label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabi Dobocan
Facultatea de Electronica si TelecomunicatiiDispozitive si Circuite ElectronicePROIECTStudent: VASILE ANDREEAGrupa 433ACuprins:1.Tema Proiectului2.Schema Bloc3.Realizarea circuituluia.Amplificatorul de clasa A cuplat Galvanicb.Reteaua Wienc.Amplificatorul Limitatord.Amplificatorul Finale.Sursele de tensiune4.Schema Finala5.BibliografieCap. 1 - Tema proiectului:Sa se proiecteze un oscilator generator de pulsuri dreptunghiulare cu urmatoarele caracteristici: Frecventa de oscilatie f0 reglabila in internavul 2-5 KHz Factorul de umplere N=0.5 Sarcina la iesire RL=400 Amplitudinea (varf la varf) a oscilatiei la iesire VO reglabila in intervalul 2.5-5V. Semnalul la iesire nu are componenta continua.Cap. 2 Schema BlocAm optat pentru constructia aparatului folosind un oscilator sinusoidal cu punte Wien. Semnalul sinusoidal se transforma folosind un amplificator limitat in semnal dreptunghiular.Pentru a asigura o tensiune corespunzatoare pe sarcina vom folosi un amplificator.Un oscilator este un amplificator cu iesirea legata la intrare, deci primul pas este sa construim un amplificator.Pentru o functionare mai stabila amplificatorul se realizeaza cu doua tranzistoare. Cap. 3 Realizarea circuitului 3.a - Amplificatorul de clasa A cuplat GalvanicSe construieste un amplificator de clasa A cuplat Galvanic.folosit tranzistoare NPN datorita ridicat, fiind interesati in primul rand de castig. Banda este limitata datorita frecventei de taiere a tranzistoarelor si de condensatorul de la iesire.O valoare de 100 F va acoperi toata banda pana la aproximatim 10 Hz(cu cat este mai mare capacitatea cu atat frecventa scade).Primul tranzistor trebuie sa aiba impedanta mare pe intrare si pe iesire, asa ca alegem referinta mare e colector R1=10 k . Pentru a-l echilibra si a nu ataca tranzistorul T2 adaugam si R2=1 k (S-a observat ca functionarea este mai buna cu 1k2, reducandu-se varfurile nedorite in semnal).Baza lui T1 este lasata in gol deoarece ea va fi deschisa de tensiunea venita din bucla de reactie WIEN.Baza lui T2 este polarizata de R1 (care este destul de mare). Alegem R3 de o valoare mica, dorind sa scadem impedanta la iesire. R3 = 150 . R4 va fi deasemenea mica, pentru un VCE cat mai mare si o amplificare cat mai puternica R4 = 50 .Alegem tensiunea de alimentare Vcc= 6 V.Curentii prin tranzistoare sunt foarte mici deci putem alege un tranzistor NPN de uz general. Am preferat 2N2222 pentru [15-120].In montaj am folosit o varianta imbunatatita a lui 2N2222 numita PN2222 cu de catalog [100-300].Componentele alese sunt:R1 = 10 K T1 = PN22222R2 = 1k2 T2 = PN22222R3 = 150 R4 = 50 3.b Reteaua WienReteaua Wien aplicata la montaj este una folosita la amplificatoare operationale. Neavand intrare inversoare folosim cele 2 iesiri (inversoare si neinversoare) ale tranzistorului T2.Frecventa oscilatorului este data de formulaPentru a stabili frecventa in intervalul dorit rezistenta trebuie sa varieze intre 680 si 6K8. Problema a fost resolvata astfel:(alta rezistenta variabila folosita in reteaua Wien).De remarcat este faptul ca in reteaua Wien avem aceleasi R si C, asa ca trebuie sa folosim un potentiometru dublu (Stereo). Am adaugat un potentiometru de 1K la iesirea oscilatorului pentru a asigura o sarcina pentru T2 la diferitele intervale de frecventa.Asadar, acesta este generatorul de semnal sinusoidal cu punte Wien, cuf [2.5-25 KHz]. 3.c - Amplificatorul limitator Acesta transforma un semnal sinusoidal in dreptunghiular.Principiu de functionare: se acceseaza baza unui tranzistor cu un semnal puternic si se depaseste cu varful sinusoidei amplitudinea maxima a amplificatorului.Tot in clasa A construim inca un amplificator, dar mai sensibil la semnale mici decat primul.Cautam sensibilitate mare pe intrare si amplitudine maxima mica. Un prim mod de a rezolva problema este de a miscora tensiunea de alimentare si de a pune rzistente mari pe intrare si iesire.Deschidem baza lui T1 cu R1 = 500 K si R2 = 100 K . R3 = 5K6 polarizeaza T2 si alimenteaza T1.Am ales 5K6 pentru a deschide mai mult baza la T2 si a lasa totusi o amplificare mai mare pe T1.R3 comanda un curent relativ mare pe baza lui T2, asa ca com avea curentii in colector si emitor considerabil mai mari ca la T1. Asadar nu vom avea nevoie de rezistente prea mari. Alegem R4 = 1K5 si R5 = 4K5 .Semnalul la iesire arata astfel:Pe ecran se vor observa varfuri deranjate pe care le vom filtra cu un condensator Ca de 100 pF la iesirea din amplificator.Ca filtreaza in mod special la frecvente mari, deci peste valorile de 20-25 KHz montajul nu va mai asigura un semnal dreptunghiular.Acesta este circuitul care transforma un semnal sinusoidal intr-un semnal dreptunghiular cu imbunatatiri de lucru pentru banda de 2.5 25 KHz.Nu mai este necesar ca sa fie mare asa ca se vor putea folosi niste tranzistoare mai ieftine si de frecventa mai joasa. In cazul acesta BC 547 B este ideal.Din potentiometrul Rv comandam nivelul de atac al primului tranzistor, implicit factorul de umplere. Am ales 500 K pentru o plaja mare a valorilor pentru semnalul de intrare.Asadar, componentele la amplificatorul limitaror vor fi:Rv = 500 K R1 = 560 K R2 = 100 K Ca = 100 PfR3 = 5K6 T1 = BC547BR4 = 1K5 T2 = BC547BR5 = 3K9 3.d - Amplificatorul finalRealizam o schema clasica cu valori standard de 1K in colector si 150K in baza si un tranzistor cu mare.PN2222 este o alegere evidenta in acest caz avand Ice = 800 mA si > 100.R1 regleaza amplitudinea semnalului de iesire.Pentru RA = 0 VV+v+ pe 400 = 5 VPentru RA = 5K VV+v+ pe 400 = 2.5 VAlimentarea se realizeaza in 15V pentru a avea o amplificare mare.Pe o sarcina de 1M valorile tensiunii de la iesire se dubleaza. 3.e - Sursele de tensiuneSursele sunt simple, realizate cu CI 7806 si 78157806 si 7815 sunt date in catalog cu Um maxim de 30 V asa ca tensiunea de alimentare are o plaja foarte larga. Cap. 5 - Bibliografie1.G. Bajeu,Gh. Stancu - Generatoare de semnale sinusoidale2.Circuite integrate liniare - Manual de utilizare (vol. 4)3.Circuite integrate analogice4.Gheorghe Brezeanu - D.C.E. Curs5.http://www.dce.pub.ro