CAMPIA DE VEST - CAMPIA BANATULUI - La nivelul Campiei de Vest a Romaniei , Campia Banatului este cea mai extinsa campie (aproape dublul celorlalte doua),are cea mai mare latime(120 km),poseda cea mai vasta si complexa campie piemontana,pastreaza urmele celei mai variate evolutii a unui rau vestic (Muresul),are cele mai multe cursuri de apa canalizata,este cea mai industrializata,cea mai dotata turistic si singura cu doua orase foarte mari. La nivelul tarii,aici se afla punctul cel mai vestic(Beba Veche),orasul cel mai vestic (Sarnicolau Mare),aici a luat nastere primul tranvai cu cai(Timisoara,1869) si electric (1899), primul iluminat public electric din Europa(1884)etc. . Pozitia geografica din punct de vedere al asezarii,Campia Banatului se afla la sud de Crisul Alb ; limitele acesteia fiind :N-Crisul Alb ;E-Dealurile deVest ;V,S-granita cu Ungaria pana la Beba Veche si apoi granita cu Iugoslavia. Relieful Campia Banatului este alcatuita din urmatoarele subdiviziuni :Campia Muresului ( C. Vingai ;C. Nadlacului ;C. Aradului ;C. Jimboliei ;C. Arancai) ;Campia Timisului ;Campia Lugojului ;Campia Barzavei apartinand celor trei trepte : campii inalte (piemontane),campii joase si campii intermediare. Aceste tipuri de campii sunt repartizate astfel : campii inalte(C. Vingai ;C. Barzavei ;C. Lugojului),campii joase (C. Timisului ;C. Arancai),campii intermediare(C. Jimboliei ;C. Aradului ; C. Nadlacului). Are structura de platforma(orizontala),format prin depunerea de sedimente si se afla pe placa intralpina. Resursele litosferei din punct de vedere al tipului de sol,Campia Banatului se poate caracteriza prin soluri zonale,dominate de molisoluri(cernoziomuri-C. Nadlacului,C. Jimboliei,C. Vingai,parti din C. Timisului,C.Aradului,C. Arancai),determinand aparitia stepei, pentru ca odata cu trecerea la mediul de padure in est sa apara foarte rar argiluvisoluri,chiar cambisoluri ( vestul Aradului,vestul Timisoarei si golful Lugojului) si soluri azonale care se remarca in principal prin clasa hidromorfe (lacovisti,gleice) care domina C. Timisului ;solurile halomorfe apar dispersate in areale mici peste campiile joase ; vertisolurile exista mai ales in SV,pe depozitele argiloase ale fostelor mlastini si lacuri ,iar solurile aluviale ocupa suprafetele luncilor si parti din C. Timisului si C. Arancai. C. Banatului are putine hidrocarburi,unele materiale de constructii si un potential agricol ridicat. Petrolul si gazele naturale au fost descoperite in C. Vingai de vest,in V C.Arancai si in C. Nadlacului.Ca volum titeiul de aici reprezinta aprox. 10% din productia nationala,iar gazele naturale cca. 3%. Dintre materialele de constructii se exploateaza argila ( C. Jimboliei ;C. Timisului), nisip cuartos (lunca Timisului,Muresului),roci vulcanice(poalele M-tilor Zarandului). Potentialul agricol provine din relieful de campie,soluri dominante de clasa molisoluri si clima favorabila agriculurii(temperaturi medii anuale de peste 10 C iar precipitatii cca. 630 mm.).Fondul agricol detine intre 80-90% din totalul fondului funciar,iar suprafata arabila ajunge la 90%(exista comune in campia Aradului,Nadlacului unde ajunge chiar la 99%). Pasunile si faneturile naturale au o pondere de 6-8%.Viticultura ocupa 0.5-1%(E. C. Vingai). Fondul forestier este nesemnificativ detinand areale mici in unele lunci pe Mures(Padurea Ciala),Timis(Padurea Verde,Padurea Mare)etc. Plantele de cultura sunt dominate de cereale,ocupand 68% din fondul arabil(graul,secara, porumbul-majoritare la N si S de Mures ;orzul si orzoaica-in partea central-vestica,ocupa suprafete relativ mari datorita cerintelor in productia de bere ;ovazul-o pondere mai scazuta ; orezul desi are conditii optime de caldura,are o cultura restransa datorita necesitatii irigarii (lunca Muresului) . Urmeaza plantele tehnice cu cca.15%(floarea-soarelui cu o pondere de 5-15% ;inul pentru ulei-desi este mai frecvent in dealuri,este totusi prezent si in campie,pe cernoziomuri ;sfecla de zahar-in partea central-vestica,3-8% ;canepa-C. Jimboliei si Arancai 1-10% etc.),legumele cu cca.75(se cultiva in special tomate,ardei gras,castraveti,apoi gogosari,varza,ceapa,usturoi etc.La Arad exista si ciupercarii.Pepenii verzi si galbeni sunt in restrangere ca suprafata,fata de trecut,cu un specific pentru C. Aradului,C. Jimboliei etc. Leguminoasele pentru boabe(mazare,fasole,soia) cunosc o dezvoltare rapida),plantele de nutret,cu o pondere de9-10% din arabil,sunt dominate de lucerna si trifoi,iar viticultura se practica pe o suprafata de 1% din arabil. Resursele hidrosferei sunt reprezentate prin ape subterane,rauri si lacuri. Apele subterane (freatice si de adancime) au o mare diversitate in functie de tipul si altitudinea relativa a campiilor.Apele freatice se prezinta la 5-10 m adancime,iar majoritatea apelor sunt potabile,fiind bicarbonate,dar spre vest minerilarizarea creste,apele devenind nepotabile si improprii irigatiilor.Debitul apelor de adancime creste cu adancimea,incep de la 60 m,dar arteziene devin numai cele de la 100 m in jos,sunt folosite pentru alimentari cu apa potabila si irigatii.Apele termale sunt folosite pentru incalzirea locuintelor,a serelor,pentru uscarea cerealelor etc. Exista sonde ce aduc aceasta apa pentru a fii folosita de exemplu Sarnicolau Mare si Jimbolia. Raurile sunt reprezentate de Mures(izvoraste din M-tii Hasmasu Mare) ;Aranca(din C. Aradului, in perioadele foarte ploioase nu poate evacua toata apa,provocand inundatii pe campurile laterale) ; Bega(din M-tii Poiana Rusca-este adaptat si canalizat pentru navigatie, singurul rau interior navigabil ;Timis(colector principal al C. Banatului,izvoraste din M-tii Banatului si grupa Retezat-Godeanu).Acestea sunt folosite pentru alimentarea cu apa a localitatilor,pentru pescuit ,irigatii , navigatie-Bega etc. Lacurile sunt mici si foarte mici ,dar in general multe.Acestea sunt de mai multe tipuri : lacuri de meandre si albii parasite(C. Timisului,pe Bega,Aranca etc.) ;lacuri de mlastini amenajate de om(C. Vingai) ;lacuri de crov(specifice campiilor de loessuri) ;lacuri antropice subdivizandu-se in : a)lacuri formate in excavatii(specifice C. Banatului) care s-au umplut de apa ploilor sau au interceptat panza freatica,au densitati mari la Timisoara,Jimbolia,Sarnicolau Mare etc. ; b)helesteiele pentru peste in C. Timisului,C. Begai etc.; c)iazuri in C. Vingai(L. Padureni) si C. Barzavei(L. Pogonis-unul dintre cele mai mari).Lacurile se folosesc pentru irigatii(iazurile) iar lacul hidroenergetic-L. Secu(Barzava) este folosit pentru producerea energiei electrice etc. Resursele biosferei sunt reprezentate prin vegetatie si fauna. Vegetatia zonala indica asociatii de silvostepa si padure,dar solurile de tip cernoziomuri indica si existenta de stepa,insa omul a desfiintat aproape tot arealul silvostepei,cat si cel al padurii, inlocuindu-l cu culturi.In prezent campia a ramas cu numai 0.3-7% padure.Silvostepa este reprezentata prin tufisuri de arbusti si stejari.Pe lunci exista pajisti ca iarba moale,pir,coada vulpii etc.Padurea de cer si garnita ocupa o parte a campiei de est a Banatului,in amestec cu stejar ,frasin , artar tataresc,ulm,tei argintiu. Vegetatia azonala indica existenta vegetatiei de nisip palcuri de salcam ; vegetatiei halofile ; vegetatiei de mlastini si lacuri-dispusa in fasii dupa gradul de umezeala(papura si stuf la mal,iar spre interior-nufar si iris.) Fauna este de tip central-european cu elemente submediteraneene(broasca testoasa de uscat , vipera,scorpionul).In fauna stepei si silvostepei se remarca rozatoarele :popandaul,harciogul,iepurele de camp etc. ;dintre pasari se mentioneaza : dropia ,prepelita,potarnichea etc.Fauna specifica padurilor de stejar este compusa din ierbivore precum caprioara(la Sarnicolau Mare ,Jimbolia), cerbul,unele carnivore : vulpea , dihorul , navastuica,pisica salbatica etc. Si pasari ca : ciocanitoare ,soim,cucuveaua,mierla neagra , privighetoarea.Fauna piscicola se imparte in doua zone :mreana(in est) si crapul(in vest).In cadrul mrenei se mai gasesc clean,morunas,somn iar alaturi de crap mai cresc babusca, stiuca, bibanul soare si somnul pitic.In lacuri in afara de crap,se afla tipar si lin.Exista mamifere acvatice,unele cu blana pretioasa,ca vidra,bizamul .Avifauna este compusa din rate si gaste salbatice,egrete.Valorificarea faunei si vegetatiei se realizeaza prin vanatoare-pentru mancare ,blana ,pene ;prin pescuit si respectiv prin folosire lemnului,folosirea ierburilor (pasunat). Resurse umane-miscarea naturala si miscarea migratorie-evolutii Nr. populatiei din C. Banatului este de cca.1,5mil. din care 63.4% sunt oraseni,majoritatea gasindu-se in cele doua mari orase-Timisoara si Arad-. Densitatea medie este de 102 loc\\\\\\\\km,fara cele 2 orase se reduce la o medie de 50-51% loc\\\\\\\\km . Cele mai mici densitati se intalnesc in C. Timisului,C. Arancai,C. Lugojului,C. Barzavei cu 20-40 loc\\\\\\\\km. Municipiul Timisoara are peste 3000 loc\\\\\\\\km iar Aradul peste 800 loc\\\\\\\\km iar celalte orase intre 200-500 loc\\\\\\\\km. Sporul natural in mediul rural este in general negativ,cu exceptia unor comune din aproprierea Timisoarei si Aradului unde se ridica la 1-2 %,adica mortalitatea este mai ridicata decat natalitatea,aceasta fiind consecinta muncilor agricole grele la care sunt supusi oamenii,indeosebi femeile fapt ce duce la un nr. mai ridicat de decedati din randul populatiei feminine decat cea masculina,ceea ce inseamna un nr. mai ridicat de barbatii in aceste regiuni. In orase sporul natural este pozitiv de 3-10%,datorita imbunatatirilor conditiilor de viata. S-a constatat ca din punct de vedere al structurii pe grupa de varsta si sexe in grupa tinerilor( 0-14 ani) predomina populatia masculina,in grupa adultilor (15-64 ani) ponderea este relativ egala iar in grupa varstnicilor(65,>80 ani) ponderea mai ridicata o au femeile. Pana in 1998 populatia in aceasta regiune a crescut lent,pentru ca astazi sa fie in scadere datorita marilor aglomerari urbane ceea ce genereaza aparitia somajului din cauza lipsei locurilor de munca , astfel populatia se revarsa peste granite(Iugoslavia,Ungaria) sau spre zone mai avantajoase din punct de vedere economic.In Campia Banatului primul loc este detinut de sectorul primal-agricultura,pescuit-in principal datorita intinderi ridicate a terenurilor cultivate ;urmat de sectorul secundar-industrie prelucratoare si constructii-si sectorul tertiar-serviciile , indeosebi in spatiile urbane-. Populatia este alcatuita in cea mai mare parte din persoane inactive(pensionari,elevi.copii) si mai putin persoane active(muncitorii,somerii de la ultimul recensamant). Turismul este relativ sarac in Campia Banatului in ceea ce priveste obiectivele turistice naturale,exista in schimb obiecte istorice si social-economice,plus o mare capacitate de cazare la Timisoara si Arad. Se gasesc totusi unele elemente naturale,ca apele minerale,podgoriile,palcurile de padure,unele lacuri sau rezervatii( Satchinez-C. Timisului-rezervatii de pasari-egrete,tiganusul-si detine cca. 25% din pasarile de apa de la noi ;in Parcul Copiilor din Timisoara-stejarii seculari ;laleaua pestrita , magnoliile-C. Siriei). Aradul-impresioneaza prin Muzeul judetean ;Palatul Culturii ;Monumentul orasului roman ; strandul cu apa termala etc. Timisoara-este cel mai important centru turistic al campiei ;atrage prin Muzeul Banatului ; Catedrala Sarbeasca ;Monumentul Lupoaicei ;gradini ;stranduri etc. In ciuda potentialului turistic si natural mai scazut, Campia Banatului continua sa fie o regiune importanta pentru patrimoniul Romaniei,prin vestigii ce-i ofera propia atractie si originalitate.