lucrarilor, perioada de efectuare, utilaje folosite, numar de lucrari, adancimi.Rezultatele experimentale obtinute au scos in evidenta ca dupa grau sau dupa alte plante ce se recolteaza timpuriu, pentru porumb este suficienta o singura aratura executata in agregat cu grapa stelata. Eficienta acestei araturi este cu atat mai mare cu cat ea se efectueaza mai repede dupa recoltarea plantei premergatoare (imediat dupa strangerea recoltei). Intarzierea araturii de vara atrage dupa sine o reducere simtitoare a productiei de porumb, in comparatie cu aratura efectuata imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.Pregatirea solului dupa plantele ce se recolteaza timpuriu, prin doua lucrari, una superficiala vara si alta adanca toamna, nu determina sporuri de productie care merita sa fie luate in considerare. De asemenea, intre aratura de 20cm si cea de 30 cm adancime nu se inregistreaza diferente pe cea mai mare parte din solurile pe care se cultiva porumbul. Totusi, in cadrul asolamentului,la porumb trebuie executata aratura mai adanca, de 25 30 cm, in functie de umiditatea solului (daca este cazul cu scormonitorul), efectele acestei araturi reliefandu-se si la plantele care urmeaza dupa porumb, in special cereale paioase de toamna ( in cazul nostru orzul). Pana toamna tarziu, aratura adanca de vara se intretine afanata si curata de buruieni.3.4 Samanta si semanatul: modul de procurare al semintei, hibridul, indici de calitate, tratamente la samanta, data/perioada semanatului, calculul UTU, stabilirea densitatii, calculul normei de semanat, tehnica semanatului, utilaje folosite.Samanta se procura de la diversi furnizori si din productie proprie. Hibridul: Road. P(%) = 98% si G(%) = 95%.Tratarea semintelor se face in procesul de conditionare cu diferite fungicide, intre care se mentioneaza fungicidul Tiram (TMTD) (disulfura de tetrametil thiuram), ca cel mai important si cel mai folosit, desi a fost descoperit cu 60 de ani in urma. Produsul comercial inscris in codexul pesticidelor avizate (1996) poarta numele de Tiradin (70-75% Tiuram). Se foloseste in cantitate de 3 kg produs comercial pentru o tona de seminte. Tiramul este toxic si, ca atare semintele tratate, care eventual au ramas de la semanat, nu pot fi folosite in alimentatia omului si animalelor. In lipsa de Tiradin se pot folosi alte substante cu actiune asemanatoare. Epoca de semanat, Temperatura minima la care germineaza semintele de porumb (temperatura de prag) este de 8oC; ca atare, pastrand regula generala, semanatul porumbului trebuie sa inceapa cand in sol (la 8 dimineata), la adancimea de 10 cm, se inregistreaza cel putin 8oC, iar vremea este spre inalzire. Pentru ca tulpinita sa strabata cei 5-6 cm de sol care acopera samanta sunt necesare, la hibrizi din diferite grupe de precocitate, 78-80o temperaturi efective (>8-9oC). Intervalul de timp in care se inregistreaza conditiile de semanat variaza de la un an la altul. Porumbul se seamana intre 1-20 aprilie in zonele din sud sud-est.Calculul UTU (unitatilor termice utile).UTU = Tmax + tmin / 2 metoda standard descrisa in tabelul cu temperaturi de la punctul 1.3.Stabilirea densitatii se face in functie de:1-Precocitatea hibridului avem hibrizi timpurii 50000 pl.rec/ha 2-Conditiile de cultivare1 Densitatea stabilita in functie de precocitatea hibridului se corecteaza astfel:-In functie de aprovizionarea cu apa : avem conditii foarte bune: se majoreaza cu 10000 15000 pl.rec./ha;-In functie de aprovizionarea cu substante nutritive: avem conditii foarte bune: se majoreaza cu 5000 10000 pl.rec./ha;-In functie de starea naturala a terenului + gradul de imburuienare: avem conditii bune: teren cu imburuienare moderata, posibilitati de inlaturare a buruienilor pe cale mecanizata: se majoreaza cu: 0 5000 pl.rec./ha+10% pierderi.D = 50000 pl.rec./ha + 10000 pl.rec./ha + 5000 pl.rec./ha + 5000 pl.rec./ha = 70000 pl.rec./ha + 10% = 77000 pl.rec./ha.Calculul normei de semanat: C = [D(b.g/ha * MMB (gr)] / P(%) + G(%) * 100 = (77000 pl.rec./ha * 200) / 98*95*100= 15400000/ 931000 = 16.54 ~ 17 kg/haSe seamana la 70 cm distanta dintre randuri la 6 cm adancime cu U650 + SUP pentru prasitoare. 3.5 Lucrarile de ingrijire: 3.5.1 combaterea buruienilor: buruieni frecvente in zona, combaterea chimica, substanta active, produs commercial, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul)necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.Buruieni prezente: Cirsium arvense Palamida, Sorghum halepense Costrei.Onezin, substanta activa Atrazin 50%.Atrazin 50%, se administreaza in toamna octombrie- noiembrie,fara incorporare in sol, sa incorporare cu grapa in regiunile secetoase, cu vanturiputernice; in ferestrele iernii; primavara in primele zile de lucru; concomitent cu pregatirea patului germinativ. Intotdeauna pe teren nivelat. Incorporare la 6-8 cm adancime. Combaterea buruienilordin cultura porumbului prin sistemul clasic cuprinde urmatoarele masuri: lucrarea cu sapa rotativa, prasile mecanice si prasile manuale. In practica lucrarilor de ingrijire la cultura porumbului un loc important a ocupat si este posibil sa ocupe lucrarea cu sapsa rotativa. Cu aceastaunealta se lucreaza in perioada cand plantele au 4-5 frunze, o data sau de doua ori. Sapa rotativa in actiune afaneaza solul la suprafata si distruge buruienile abia rasarite sau incoltite. Pentru ca lucrarea cu sapa rotativa sa dea cele mai bune rezultatetrebuie sa se lucreze numai pe timp frumos, cu soare si numai cand plantele sunt putin ofilite, deci dupa ce s-a ridicat roua. Plantele prea turgescente se rup usor sub actiunea sapei rotative. Solul trebuie sa fie uscat la suprafata, altfel se lipeste de coltii sapei rotative. Pe vreme umeda sapa rotativa se transforma intr-un fel de tavalug care produce mari daune. Terenul trebuie sa fie fara bulgari, deoarece bulgarii pot bloca organele active ale sapei rotative, din care cauza acestea nu se mai invartesc, ci merg taras vatamand plantele. Viteza de deplasare a sapei rotative trebuie sa fie mare (11 13.6 km/ora). Prasitul este cea mai importanta lucrare de ingrijire a unui lan de porumb. Prin aceasta lucrare se urmareste, in primul rand, combaterea buruienilor. Prasitul aduce insa imbunatatiri si permeabilitatii solului, aerisirii si regimului termic. In cultura porumbului sunt necesare 3 prasile efectuate mecanizat intre randuri si cel putin 2 prasile manuale pe rand. Prima prasila mecanizata se executa timpuriu, la scurt timp dupa rasarirea porumbului. A doua se executa dupa circa 14-15 zile, iar a treia, dupa 15-20 de zile de la prasila a doua. Lucrarea solului printre randurile de porumb (prasitul mecanic) nu trebuie sa fie mai adanca decat adancimea minima cu care se realizeaza o buna distrugere a buruienilor. Prasitul adanc contribuie la uscarea solului, iar cutitele cultivatorului taie sau vatama radacinile. Se cere distrugerea totala a buruienilor cu rascolirea minima a solului. 3.5.2 combaterea bolilor: boli frecvente in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate. Putregaiul roz sau Fuzarioza porumbului Giberella Zeae. Plante provenite din seminte infectate sau din infectia din sol prezinta pe radacini si baza tulpinitei brunificari care urca pana la internodurile 2-3. Tesutul de sustinere slabeste, pe aceste zone apare putrezirea iar plantele se frang. In sectiune prin tulpina se observa maduva descompusa si prezenta mucegaiului alb-rozaliu. Atacul cel mai periculos apare mai tarziu pe stiulete, mucegaiul alb-rozaliu populeaza stiuletele de la varf, iar boabele putrezesc. Pe boabe si panus se dezvolta ciuperca sub forma unui mucegai rozaliu. Atacul cel mai periculos apare cel mai tarziu pe stiulete. Mucegaiul alb-roziu populeaza stiuletele de la varf, boabele raman lipite iar acestea putrezesc.Pe boabe si panus se dezvolta ciuperci suficiente sub forma unui mucegai rozaliiu. Boala apare ep stiulete in toamnele lungi si ploioase si-i favorizeaza recoltarea timpurie la umiditati mari si depozitarea stiuletilor in locuri neaerisite.- Ascomycotina, Sphaeriates, Hipocreaceae cu fc. Fusarium graminis. Pe resturile vegetale rare formeaza peritecii. Se transmit la samanta si resturi vegetale din sol. Raspandire: Conidii. Combatere: tratarea semintelor cu Tiradin 3.5 kg/t, Caroben 2.5 kg/t, Vitavax 2 kg/t.- Evitarea monoculturii si a rotatiei cu cereale sensibile;- Mentinerea curata a culturilor;- Cultivarea hibrizilor rezistenti. 3.5.3 combaterea daunatorilor: daunatori frecventi in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.Tanymecus Dilaticollis (Ratisoara porumbului)Adultul are culoare cenusie-negricioasa. Raspandit in toata tara, atacuri deosebite. Pagube deosebite in sudul tarii. Tratamente pe 400-700.000 ha.Larva este apoda, alba, traieste in pamant. Ouale sunt albicioase grupate pana la 5. Are o singura generatie pe an. Ierneaza sub forma de adulti la 40-60cm invelit intr-o casuta. In luna Februarie incepe sa se ridice la suprafata. La inceputul lui Martie apare la suprafata, se hraneste cu frunze de palamida, cereale in zilele insorite, cand e urat afara sta ascuns. Din Aprilie se seamana porumbul si adultul are nevoie de multa apa si el mananc ainainte de iesirea rasadului si incepe sa depuna oua in Mai, in jur de 40-60 oua.larva se hraneste cu radacini de porumb, coborand in adancime odata cu radacina. La sfarsitul lui Iulie-August se impupeaza (are pupa Cibera) la adancimi de 40-60 cm, iar la inceputul lui August din pupe ies adultii. Se pot inregistra la PED = 165 larve/m2 in primul an, apoi PED = 5 larve/m2. La monocultura 25-60 larve/m2. In general adultii care depun oua si stau la suprafata mor intr-un final. Cea mai buna cale de a combate daunatorul este: Evitarea monoculturii si tratarea semintei cu Furadan (Carbofuran) Insecticid Sistemic, Terafuran, Diafuran 35ST etc.Doza e 25-28 l/t. 3.5.4 irigarea culturii: norma de udare, numar de udari, momentul de aplicare al udarilor, echipamente folosite. In structura culturilor agricole, pe suprafetele irigate, porumbului participa cu 40-50%. Porumbul este una din plantele care valorifica foarte bine apa din irigare si reactioneaza puternic la masurile fitotehnice care se aplica pe terenurile irigate. Udarile de aprovizionare se executa in afara perioadei de vegetatie a porumbului, toamna sau primavara. Numarul de udari in cultura porumbului este de 3-4, intervalul intre culturi de 12-14 zile, iar normele de udare 400-500 m3/ha pe solurile cu permeabilitare redusa (brun roscat). 3.6 Recoltarea: perioada de efectuare a recoltatului, tehnica recoltatului, destinatia recoltei, problema resturilor vegetale. Recoltarea porumbului se face mecanizat sub forma de stiuleti. Recoltarea incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta ajunge la 24-26%. Mai tarziu recoltarea in stiuletise executa manual, pentru a evita scuturarea boabelor. Lucrarea se executa cu ajutorul combinei autopropulsate C6P, care executao recoltare integrala, stiuletii depanusati fiind incarcati in remorca trasa de combina, iar tulpinile tocate intr-o alta remorca ce se deplaseaza in paralel cu combina. Destinatia recoltei: Comercializare.4.Prezentarea fisei tehnologice la mazare.4.1 Planta premergatoare: prezentare, justificare, avantaje.Porumbul este unul din cele mai inportante plante de cultura de pe planeta noastra. Boabele acestei plante se utilizeaza in alimentatia oamenilor, in industrie si furajarea animalelor.Boabele de porumb au o larga intrebuintare in industria sirtului, amidonului, dextrinei si glucozei. Din germeni se extrage un ului de foarte buna calitate, mult intrebuintat in alimentatia dietetica. In prductia mondiala de grasimi vegetale comestibile porumbul participa cu circa 1.66 mil. Tone (3.7%)(FAO, 1995).Din 100kg boabe de porumb se poate obtine unul din urmatoarele produse: 77kg faina, 65kg amidon, 71kg glucoza, 50-60 kg izomeroza (zahar inventit) sau 44 l alcool. Din embrioni rezulta in plus, 1.8-2.7 ulei si 3.6 kg sroturi.Boabele de porumb constitiue nutretul concentrat cel mai important penrtu toate speciile de animale. Dupa date FAO, din productia mondiala de porumb circa 21% se foloseste in alimentatia oamenilor, 72% hrana animalelor si 7% in industrie.Deosebita importanta pentru hrana animalelor o prezinta porumbul masa verde sau insilozat. Porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura la hectar, cu exceptia sfeclei furajere, cel mai mare numar de unitati nutritive si cu costul de productie cel mai redus. Tulpinile de porumb cultivat pentr boabe (cocenii) prezinta, de asemenea, un interes deosebit pentru hranirea animalelor. Prin adaos de uree si melasa, cocenii de porumb insilozati isi ridica mult valoarea nutritiva si pot constitui unul din nutreturile suculente de baza pentru rumegatoare in perioada de iarna. Cocenii de porumb se mai intrebuinteaza in industria de celuloza, iar pasunile pentru ambalaj, impletituri etc.Fata de mentionate, care nu epuizeaza nici pe departe multiplele aspecte ale utilizarii recoltei, porumbul s-a extins in cultura si datorita unor particularitati fitotehnice si biologice deosebine. Astfel, porumbul rezista bine la secetasi caldura; are putine boli si putini daunatori:se poate cultiva pe terenuri foarte diferite si in conditii climatice diferite; suporta monocultura; fiind prasitoare lasa terenul curat de buruieni; constrituie o buna premergatoare pentru foarte multe plante, chiar pentru graul de toamna; valorifica foarte bine ingrasaminteleorganice si minerale; reactioneaza foarte puternic la irigare; poate fi semanat si pentru nutret si chiar pentru boabe ca a doua cultura, dupa orz sau dupa alte plantecu recoltare timpurie; are coeficient de inmultire foarte mare; prin insusirea sa de planta unisexuat-monoica permite obtinerea comoda a hibrizilor foarte productivi.Prin cantitatea mare de polenpe care o produce, porumbul este si o importanta plantamelifera si medicinala.4.2 Fertilizare: necesitatea folosirii ingrasamintelor, calculul dozelor de ingrasaminteca substanta active (s.a.) si produs commercial (p.c.), tipuri de ingrasaminte folosite, epoci/perioade de administrare, tehnica de administrare, utilaje folosite.La pregatirea patului germinativ se dau complexe N P K 23 23 0.incorporate cu grapa cu discuri si cu masina MA (de incorporat ingrasaminte) + U650.300 kg p.c : N = 69 kg s.a. P = 69 kg s.a. K = 0 kg s.a.Pentru 100 kg boabe, plantele de mazare au nevoie de : 6.25 kg N, 0.75-1.5 P2O5 si 2.0-3.7 kg K2O.Plantele de mazare isi satisfac cerintele in azot prin intermdiul bacteriilor fixatoare de azot in proportie de 42-78% si consumul ridicat in acest domeniu nu trebuie sa produca ingrijorare. Mazarea nu reactioneaza la aplicarea ingrasamintelor azotate,din care cauza in cultura ei nu se folosesc asemenea ingrasaminte, deoarece, prin bacteriile fixatoare de azot si prin rezervele gasite in sol, se satisfac in intregime cerintele plantelor in acest element. Daca planta premergatoare a fost prasitoare sau alta planta ingrasata cu gunoi de grajd sau ingrasaminte azotate, folosirea azotului la mazare inainte de semanat poate deveni chiar daunatoare. Azotul are influenta negativa asupra activitatii bacteriilor fixatoare de azot. Mazarea reactioneaza insa foarte bine la aplicarea ingrasamintelor fosfatice. Sporurile cele mai ridicate se obtin pe solurile din regiunile secetoase, pe care, cum se stie, fosforul este mai putin accesibil plantelor din cauza insuficientei apei. Dozele optime de ingrasaminte cu fosfor se coreleaza strans cu gradul de aprovizionarea solului si cu productia de mazare planificata. La o aprovizionare cu ppm P=40 si la o productie de 30 q/ha, doza de P2O5 la ha se ridica la 55kg. Reactia evidenta a mazarii fata de ingrasamintele fosfatice trebuie pusa in primul rand pe seama imbunatatirii conditiilor de viata ale bacteriilor fixatoare de azot. Aplicarea ingrasamintelor potasice in cultura mazarii este putin experimentata in tara noastra. In conditii de fertilitate ridicata a solului, consecinta a aplicarii ingrasamintelor la plantele premergatoare, folosirea ingrasamintelor cu potasiu indica tendinta de crestere a productiei de mazare. O deosebita importanta prezinta pentru cresterea productiei de mazare microelementul molibden. Administrarea acestui element se poate face fie in sol fie extraradicular, pe frunze, fie prin tratarea semintelor. Intrucat cantitatile de molibden ce se folosesc sunt mici, este mult mai indicata aplicarea prin tratarea semintelor sau extraradicular. Fie ca se aplica pe frunze, fie ca se aplica pe seminte, molibdenul asigura sporuri de productie deosebit de importante. Molibdenul are influenta pozitiva si asupra continutului in proteine al semintelor. Productia de boabe este pozitiv influentata si de bor si de mangan. Stropirea frunzelor de mazare cu acid boric (2%) a determinat, in unele experiente, o crestere a productiei de 4.2 q/ha.4.3 Lucrarile solului: succesiunea lucrarilor, perioada de efectuare, utilaje folosite, numar de lucrari, adancimi.Cele mai mari productii de mazare se obtin atunci cand aratura de toamna se face mai devreme, iar pana la venirea iernii se lucreaza cu grapa cu discuri pentru maruntire si nivelare. Acest sistem de lucrare se impune deoarece primavara aratura nivelata se zvanta neuniform, motiv pentru care nu se poate trece repede la pregatirea solului. Lasarea araturii negrapata peste iarna atrage dupa sine o intarziere a semanatului cu mai multe zile, fapt ce se rasfrange negativ asupra productiei. Lucrarea araturii din toamna, comparativ cu lucrarea numai in primavara, aduce sporuri de recolta care merita toata atentia (4-7 q/ha).a) Aratul In Octombrie U650 + PP3x30 O trecere 25 cm;b) Discuitul In Februarie U650 + GD3.4 O trecere 8-10 cm;c) Semanatul In Februarie U650 + SUP29 O trecere 7-8 cm;d) Erbicidatul In Aprilie-Mai U650 + MET 1500 O trecere - ;e) Insecticid In Iunie Aviv tratament la avertizare suportat de catre stat;f) Recoltatul Cand 75% dintre pastai sunt brunificate Cu combina autopropulsata.4.4 Samanta si semanatul: modul de procurare al semintei, hibridul, indici de calitate, tratamente la samanta, data/perioada semanatului, calculul UTU, stabilirea densitatii, calculul normei de semanat, tehnica semanatului, utilaje folosite.Procurarea semintei: Furnizori Producere de samanta ceritificata.Hibridul Profi, soi erect P(%) = 90, G(%) = 88, MMB = 60gTratamente la samanta: Nu se fac tratamente decat bacterizari si cine doreste in Februarie cu U650 + SUP29.Mazarea se seamana primavara foarte de timpuriu, odata cu desprimavararea, imediat ce se poate pregati solul cu grapa cu colti reglabili sau cu grapa cu discuri. Semanatul timpuriu al mazarii este impus de particularitatile biologice ale plantelor, adic de temperatura de germinatie scazuta (+1oC), de cerintele ridicate fata de apa ale semintelor pentru incoltire (peste 100% din greutatea lor) si de faptul ca plantele vegeteaza mai bine la temperaturi mai scazute. Nu este nici un pericol de inghet al plantelor tinere, deoarece ele rezista si la temperaturi de -6oC, uneori la temperaturi si mai scazute.4.5 Lucrarile de ingrijire: 4.5.1 combaterea buruienilor: buruieni frecvente in zona, combaterea chimica, substanta active, produs commercial, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul)necesitatea lucrarilor de combatere aplicate. Buruieni frecvente in zona: Pisum Arvense (mazare furajera), Sinapis Arvensis (mustar de camp), Polygonum Aviculare (troscot), Chenopodium Polyspermum (spanac salbatic). Combaterea chimica: Cu sare 2.4D Dicopan 0.3 l/ha, se da in mai cu U650 + MET 1500. Mazarea prin stratul de ceara pe care-l prezinta pe frunze suporta foarte bine erbicidul 2.4D, cu conditia sa nu se utilizeze cantitati mari.4.5.2combaterea bolilor: boli frecvente in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate. Mana mazarii (Peronospora Pisi) Pe toate organele aeriene, pe frunze, pe fata superioara, rezulta pete de decolorare, iar in dreptul lor pe fata inferioara se dezvolta un puf cenusiu format din conidiofori si conidii. Tesutul se necrozeaza si pastaile manate formeaza boabe putine, sunt seci, si captusite in interior cu un puf cenusiu. Agentul patogen, ciuperci: Mastigomycotina, Oomycetes, Peronosporales, formeaza conidiofori incolori, dicotomic ramificati, care poarta conidii de culoare galbui, limoniforme, care germineaza de regula prin filamente. In tesuturile bolnave, ciupercile formeaza oospori mai tarziu. In cursul vegetatiei se raspandeste prin conidii de la un an la altul, se transmit prin samanta si resturi vegetale cu oospori. Tratamente cu Aprom. Se evita irigarea prin aspersiune, si interventiile cand plantele sunt umede. La atacuri foarte grave se aplica stropitul cu antiperonosporica. 4.5.3 combaterea daunatorilor: daunatori frecventi in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate. Bruchus Pisorum (gargarita mazarii) Este un coleopter unde elitrele nu ajung pana jos (are fundul descoperit). Adultul prezinta o culoare maroniu-cenusie, larva este oligopoda (monofag). Raspandire in Sud-Estul tarii. Are o singura generatie si ierneaza in boabele atacate scuturate pe pamant, ori in boabele din hambar. Apar in culturi atunci cand infloreste mazarea (10Aprilie). Se hranesc cu organe florale sau parti din plante. Depun oua pe pastaile in curs de formare, larva intra in bob si consuma continutul bobuluiproducand pagube calitative si cantitative (10-15% si 20% in depozit). Larva se impupeaza in bob, inainte de impupare sapa un fel de capacel mai subtire. Adultul la iesire face o gaura. Pagube deosebite prin distrugerea boabelor. PED = 2 adulti/m2 si 5 larve/100 boabe in depozit fie 10% boabe cu orificii in depozit. Combatere: folosirea de seminte neatacate sau cu larve si daunatori omorati. Dupa recoltare, productia de mazare se dezinsectizeaza fie cu sulfura de C sau tetraclorura de C, fosfura de aluminiu 30g/t de seminte, dam cu organofosforice care dureaza o luna cand planta e 1/3 inflorita.4.6 Recoltarea: perioada de efectuare a recoltatului, tehnica recoltatului, destinatia recoltei, problema resturilor vegetale. Mazarea se recolteaza cand 75% din pastai sunt brunificate cu combina autopropulsata. Momentul cel mai potrivit pentru recoltare este atunci cand majoritatea plantelor sau ingalbenit, 2/3 din pastai sunt galbene, iar boabele s-au intarit. Taierea mazarii se realizeaza mecanizat in conditii bune cu masina MRM-2.2M, care taie plantele, le separa de restul lanului si apoi le aseaza intr-o brazda continua, lata de 1m. In timpul lucrului, masina nu are actiuni mecanice dure, care sa determine spargerea pastailor si pierderea boabelor. Plantele de mazare sunt taiate de la suprafata solului, astfel ca radacinile cu nodozitati raman in pamant. Dupa ce plantele se usuca pe teren (3-5 zile) se face treieratul in mers, cu combina echipata cu ridicator. La combina se da o deschidere mai mare contra batatorului, iar turatiile tobei se reduc la 600 rpm. Prin recoltarea divizata cu masina MRM-2.2M si combina de cereale pierderile maxime se ridica la 5% fata de 15-25% prin recoltatul manual si treieratul din poloage cu combina. Forta de munca se reduce cu 95%, iar costul cu 45%.