Scurt istoric Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din Tara Romaneasca,a carui existenta-asa cum o arata si numele-a fost legata de un rau-de Jiu-sau mai exact de valoarea acestuia,o adevarata axa geografica pe care se afla resedinta si catre care converg toate caile de legatura din cuprinsul lui.Explicatia data numelui de Dolj ,ca ar insemna Jiul de Jos(prin impreunarea cuvantului slav dolii sau dolie-insemnand jos,de jos-cu numele raului) nu numai ca nu poate fi pusa la indoiala ,dar arata in mod evident cat de mare a fost rolul vaii Jiului pentru tinutul dintr-o parte si alta a lui de indata ce a dat numele la doua unitati administrative pe care le strabate de la nord la sud :Gorj (tinutul Jiului de munte sau de sus) si Dolj(tinutul Jiului de jos,de campie,dinspre balta).Daca numele judetului apartine istoriei mai recente a Olteniei,acela al apei dupa care a fost denumit judetul-adica numele de Jiu-este cu mult mai vechi.Fiindca nu s-a ajuns pana acum la o explicatie certa,el cinstituie inca o enigma pentru toponimisti,dar este aproape unanim acceptat ca reprezinta un nume dat-ca si pentru alte rauri de importanta lui-de populatia autohtona,anticade la nord de Dunare si perpetuat astfel pana in vremea noastra.Interesant este ca in primele atestari documentare ale judetelor din Oltenia,datand din secolul al XV-lea,in partea de sud a accestei provincii se gaseste mentionat Judetul de Balta.La inceputul secolului urmator,in locul Judetului de Balta apare o alta formatiune administrativa sub denumirea de Jiul de Jos,adica tocmai cea care avea sa devina mai tarziu judetul Dolj. Descoperirile arheologice au relevat ca teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtona neintrerupta inca din era paleolitica. Cea dintai mentiune documentara dateaza din 1444, sub denumirea asadar de Judetul de Balta ,asezat in Campia Dunarii si se intindea de la Balta Blahnita, aflata azi pe teritoriul judetului Mehedinti, pana la actuala comuna doljeana, Bistret. Tinutul Doljului a fost binecuvantat cu bunurile materiale si spirituale faurite in decursul timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Carna, Verbicioara, Salcuta, Carcea si Cotofeni, datand din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane.Marturiile arheologice atesta o viata prospera in cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingand aici apogeul in timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al carui nume a fost preluat de romani si transpus in Tabula Peutingeriana , consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai importanta, realizata in sec. IV,"Brazda lui Novac", strabate zona de la vest la est.Numarul mare de localitati si cresterea demografica la inceputul mileniului doi au dus la o dinamica economico - sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale.In prima jumatate a secolului al XIII-lea se remarca cnezatul condus de Ioan Intaiul , personaj cunoscut din documente ca apartinator marii familii a boierilor Craiovesti , familie care a jucat un rol de prima importanta in viata politica a statului feudal Tara Romaneasca. Tot Craiovestii sunt familia conducatoare a celei mai insemnate institutii - Marea Banie a Olteniei - consemnata in 1475 intr-un hrisov al domnitorului Laiota Basarab.La sfarsitul veacului al XV-lea Craiova a devenit resedinta Baniei Olteniei si mai tarziu, in secolul al XVIII-lea, a Caimacamiei.De-a lungul vremilor, din randul familiei Craiovestilor au fost inaltati in fruntea tarii domnitorii: Neagoe Basarab , Radu de la Afumati , Radu Serban , Matei Basarab , Constantin Serban , Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu . Marea Banie a Olteniei ajunge o institutie de prim ordin in timpul domniei lui Mihai Viteazul , cand dregatoria de Mare Ban a fost incredintata lui Preda Buzescu.In timpul domnitorilor fanarioti, boierimea craioveana isi manifesta ostilitatea fata de domnitorii impusi de Poarta Otomana.Dominatia austriaca in Oltenia in perioada 1718 - 1739 a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali, fapt care a condus la o puternica miscare a haiducilor si chiar la actiuni de impotrivire a boierilor fata de administratia habsburgica.Intre anii 1770-1771, Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti.Una din marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Romanesti pe ultimii sai domnitori - Grigorie Dimitrie Bibescu si Barbu Dimitrie Stirbei.Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de locuitori ai Doljului.La 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, I. Heliade Radulescu si Costache Romanescu.Razboiul de Independenta din 1877-1878 a chemat sub arme foarte multi tineri din populatia acestei zone, direct implicata teritorial prin localitatile sale de la Dunare - Calafatul si Poiana Mare, unde a functionat si Comandamentul Trupelor Romane.Perioada urmatoare razboiului de independenta a fost o epoca de progres din punct de vedere economic si cultural, astfel ca la sfarsitul secolului al XlX-lea in orasul Craiova, cu cca. 40.000 de locuitori, existau mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii, etc.In anul 1910 populatia Craiovei insuma 51.400 locuitori si era al doilea oras al Romaniei dupa Bucuresti.In timpul primului razboi mondial, populatia Doljului a opus o darza rezistenta ocupantului, zeci de mii de ostasi olteni jertfindu-si viata pentru realizarea Romaniei Mari.Perioada interbelica se caracterizeaza printr-o activitate economica preponderent agrara, procesul de industrializare fiind lent si unilateral, marii proprietari funciari din zona investindu-si capitalurile in palate monumentale, institutii comerciale si banci.Dupa al doilea razboi mondial in Dolj se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, industria chimica, industria alimentara, usoara si a materialelor de constructii, industria electrotehnica, extractiva si energetica, precum si industria aeronautica. Descoperiri de ultima ora (mai 2003) au relevat ca localitatea Craiova, capitala judetului, in afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat in secolele VII-VIII denumirea latina Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela in apropierea castrului Pelendava, datata din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extrema importanta, intr-o harta alcatuita in preajma bataliei de la Nicopole (1396), inclusa intr-un manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei romanesti, prin bunavointa ministerului francez al cultelor, probeaza continuitatea asezarii Craiovei cel putin intre secolele VII-XII (preajma bataliei de la Nicopole). Existenta unui centru administrativ in zona probeaza existenta unei vieti destul de infloritoare pe aria judetului Dolj.Stema judetului Dolj Stema judetului DoljEste adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 si publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003.Descrierea stemei: Stema judetului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, taiat si retezat. in cartierul unu, in camp rosu, un leu rampant, incoronat, de aur, armat si limbat cu negru, tinand o sabie de aur, in pal. in cartierul doi, in camp rosu, un snop de grau, de aur. in cartierul trei, in camp albastru, un peste de argint, orientat spre dreapta.Semnificatia elementelor insumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorica romaneasca, si este un corolar al virtutilor locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grau reprezinta bogatia acestui judet si ocupatia traditionala a locuitorilor sai. Pestele este un element heraldic traditional, in scris in vechea stema interbelica a judetului, si reprezinta bogatia apelor acestei zone, iar prin extrapolare poete deveni un simbol al agilitatii oamenilor de pe aceste meleaguri. Descriere geograficaAsezare geografica Situat in zona de sud- sud-vest a Romaniei, judetul Dolj se intinde intre 4400' si 4430' latitudine nordica si 2200' si 2300' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de raul Jiu, al carui nume il poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos.Vecini Doljul este invecinat cu judetele: Mehedinti la vest, Gorj si Valcea la nord, Olt la est si fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a Romaniei cu Bulgaria.Suprafata Suprafata totala este de 7.414 kmp si reprezinta 3,1% din suprafata tarii. Din acest punct de vedere Doljul se situeaza pe locul 7 intre unitatile administrativ-teritoriale ale Romaniei.Clima Situarea judetului in partea de sud-vest a tarii arata pozitionarea acestuia in zona climatica temperata,cu influente submediteraneene.Efectele de fohn car i-au nastere in timpul invaziilor vestice si sud-vestice determina nu numai o dominanta a vanturilor de vest,dar si o medie a temperaturilor anuale mai ridicate(cu mai mult de 10C)decat cele ce se cunosc in estul Campiei Dunarii.De altfel pe teritoriul judetului mai bate si austrul-un vant uscat care bate indeosebi vara, i se mai spune si Saracila si in ultima vreme a devenit tot mai frecvent. Temperaturile medii anuale se incadreaza in aceasta regiune devenita din ce in ce mai torida,la peste 110C,ceea ce face ca valorile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice sa ajunga intre 300-400 mm.Temperaturile medii ale lunii celei mai reci-ianuarie-nu ajung la -30C iar temperaturile medii ale lunii iulie se incadreaza undeva la peste 230C. In ceea ce priveste fenomenul incalzirii globale,care isi pune amprenta puternic pe teritoriul tarii noastre,specialistii apreciaza ca anumite regiuni vor suferi de pe urma valului de caldura. Judetul Dolj reprezinta una dintre aceste regiuni,in care se estimeaza ca peste cca.20 ani se va produce fenomenul desertificarii,ceea ce va conduce la o serie de probleme in ceea ce priveste mersul agiculturii,existenta vegetatiei,problema apei,a bolilor(ex. cancerul de piele) etc. Astazi se poate spune ca asistam la debutul acestui fenomen,prin lipsa intr-un intreval mare de timp a apei pluviatile si prin prezenta unui potential caloric tot mai ridicat. Relieful Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, campia si zona de deal. Imaginea generala este aceea a unei suprafete tabulare coborand usor de la nord la sud,dar nu pe nesimtite si uniform,ci in trepte,cu denivelari din ce in ce mai reduse pe masura ce se apropie de Dunare.Ca urmare a felului in care reteaua de vaifragmenteaza suprafata campiei si a modului de dispunere a treptelor din lungul Dunarii,teritoriul coboara usor nu numai spre sud,ci si de la vest la est.Este o coborare usoara,conforma inclinarii generale a Campiei Olteniei,pusa bine in evidenta de liniile generale ale reliefului care par a avea tendinta sa se adune undeva spre gura Oltului. Cea mai mare altitudine absoluta se intalneste in marginea de nord a judetului,in dealurile dintr-o parte si alta a paraului Plosca,unde ajunge la 325m.La vest de Jiu inaltimile abia depasesc 270 m(dealul Comanicea 271 m). Pe masura apropierii de Dunare si a coborarii inaltimii generale a teritoriului ,se diminueaza si diferenta dintre suprafata campurilor si fundul larg al vailor.Aceasta se produce in asa fel incat in lunca cea intinsa a Dunarii,cele doua nivele caracteristice pentru oricare teritoriu-suprafata mai inalta a campurilor si nivelul vailor principale- ajung sa se identifice intr-o singura suprafata cu inaltimi care,pe fondul unei coborari generale in sensul de curgere a fluviului,se situeaza la altitudinea generala de 25-30 m. Privind asadar,diferenta dintre inaltimile extreme de pe intreg teritoriul,observam ca aceasta este de aproape 250 m,ceea ce ar depasi diferentele de altitudine obisnuit intalnite in campii.Luand insa in consideratie distanta pe care se realizeaza aceasta diferenta de nivel(cca. 80 km) si lipsa unor denivelari pronuntate pe cea mai mare parte a teritoriului,nu poate fii schimbata aprecierea initiala ca acest judet poate fi socotit ca facand parte din cele tipice de campie. In ceea ce priveste solurile ,aceste fac parte din categoria cernoziomurilor,fiind soluri fertile,pe care se realizeaza numeroase culturi agicole iar in sud se intalnesc mari cantitati de nisip folosit in industrie. Mult timp teritoriul judetului Dolj isi limita destul de mult ramurile avutiei sale- aceasta consta numai in fertilitatea solului,in bogatia baltilor din sudul lui si,ca resurse ale subsolului,in depozitele de pietrisuri si nisipuri indispensabile oricarei constructii,la care sunt adaugate si argilele pentru fabricarea tiglelor si caramizilor,dar pe baza cercetarilor s-a dovedit existenta in adancurile partii nordice a judetului a unor zacaminte de o valoare deosebita pentru dezvoltarea economica viitoare a acestei regiuni.Este vorba de zacamintele de gaze de la nord de Craiova,din sectorul Ghercesti-Simnic,precum si a celor de petrol. Aparent surprinzator,dar in Campia intinsa a Doljului s-a semnaat prezenta apelor minerale.Unele ca cele de la Ghighera au la origine izvoare provenite din stratele pliocene din care este alcatuita campia.Altele reprezinta lacuri mineralizate prin acumularea sarurilor in urma spalarii si transportarii acestora de pe suprafata campiei din jur. Apele Asa cum s-a putut constata inca din primele pagini,Jiul reprezinta o adevarata axa geografica a judetului care,prin insasi numele sau,Dol-Jiu arata cat de mult este integrat acest rau in teritoriul caruia i-a dat numele. Dunarea si Jiul sunt doua coordonate hidrografice ale judetului,dar alaturi de acestea mai sunt cateva ape a caor prezenta inseamna mult pentru un teritoriu unde densitatea retelei hidrografice prezinta valori foarte scazute. Dunarea curge intre Cetatea si Dabuleni,si isi desfasoara cursul pe cca.150 km . Desnatuiul,figureaza intre raurile mici,tipice de campie,cu izvoarele la o altitudine de numai 260 m. Jiul strabate judetul de la Filiasi la Zaval,pe o distanta de 154 m.Intra in judet acolo unde se intalneste cu Motrul,si inregistraza oscilatii mari ale debitelor si nivelurilor. Observatile au aratat ca Jiul este unul dintre raurile cu continut foarte ridicat al aluviunilor,si in general,cu o mare putere de transportare a acestora.Datele il arata ca pe un rau cu o foarte ridicata valoare a scurgerii solide specifice in comparatie cu celelalte rauri principale ale Romaniei.Lunca atat de larga a Jiului si meandrarera accentuata a cursului trebuiesc interpretate in mare masura si ca efectul cantitatii mari de aluviuni transportate si depuse.Iar daca ne reamintim de nisipurile imprastiate de vant pe terasele si campurile din stanga Jiului dupa ce le-a preluat din albia acestuia,devine si mai evidenta actiunea de transport a acestui rau si rolul pe care l-a avut-de modelare a suprafetei campiei.Dupa intalnirea cu Motru ,Jiul nu mai primeste afluenti importanti,dar se poate remarca totusi la nord de Craiova,Amaradia,care in timpul verii devine un paraias anemic care abia reuseste sa umezeasca albia sau chiar dispare sub dara de nisipuri fierbinti. Asa cum s-a vazut,pe teritoriul judetului Dolj raurile nu sunt numeroase dar reteaua hidrografica a fost completata de lacurile si iazurile prezente in lunca Dunarii si in micile depresiuni dintre dune.( Lacul Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni). Suprafata ocupata de ape si balti este de 22.000 ha, din care 5.000 ha in sectorul privat. Vegetatia si flora Intinderile mari din sudul judetului,azi acoperite de lanuri si lipsite de vegetatie arborescenta,intrunesc imaginea unei stepe.Aceasta este imaginea generala actuala,dar Campia Olteniei este numai aparent o stepa.Ea a devenit astfel prin activitatea omului din ultimele secole-deci o stepa antropica,pentru ca atat natura solurilor cat si palcurile de padure ramase izolate pe intinsul campurilor arata ca aici au existat paduri.Intr-adevar ,Campia Olteniei a reprezentat un domeniu al silvostepei-al padurilor de stejar si al tufarisurilor. Despadurirea completa a campiei si luarea in exploatare agricola a tuturor terenurilor,inclusiv a celor nisipoase,au avut un efect negativ asupra acestora din urma. Distrugandu-se tocmai ceea ce asigura stabilitatea nisipurilor,pe suprafete intinse s-a produs o reactivare a acestora sub actiunea vantului.Pentru diminuarea si stavilirea procesului de spulberare si invadare a terenurilor,s-a trecut la plantarea campurilor de dune cu salcami.Astfel in zona Ciuperceni si Apele Vii se intind paduri de salcam iar la Verbita, Murgasi si Braniste inca predomina padurile intinse de stejar. Judetul dispune de o suprafata forestiera de 81.500 ha, din care 11.500 ha sunt detinute de sectorul privat Fauna Fauna terestra si acvatica a suferit modificari generate de vanatul si pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judetului Dolj supravietuind in numar mic sau disparand cu totul. Dintre speciile care se mai intalnesc enumeram rozatoarele mici,ca soarecele de camp, sobolanul cenusiu,popandaul,care toate traiesc pe seama culturilor,apoi iepurele, rapitoarele mica ca dihorul si nevastuica,berze,cateva rate sabatice,pasari mici cantatoare,privighetoarea,sticletele etc. Cu multi ani in urma,pe campurile intinse era prezenta pasarea mare astepei-dropia; azi insa ,a disparut si au ramas ca locuitori obisnuiti pasarile mai marunte,ca prepelita si potarnichea. Cu decenii in urma,cand exploatarea agricola a Baltii Dunarii nu luase proportii,bogatia in peste a baltilor facea renumele judetului.Desecarile au redus considerabil suprafetele ocupate de apa,astfel ca numai cursul Dunarii si cateva lacuri au ramas ca domeniu piscicol.Se intalnesc specii ca somnul,babusca,crapul etc. Demografie Populatia judetului este de 734.231 locuitori, reprezentand 3,3 % din populatia tarii si este repartizata astfel:1.municipiul Craiova cu 300.000 locuitori - cel mai important centru urban si administrativ al judetului. 2. municipiul Calafat cu circa 22.000 locuitori - centru urban cu un bogat trecut istoric. 3. orasul Bailesti , cu o populatie de circa 21.000 locuitori. 4. orasul Filiasi , cu o populatie de 20.000 locuitori. 5. orasul Segarcea , cu o populatie de cea. 8.500 locuitori. 6. orasul Dabuleni, cu o populatie de 13.700 locuitori. 7. orasul Bechet, cu o populatie de 3.800 locuitori port la Dunare si punct de trecere a frontierei cu bacul spre Bulgaria.Evolutia demografica a cunoscut o crestere o lunga perioada de timp,fapt ce a condus si la dezvoltarea economica si industriala ajudetului.Evolutia era reprezentata astfel: 1930-533.872 loc.;1948-615.301 loc.;1956-642.028 loc.;1966-691.116 loc.;1977-750.328 loc.; 1992-762.142 loc.Populatia acunoscut asadar o ascendenta pana in jurul anului 1992,pentru ca pana in 2002 sa scada la 734.231 loc.,datorita unui nr.redus de nasteri,rezultat al acesteidezvoltari economice. Anul Nr. Loc. 1930 533.872 1948 615.301 1956 642.028 1966 691.116 1977 750.328 1992 762.142 2002 734.231Tabel.1 Evolutia demografica Restul populatiei judetului este cuprinsa in 104 comune ce insumeaza 364 sate.