-La sfarsitul razboiului, principala problema cu care s-a confruntat conducerea sovietica a fost refacerea economica si trecerea acesteia la productia de pace.-Pierderile materiale si umane au fost extrem de ridicate. In 1946, populatia URSS abia daca o depasea pe cea din 1939 (172 mil. oameni). in plan economic, pierderile erau:32.000 de intreprinderi distruse.65.000 de km de cale ferata distruse.Scaderea efectivelor de cai (cu 50%), porci (cu 65%), vite (20%).In septembrie 1945, valoarea pierderilor directe provocate de razboi era de 645 mld. ruble, depasind de 5 ori venitul national al URSS, din 1940.-Distrugerile provocate de razboi au facut dificila trecerea economiei la productia de pace. Una dintre aceste dificultati era legata de mobilitatea sociala crescuta, care carateriza societatea sovietica, si care crease conditii pentru promovarea multora dintre membrii ei: reinnoirea clasei muncitoare, cresterea numarului de femei, care activau in economie. -in plan economic, razboiul a ingradit, intr-o anumita masura, practicile voluntariste: controlul statului asupra diferitelor forme de piata libera a slabit si, in consecinta, in anumite zone veniturile locuitorilor au crescut. Sustinerea efortului de razboi a impus slabirea controlului statului asupra societatii. Prin urmare, la sfarsitul razboiului, cand s-a pus problema tranzitiei la economia de pace, liderii sovietici au fost obligati sa aleaga modalitatea prin care urma sa aiba loc aceasta tranzitie: prin mentinerea si consolidarea acestor mici forme de piata libera din domeniul economic, sau prin revenirea la modelul economic al anilor `30. -Aceasta a reprezentat esenta discutiei, din perioada 1945-1946, si al carei subiect era proiectul celui de-al 4-lea plan cincinal. in urma acestor discutii, partizanii ideii reintoarcerii la modelul de dezvoltare antebelic au avut castig de cauza, la alegerea acestui model contribuind si situatia internationala. Printre cei care sustineau mentinerea micilor forme de piata libera se aflau secretarul CC al PCUS, A.A. Jdanov, N. Voznesenki, presedintele Gosplanului, N. Rodionov, presedintele Consiliului de Ministrii al RSFSR. Ei considerau ca, data fiind criza economica inevitabila prin care urmau sa treaca statele capitaliste dupa razboi, URSS nu avea de ce sa se simta amenintata, mai ales ca razboiul pentru mostenirea fostelor imperii coloniale dintre tarile capitaliste avea sa flie inevitabil. in acest context, URSS putea juca rolul de piata de desfacere pentru aceste tari cuprinse de criza. Dimpotriva, cei care se pronuntau pentru reintoarcerea la modelul de dezvoltare din anii `30 - Malenkov si Beria, sprijiniti de conducatorii din industria grea -, punea acent pe capacitatea extraordinara de adaptare a capitalistumului.
REFERAT ISTORIE: ECONOMIA URSS
label
Referate
calendar_month
2008-06-20, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
Anonim