Referat ISTORICUL BURSELOR DE MARFURI

ISTORICUL BURSELOR DE MARFURIAparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a nceput n urma cu aproximativ 2000 de ani n Grecia si Roma Antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am ncerca sa-i traversam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca acesta a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward) si contractul la termen (futures si options).Darul si schimbul de marfa dateaza de la nceputul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul nceput al pietelor de marfa organizate.Pna n anul 1600 comertul n Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, trgurile serveau ca piete de desfacere pentru arii geografice ntinse. Aceste trguri au fost organizate la nceput de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi ndepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de trg era des organizat n Grecia Antica, n timpul Imperiului Roman, dar si n China.Treptat, a aparut o retea de trguri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, cnd si cum pot vinde comerciantii, n functie de tipul de marfa oferit. S-a introdus interdictia contractarii n afara acestor trguri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului.Cu timpul, s-au constituit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate n tribunale special nfiintate, prin aplicarea codului comerciantului.Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb scrisoarea de trg". Aceste scrisori permiteau amnarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului. Comerciantii aveau posibilitatea sa circule din trg n trg reglnd platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de trg, platind la sfrsit eventualele datorii ramase, n bani. Asa a aparut piata spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urmnd ca plata - n bani sau cu scrisoare - sa se faca numai atunci cnd titlul trecea la cumparator.Se considera ca radacinile comertului la termen se afla n sistemul de trguri medievale japoneze, care a permis Japoniei sa dezvolte si sa organizeze piata la termen ncepnd cu anul 1697, cu aproape un secol si jumatate naintea Statelor Unite ale Americii.Denumirea de bursa" provine de la orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel des Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care l construise si pe al carui frontispiciu erau sculptate n piatra trei pungi (fr. bourse). Aici se ntlneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, metale pretioase, hrtii de valoare si marfuri. Cu timpul, locurile de ntlnire ale comerciantilor au primit denumirea de burse.1.1.1. Primele burse de marfuri n lumePrima bursa, n acceptiunea moderna, a fost cea de la Anvers, nfiintata n anul 1531. Bursa din Anvers avea o cladire proprie unde se ncheiau tranzactii cu marfuri coloniale.n anul 1554 s-a nfiintat la Londra o bursa denumita Royal Exchange", care, din 1773 s-a profilat numai pe schimbul de efecte financiare.n anul 1639 apar la Paris o serie de agentii de schimb n domeniul negocierii titlurilor de valoare; apoi la Lyon, Toulouse si Rouen, iar spre sfrsitul secolului al XVII-lea, la Montpellier.n Germania, la jumatatea secolului al XVI-lea apar primele burse la Augsburg, Nrnberg si Hamburg, iar la nceputul secolului al XVII-lea, bursa din Berlin.La nceputul secolului al XVII-lea la Amsterdam marfurile se puteau negocia n baza contractelor options" prin care se permitea convenirea unui pret n baza caruia cumparatorul obtinea de la vnzator dreptul de a cumpara o cantitate de marfa la o data stabilita n viitor. Un secol mai trziu, tot n acest mare centru comercial se constituie o bursa a grului n care se desfasurau tranzactii de trei ori pe saptamna, ntr-o hala uriasa de lemn n care fiecare negustor avea un om tocmit pentru a aduce mostre din grul pe care dorea sa-l vnda si pentru a negocia pretul n functie de calitatea acestuia.Burse au mai fost nfiintate la Basel (1699), Paris (1724), Viena (1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Roma (1827), Madrid (1831), Milano (1833), Geneva (1850), Tokyo (1855) etc.n secolul al XVIII-lea si n prima jumatate a secolului al XIX-lea n Olanda si Anglia comertul spot devenise deosebit de important pentru materii prime, produse agro-alimentare si industriale.n 1848 si-a nceput activitatea Chicago Board of Trade ca bursa de grne. Ctiva dintre cei mai priceputi comercianti de grne au hotart sa se reuneasca ntr-o bursa organizata de cereale - CBOT. Odata cu aparitia unei burse organizate, care oferea un loc de ntlnire centralizat, investitorii bogati au vazut o oportunitate pentru construirea unor silozuri imense unde sa-si depoziteze grnele pentru consumul pe un an ntreg. Aceasta a ajutat la solutionarea problemelor legate de oferta de grne care existau n trecut n America si a contribuit la stabilirea preturilor cerealelor pentru tot cursul anului. n acest interval de timp s-a produs transformarea comertului spot" n comert la termen", proces aparut pentru prima data ntr-o forma asemanatoare celei existente azi, la Chicago Board of Trade n 1865. Chicago devenise n acel moment capitala mondiala a cerealelor. Acest gen de comert s-a extins apoi la Liverpool, Londra, New York, New Orleans, Berlin.n 1874, negustorii au format Bursa de Produse din Chicago, unde se comercializau la nceput unt, oua, brnza, pasari domestice si alte produse agricole. Mai trziu, aceasta a fost numita Bursa de Unt si Oua din Chicago (Chicago Egg&Butter Board). n cele din urma, aceasta a nceput sa tranzactioneze tipuri de marfa att de multe si diverse, nct, n 1919, a fost numita mai aproape de realitate, Chicago Mercantile Exchange. Cteva dintre marfurile tranzactionate n acel timp erau cartofii, ceapa si pieile de vita iar din perioada anilor 1950, curcanii, ouale nghetate si slanina de porc au fost adaugate marfurilor care se tranzactionau la CME. Astazi se lucreaza cu patru grupe de produse: marfuri agricole, valute, dobnzi si indici bursieri.n 1880 doar grul, porumbul, ovazul si bumbacul faceau obiectul tranzactiilor la termen. Cu timpul, gama produselor tranzactionate le termen s-a extins cu materii prime industriale (cupru, plumb, zinc), carcase de porc, vite vii, cherestea, suc de citrice. Dezvoltarea pietelor la termen, cresterea semnificativa a numarului de tranzactii au determinat, ca ncepnd cu anul 1971, sa se diversifice gama produselor tranzactionate la termen cu metale pretioase (aur, argint, platina), devize, titluri financiare cu venit fix si indici bursieri.n 1972, CME inaugureaza tranzactionarea contractelor futures pe valute - primele contracte futures financiare, iar n 1975 CBOT lanseaza primele contracte futures pe rata dobnzii. n 1982 Kansas City Board of Trade initiaza primele contracte futures pe indici bursieri.Este de remarcat faptul ca desi CBOT lansase contracte futures pe grne nca din 1865 si CME contracte futures pe oua si unt nca din 1919, prima lege care venea sa reglementeze pietele de contracte" a fost adoptata abia n 21 septembrie 1922 - Legea tranzactiilor futures cu cereale"(The Grain Futures Act of 1922). Legea superviza tranzactiile futures cu cereale, dar nu aborda atent probleme ca reglementarea mecanismului de tranzactionare si prevenirea manipularii pietelor. Crahul bursier din 1929 si criza economica de la nceputul anilor '30 au grabit adoptarea n 1936 a Legii bursei de marfuri"(The Commodity Exchange Act of 1936).Istoria s-a repetat n ceea ce priveste reglementarea contactelor futures de pe pietele financiare. Desi acestea erau cunoscute nca din 1970 si au fost lansate n 1972, legea care le reglementa a fost adoptata n 23 octombrie 1974.O crestere deosebita a interesului pentru tranzactiile la termen s-a nregistrat ntre anii 1975-1985, fapt evidentiat de volumul contractelor pe pietele americane si engleze.n prezent, numarul burselor care functioneaza n lume trece de 100, din care 18 sunt n SUA, 11 n Anglia, 8 n Germania, 7 n Franta. Exista azi 60 de burse futures si de optiuni raspndite n 37 de tari.Odata cu schimbarile petrecute n tarile din Europa Centrala si de Est s-au facut eforturi n vederea organizarii unor piete bursiere si n tarile din aceasta zona.1.1.2. Bursele de marfuri n RomniaDupa cum relateaza Nicolae Iorga n Istoria comertului"(1937), nca din 1839 apare ideea organizarii unor burse n Bucuresti si Braila. n anul 1840 n ziarul Mercurul Brailei" este prezentat Codul de Comert" care cuprinde prima reglementare generala a bursei de comert n Muntenia. Acest cod a fost pus n practica si n Moldova, unde a fost extins oficial dupa unirea Principatelor, n cadrul actiunii de unificare legislativa, prin legea din 7 decembrie 1863. Codul de Comert" din 1840 constituie o reproducere a Codului Comercial Francez " din 1807. n 1865, n ziarul Monitorul - Jurnal oficial al Principatelor Unite Romne" apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comert la Bucuresti, Iasi, Galati si Braila care cuprinde reglementarea organizarii si functionarii acestor burse. Legea asupra burselor mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri" din 1881 adoptata dupa legislatia franceza, punea bazele organizarii burselor de marfuri si de valori. Un an mai trziu se deschidea Bursa de la Bucuresti. Legea asupra burselor de comert" din 1904 a redefinit institutia bursiera iar legea de unificare din 1929 a determinat cresterea credibilitatii institutiei bursiere din Romnia.Desi legea din 1929, cunoscuta sub denumirea de Legea Madgearu", admitea operatiunile la termen, acestea nu au fost practicate n Romnia pna n 11 iulie 1997, cnd au fost lansate n premiera la Bursa din Sibiu. Pe fondul unui volum de tranzactii scazut pe piata marfurilor fungibile si al lipsei unui cadru legislativ care era tot mai mult cerut de piata din Romnia, Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (pe atunci Bursa din Sibiu) s-a orientat n lansarea contractelor futures pe indici bursieri si pe valute. Este cunoscut faptul ca lansarea cu succes a unui contract futures depinde de lichiditatea pietei activului de baza. Aceasta a fost premisa care a determinat reorganizarea Bursei de Marfuri din Sibiu ca piata futures financiara.Prima initiativa legislativa dupa1990 a avut loc n 28 august 1997 prin Ordonanta 69 privind Legea burselor de marfuri". Ea venea sa contureze modul de organizare al burselor de marfuri n vederea tranzactionarii de contracte futures si optiuni.www.studentie.ro - 2005