Dupa cum s-a mai spus, in romanul Morometii, in primul volum mai lent - pentru ca "timpul era foarte rabdator" – in al doilea mai dinamic – pentru ca "timpul nu mai avea rabdare" - Marin Preda realizeaza o monografie literara a satului din Campia Dunarii , considerat in doua momente istorice hotaratoare : in anii imediat premergatori celui de-al doilea razboi mondial si anii transformarii socialiste a agriculturii . Din multilateralitatea de aspecte oglindite in roman ne propunem sa desprindem chipul cum scriitorul vede scoala din mediul rural in timpul copilariei sale . Pentru aceasta ne vom opri analitic asupra ultimelor doua capitole din cea de-a doua parte a primului volum., unde se nareaza serbarea de sfarsit de an , de la scoala din Silnistea – Gumesti.

Principalele secvente ale textului ales sunt in numar de trei : discursurile succesive ale celor doi dascali , directorul Toderici si invatatorul Nita Teodorescu , urmate de episodul premierii scolarilor care aduce in prim plan pe elevul Moromete Niculaie si , din nou , pe tatal sau, eroul principal al cartii.