label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
Liberalismul modern este inseparabil de individualism. Legatura dintre aceste doua mari orientari sociale si spirituale post-renascentiste este dubla: pe de o parte, individualismul apreciat uneori drept “cea mai elevata realizare a civilizatiei moderne” (Charles Taylor) – s-a dezvoltat o data cu liberalismul si a fost promovat intens de acesta; pe de alta parte, liberalismul insusi are in centrul sau o viziune individualista despre om si societate, se sprijina deci pe principii individualiste.



Primul dintre aceste principia afirma natura individuala a omului. De la fondatorii liberalismului si pana astazi a predominat tendinta de a vedea omul in primul rand ca individ si abia in al doilea rand, in subsidiar, ca membru al unei comunitati: omul exista inaintea societatii si independent de ea; comunitatea ia nastere abia ulterior, prin asocierea indivizilor. Ceea ce defineste natura umana nu este modul de viata colectiva, relatiile dintre indivizi, sfera publica; caracteristica este viata personala , individualitatea, sfera privata (care includea capacitatea individuala de a gandi, de a-si urmari propriile interese etc.) – a fi om inseamna a fi un individ, nu neaparat un membru al comunitatii.

Avantajul acestui fel de a vedea era ca el scotea in relief indepententa si autonomia fiecarei persoane, evitand subordonarea individului fata de comunitate sau institutiile publice si tratarea lui ca simplu element dintr-o multime. Individul este independent, el se naste liber, are dintru inceput o serie de drepturi inalienabile (pe care nici alti oameni, nici statul nu i le pot abroga); de aici rezulta respectul, caracteristic modernitatii, pentru individualitatea fiecarui om. De asemenea, el este autonom (se conduce singur), iar comunitatea nu are asupra sa decat acele drepturi pe care individul insusi le-a cedat ei in mod deliberat.