REFERAT ISTORIE: CIVILIZATII IN PALEOLITIC SI MEZOLITIC

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Civilizatii in Paleolitic si MezoliticIn intreaga evolutie geologica a Terrei (precambrian, primar, secundar, tertiar, cuaternar) societatea romaneasca acopera doar infirma parte care cuprinde sfarsitul tertiarului (pliocenul) si cuaternarul.Omul in evolutia sa a trait in doua aspecte climatice diferite: perioada glaciara (pleistocenul) si perioada post-glaciara (holocenul). Cea mai mare parte a evolutiei umane s-a derulat in paleolitic, adica in perioada glaciara.In functie de evolutia omului in paleolitic aceasta se imparte in mari 5 etape:Prepaleoliticul (cca.4000000 - 2500000 ani) este caracteristic pentru perioada de dinaintea confectionarii si utilizarii utilajului litic, fiind reprezentata prin asa-numita cultura osteo-donto-keratica (R. Dart); nu se poate afirma cu precizie ca poate fi decelata si in spatiul nostru;Paleoliticul inferior (aprox. 2500000 - 300000 ani) care a fost divizat in urmatoarele faze: Paleoliticul inferior timpuriu sau Protopaleoliticul ( (protos) = primul), (aprox. 2500000 - 1000000 ani), Paleoliticul inferior mijlociu (dezvoltat) (aprox. 1000000 - 400000 ani), Paleoliticul inferior trziu (recent) (aprox. 400000 - 300000 ani );Paleoliticul mijlociu (300000 - 40 / 35000 ani i Hr);Paleoliticul superior (40 / 35000 - 12000 / 10000 ani iHr);Epipaleoliticul - Mezoliticul (mil. XII-IX, in Orient, si cca 10000 - 6000/5000 iHr in lumea europeana).Existenta extrem de indelungata a paleolitica in evolutia umana poate fi explicata prin dificultatea cu care omul a infruntat mediul ostil cu ajutorulunor unelte rudimentare.In toata perioada paleoliticului omul era dependent de natura. Asa se putea explica faptul ca densitatea demografica era mult mai limitata, omul fiind obligat sa traiasca in zonele care ii ofereau un minim de subzistenta.In aceasta lucrare dorim sa evidentiem aparitia si evolutia omului in spatiul carpato danubiano pontic. Vom incerca aceasta prezentare prin evidentierea unor descoperiri arheologice. Vom vorbi in special despre modul de viata al fiecarei culturi si despre uneltele pe care le foloseau acestea.Printre marii pioneri ai descoperirilor arheologice in privinta paleoliticului si printre cei care au emis ipoteze in privinta culturilor care au trait in acele vremuri putem enumera persoane ca: H. Delporte, C.S. Nicolaescu Plopsor, Dardu Nicolaescu Plopsor, V. Teodorescu, B. Klima, L. Lakey si multi altii.La inceputul perioadei se plaseaza cele mai vechi descoperiri care ar putea fi eventual legate de o activitate umana constienta. Astefel in clubul fosilier de la Bugiulesti (Valea lui Grauceanu), din bazinul Oltetului, s-a gasit un complex cu urme osteologice (fara conexiune anatomica integrala), provendind de la 30 animale specifice faunei din etajulvillanfranchian, alaturi de care erau si pietre, ajunse artificial in acest loc fara panta accentuata (deci nu prin rulare naturala de catre ape).Multe oase erau sparte intr-un mod intentionat , probabil pentru extragerea maduvei, iar despre unele oase s-a afirmat ca puteau fi folosite ca zdrobitoare su impungatoare. Descoperitorul (paleoliticianul) C.S. Nicolaescu Plopsor a considerat ca ne aflam in fata urmelor unei tabere primitive de vanatori. Acestia traiau din haituirea animalelor ce veneau sa se adape in delta pe care Oltetul o facea la revarsarea in Lacul Getic.Unele animale haituite se adanceau in smarcurile deltei fiind ucise, iar partile cele mai hranitoare erau taiate si duse in tabara. Asa s-ar explica deci, prezenta oaselor dispararate din punct de vedere anatomic provendind de la mai multe animale.Intr-o etapa mai evoluata se plaseaza primele unelte prelucrate intentionat de om, prin cioplire, care se incadreaza ni asa-numita cultura de prund. Este vorba de bolovani rulati de ape, din care, prin cioplirea unui capat se obtin un fel de toporase de mana, cu o latura taioasa (choppers). Cele mai relevante descoperiri de la noi s-au facut pe Valea Darjovului (din bazinul Oltetului), dar si in aluviunile Oltului (la Racovita, langa Sibiu) sau ale bazinului Argesului (indeosebi in valea Mozacului), adunandu-se curca o mie de piese , cu posibile urme de prelucrare, daca le comparam cu piese similare gasite in contexte sigure, in sudul si estul Africii. Acestea au fost atribuite tipului Homo habilis care ar face treacerea de la hominizi spre tipul uman propriu-zis. "Paleoliticul inferior s-a caracterizat printr-o industrie litica mai perfectionata, realizata prin cioplirea mai atenta a aproape intregii suprafete a nucleului, obtinndu-se unelete si arme "pe nucleu": bifaciale de diferite tipuri si toporase zise "de mna" si pe desprinderi: aschii, care au fost, in unele cazuri, prelucrate secundar, incadrate in tehnocomplexul/faciesul Acheulean (Saint-Acheul/Amiens, Franta),. Daca la inceputul perioade se utiliza tehnica de cioplire "bloc contra bloc" (sau "pe nicovala"), obtinndu-se bifaciale si toporase de tip acheulean (stadiul Abbevillian, Abbeville, Franta), a se vedea descoperirile de pe Valea Drjovului, si aschii de tip clactonian (Clacton-on-Sea, Anglia), cum arata piesele gasite la Dobromira (Oltenia), Giurgiu, Valea Lupului-Iasi, Mitoc-Botosani; in etapa mai noua planul de lovire se pregatea cu atentie, astfel ca percutia era dirijata mai precis, realizndu-se bifaciale si toporase de tip acheulean ca cele de la Etulia, Dubasari, Pogrebea, Mersina, Duruitoarea 3 si 4, Ofatinti 3, si aschii prelungi de tip levalloisian (Levallois-Peret, Franta). Catre sfrsitul perioadei se contureaza, tot mai precis, tehnica de cioplire levalloisiana, care a stat, ulterior, la baza cioplirii lamelare din paleoliticul superior. in stadiul actual al cercetarilor este greu de facut o incadrare cronologica precisa a acestor culturi si descoperiri din spatiul carpato-danubiano-pontic, unele putnd fi contemporane, nefiind exclus sa fie supravietuiri tehnologice mai vechi in cadrul unor aspecte culturale mai noi."Inca din prima etapa exista dovezi de utilizare a focului (o vatra, descoperita la Mitoc-Botosani, care era asociata cu aschii clactoniene); ulterior, dovezile de folosire a focului se inmultesc treptat. Descoperirea utilizarii si, poate, a producerii focului a accelerat progresul, permitnd oamenilor sa se adapteze cu mai multa usurinta la conditiile aspre ale mediului natural (aparare de animale salbatice, incalzire, iluminat, transformarea unor substante), sa isi prepare mai bine hrana prin frigere, sa isi faureasca unelte mai bine adaptate tipologic nevoilor concrete, focul transformnd omul intr-un animal social si cultural, sporind coeziunea gintilor matriliniare.O alta cultura descoperita pe teritoriul Romaniei de azi este "musterianul", civilizatie care a vietuit in spatiu carpato danubiano pontic in epoca paleoliticului mijlociu. Pe teritoriul Romaniei s-au gasit numeroase asezari musteriene, atat in pesteri cat si in aer liber. Una dintre cele mai bogate si mai intinse statiuni descopertite in aer liber este cea descoperita de N.N. Morosan de la Ripiceni-Izvor, unde s-au identificat 5 niveluri de locuire.Problema mult discutata a trecerii omului de la paleoliticul mijlociu la paleoliticul superior (adica trecerea lui de la Homo Neanderthal la Homo Sapiens) s-a petrecu se pare in diferite locuri intre anii 40.000 si 30.000 i.Hr.Ceea ce se poate spune este ca inca de la inceputul paleoliticului superior putem vorbi despre o diversitate culturala. Astfel, pe teritoriul Europei Occidentale se dinsting din perioada de inceput a paleoliticului superior grupe culturale sincrone, a carui origine este fie de traditie locala, cum este cazul perigordianului din musterianul de traditie acheuleana, fie mai greu sesizabila ca in cazul aurignacianului.Din acest motiv putem afirma ca in Romania cat si in restu Europei de Est nu au existat de la inceputurile paleoliticului superior reprezentanti ai culturii perigordiene, ci dimpotriva, de populatii aurignaicene care la inceput foloseau icna uneltele lucrate in tehnica musteriana.Aurignacianul in Romania este reprezentat, ca si musterianul, prin asezari situate in pesteri, cat si in aer liber (terase). In mai toate pesterile cercetate (Baia Ponor, Cheia-Dobrogea, Gura Cheii- Rasnov, Cioclovina, etc) nivelurile de locuire aurignaciene sunt destul de subtiri (locuiri de scurta durata, continand un numar mic de piese, in special de lame), exceptie facand pestera de la Magura care a dat un material litic mai numeros si mai variat.Materialul litic gasit in aceste locuiri aurignaciene cuprinde o serie de tipri de unelte ca: lame retusate (cu retuse tipice suprafata si realizate se pare prin percutie), lame fin denticulate, lame cu scobitura retusata (encoches), gratoaer inalte, carenate cu bot iar cele mai multe pe lame sau aschii cu partea activa de obicei convexa.Ca materie prima in asezarile aurignaciene se folosea silexul, iar in unele statiuni in aer liber, cum ar fi de exemplu cele de la Ceahlau (Dartu, Cetatica, Podis), uneltele se prelucrau din roci locale (siliconit spongilit, sist negru, gresie cuartitica, cuartit, etc). In schimb in unele statiuni din nordul Transilvaniei se intrebuinta intr-o proporite redusa si obsidiana.Un interes deosebit il constituie si materialul litic din asezarile aurignaciene banatene, unde, pe langa gratoare nucleiforme se gasesc si lamele cu trunchiere convexa (portiunea dinspre varf arcuita). Trebuie sa retinem ca in unele regiuni ale Romaniei aurignacianul a avut o perioada mai lunga decat in altele. In Banat de exemplu, influentele sud vestice sau central europene ale culturii gravetiene par sa se fi manifestat in ultima etapa a acestei culturi. In Oltenia nu s-au descoperit pana in acest moment asezari gravetiene.In ceea ce priveste Muntenia, pe baza celor cateva piese de silex gasite de V. Teodorescu la Budureasa s-ar putea vorbi deocamdata despre o influenta, probabil gravetiana venita din Moldova.In ceea ce priveste Transilvania si in special Moldova (regiunea cea mai bogata in asezari apartinand paleoliticului superior) aurignacianul este urmat de gravetian.O alta cultura descoperita pe teritoriul tarii noastre este cultura gravetian-orientala. Asezari de acest tip descoperite pe teritoriul romanesc sunt reprezentate in marea majoritate de statiuni in aer liber. Cele mai multe au fost descoperite pe teritoriul Moldovei. Putem preciza ca in aceasta perioada a existat o locuire mai intensa a asezarilor gravetiene in opozita pesterilor care au fost lab locuite. Pana acum au fost gasite foarte putine pesteri locuite in acea perioada: Stanca-Ripceni, Gura Cheii-Rasnov, Pestera.Putem observa ca in majoritatea locuintelor care apartin ultimelor stadii ale gravetianuluioriental pe spatiu romanesc se tnide spre o microlitizare a uneltelor. Ca materie se folosea silexul si intr-o mica masura rocile locale. In asezarile din nordul Transilvaniei se folosea si obsidiana.In Moldova la asezarea de la Buda, obsdiana de culoare neagra cenusie netransparenta atingea abia procentul de 1%.La inceputul perioadei postglaciare, odata cu incalzirea climei si retragerea spre nord a ghetarului, padurea ia locul tundrei si a stepei. Fauna glaciara dispare sau se retrage odata cu ghetarul in nordul Europei. Datorita unor asemenea factori (schimbarea climatului, imputinarea vanatului mare), putem spune ca asistam la divizarea in grupe mai mici de vanatori-culegatori a triburilor apartinand ultimului glaciar, care ub deplasarile lor ajung la convietuiri pe teritorii relativ restranse.Noile conditii intampinate de ei le impun si noi unelte. Interesant este de vazut ca din cauza acestor faramitaturi apare si o diversitate culturala. Pe perioada epipaleoliticului pe teritoriul romanesc mai apar si alte culturi ca campaignanul arhaic, swiderianul, romanello-azilianul si tardenoizianul.Toate acestea au in comun adaptarea la noile schimbari ale mediului si modului de viata. Caracteristica principala a continutului material al culturii paleolitice o reprezinta "microlitismul" mai mult sau mai putin accentuat al uneltelor. Microlitismul poate fi sesizat inca de la sfarsitul paleoliticului superior. Fenomenul are acuze multiple, ce se gasesc atat in perfectionarea tehnicilor de prelucrare a silexului ( ceea ce conduce la micsoararea cantitatii de deseuri si la sporirea numarului de unelte finisate), cat si in adaptarea utilajului de vanatoare la procesul de scadere a vanatului mare si inmultirea vanatului mic, ca urmare a incalzirii treptate a climei.Aceaste putere sporita de adaptare a speciei umane la solicitarea mediului inconjurato sugereaza ca omul se apropiase in paleoliticul superior de momentul esential al transformarii din producator in consumator.In evolutia paleoliticului distingem doua orizonturi: mai vechi (legat de obiceiurile paleoliticului superior) si mai nou (care anunta modul de viata al neoliticului). In orizontul mai vechi se plaseaza culturile aziliana si swideriana. In orizontul mai nou se incadreaza si manifestarile culturilor tardenoisiana si camigniana, partial contemporane spre sfarsit cu primele comunitati neolitice.Cultura aziliana este continuarea magelanianului din apusul si centrul Europei, fapt dovedit si de manifestarile artistice descoperite in aria sa din sud vestul Romaniei. Cam in aceeasi vreme in norul tarii au patruns comunitati de vanatori apartinand culturii swideriene. Cele mai tipice si mai numeroase piese ale acestora sunt sagetile cu peduncul. In orizontul final al epipaleoliticului, pe teritoriul tarii noastre au patruns 2 curente culturale: campignan si tardenoisian.Aceste cuturi epipaleolitice tarzii folosesc segmente microlitice (dintre care unele chiar puteau sa fie piese componente ale secerilor de lemn sau os). Sunt atestate si topoare care puteau fi folosite pentru defrisarile necesare extinderii plantelor comestibile, fie ca un fel de sapaligi.Observand evolutia omului din protopaleolitic pana in epipaleolitic concluzionam ca omul a reusit in ciuda conditiilor neprielnice sia uneltelor rudimentare sa se deosebeasca de restul animalelor si sa razbeasca in lupta pentru supravietuire. Putem spune ca pana la sfarsitul epipaleoliticului omul si-a perfectionat tehnicile de supravietuire si s-a instalat definitiv pe planeta pe care o stapaneste.