Florile capcana nu servesc doar pentru prinderea si mistuirea prazii in vederea obtinerii substantelor azotoase, ca la unele plante carnivore, ci si pentru asigurarea polenizarii incrucisate. In acest caz florile au suferit o serie de modificari adaptive menite sa atraga si mai ales sa retina insectele. Ele au nectar mirositor culori vizibile, forma unei palnii inzestrata la capat cu un capacel si inauntru cu perisori care impiedica iesirea, intocmai ca dispozitivele de la unele capcane de soareci. O astfel de planta este cucurbetica (aristolechia clemati),frecvent intalnita in vii pe langa garduri, in ochiuri de padure. Floarea ei galbuie ori tarcata cu rosu la unele neamuri mediteraneene ce cresc si pe valea Cernei, are forma unui tubulet dilatat la baza cu o limbuta in partea superioara vizibila de la distanta.



Cucurbetica este vizitata de insecte mici care se pot strecura prin gatul palniei florale. Odata patrunse, ele nu mai pot iesi, din cauza celor doua randuri de perisori rigizi intorsi inh jos. Prinsa, insecta se zbate in interiorul florii, descarca pe stgmate polenul cu care a intrat, producand polenizarea. Putin timp dupa ce are loc fecundatia, perii care impiedicau iesirea din corola se imoaie, se ofilesc, si calea ramane libera pentru insecte. Aceasta isi va lua zborul spre alta floare, incarcata de polenul de la staminele care intre timp, ajunse la maturitate isi deschid anterele. Pe acelasi principiu functioneaza si capcana florii de rodul pamantului (Arum maculatum).