Referat istorie Potopul de apa si Lumea Antica

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Fluturas
Potopul de apa si Lumea AnticaReferatul Nr.6-din ciclul Realismul Stiintific si ReligiosReferatul Nr.1 Vechimea sistemului planetar al SoareluiReferatul Nr.2 Creatia si Evolutia regnului animal si vegetal pe PamintReferatul Nr.3 Viata si Genotipul biofizic al modelului OmReferatul Nr.4 Bazele extraterestrilor pe TerraReferatul Nr.5 Pioneratul si Tehnica Pioneratului OmeniriiReferatul Nr.6 Potopul de apa si Lumea AnticaReferatul Nr.7 Calendarul Biblic si Omul PrezentuluiReferatul Nr.8 Apocalipsa Biblica si Omul viitorului Datoria Istoriei si a Religiei fata de comunitatea umana este aceia sa demistifice domeniile cunoasterii servite ca un drog omenirii de catre Politica (indentificata dupa textul biblic drept Curva) si, lund exemplul stramosilor nostrii de dinaintea Potopului de apa care au luptat sa salveze de stihia cerului o oaza de viata, sa elaboreze marile proiecte de a trece cu bine peste anul 2033, dupa Calendarl Biblic (vezi Referatul Nr.7), orice ar nsemna el adevar sau fictiune! Potopul de apa Inca din anul 5107.e.n.(dupa alte calcule probabil din anul 4592i.e.n., eroarea fiind data de Calendarul Biblic unde apare o diferenta de 85 de ani), jupiterienii si martienii stiau din calcule astronomice, ca de planeta Marte si apoi ocolind Soarele, de Terra si de Luna, probabil atunci si acest astru o planeta, se apropia Cometa potopiana. nca de atunci se cunosteau cu mare precizie dezastrul pe care-l va face contactul cu Cometa potopiana att al planetei Marte ct si al Pamntului si al Lunei. Acesta ar fi un argument sa credem ntr-o catastrofa naturala nu ntr-o dirijare a catastrofei. Oricum nsa, martienii erau interesati sa transfere pe Terra o ct mai multa avutie pentru a fi salvata de stihia cerului pentruca nca mai aveau la dispozitie 600 de ani terestri sau 322 de ani martieni si fara ndoiala aici exista deja un ecosistem care le convenea, cunoscnd ca Potopul va avea totusi efecte limitate pe Terra. Fara ndoiala, putem crede ca n 322 de ani martieni, avnd n vedere tehnica de care dispuneau, ar fi putut face adevarate orase submartiene n care poate mai traiesc si astazi la un nivel tehnologic inimaginabil si pur si simplu nici nu ne baga n seama. Daca ipoteza ca se foloseau de Luna ca statie intermediara este adevarata, atunci si n adncurile acesteia exista astazi elemente sublunare hibride ale acelei supercivilizatii. Dupa textul biblic apare o varianta, aproape incredibila, dar sursa lasa sa se nteleaga ca ar fi putut avea loc si asa ceva. Martienii erau foarte bine pusi la punct cu tehnica militara si tehnologia spatiala bazata pe propulsie, revendicnd suprematia asupra Terrei. Jupiterienii depasisera de mult faza confruntarilor militare, erau n general mult mai pasnici, dar dispuneau de o tehnologie spatiala mult mai avansata bazata pe trapulsie. Desi au fost perioade de colaborari ntre cele doua supercivilizatii tehnologice, jupiterienii "suparati" pe colaborarea dintre oameni si martieni, vor sa nimiceasca Pamntul cu tot ce era rau pentru ei. Prilejul l ofera apropierea de Terra si de Marte a unei Comete. Realizeaza "vectori trapulsori" de schimbare a traiectoriei Cometei catre Marte pentru ai absorbi atmosfera si apoi spre Terra pentru ceace Biblia numeste Potopul. In urma impactului, au aparut deserturile din centura tropicala, exemplu SAHARA, dar din nefericire a avut loc si distrugerea totala a BAZEI JUPITERIENE. Zona Sud Americana, unde se presupune ca au avut martienii baza, a fost mai putin afectata direct, acestia putnd relua destul de repede unele activitati pe Pamant, cu tehnica pe care au transportato aici nainte de Potop. Planeta Marte si Luna erau deja pustii si fara atmosfera propice ecosistemelor, dupa Potop. ncepnd cu anul 5107.e.n., se dezvolta adevarate santiere navale, care nca de la nceput , vor construi nave destul de mari, ajungnd nainte de POTOP la dimensiuni apreciabile, de 45 metri lungime, 18 metri latime si 11 metri naltime, dispuse pe trei nivele si nchise ermetic. Scopul acestor "submarine de suprafata", (Arca lui Noe) era acela de a salva omenire si vietati.Geneza Cap.6...6.15. Fa-ti o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o mparti n camarute, si s-o tencuiesti cu smoala pe dinlauntru si pe din afara6.16. Iata cum s-o faci: corabia sa aiba trei sute de coti n lungime, cincizeci de coti n latime sI treizeci de coti n naltime.6.16. Sa faci corabiei o fereastra, sus, lata de un cot; usa s-o pui n laturea corabiei; si sa faci un rnd de camari jos, altul la mijloc si altul sus.... O data cu POTOPUL din anul 4507.e.n. a disparut ntreaga tehnica a PIONERATULUI OMENIRII. Singurul lucru esential care s-a pastrat dupa POTOP a fost mutatia genetica OMUL.* PIRAMIDELE, care snt constructii ale Pioneratului, au devenit morminte abia n si dupa momentul ciocnirii Pamntului cu Cometa. PIRAMIDELE au fost constructii realizate special pentru acest eveniment, pentru a rezista Potopului si n ele au fost salvate materiale genetice, omenire si biblioteci cu informatii ale vremii. * n scopul salvarii vieti au fost construite vase speciale pe cteva lacuri, adevarate "submarine de suprafata" care puteau fi nchise ermetic, la adapost de marile furtuni si cutremure care au precedat Potopul. Cea mai mare flotila a fost cea construita pe lacul Van din Podisul Armeniei, careia Biblia i spune simplu ARCA LUI NOE. Alte flotile au fost construite si pe lacurile Rizaeh din Iran si Sevon din Armenia si n jurul Marii Caspice.. * Viata a fost salvata si in adaposturile naturale oferite de pesteri. Pentru zona Carpatilor si Balcanilor, unul dintre cele mai puternice centre de salvare si relansare a vietii a fost oferit de pesterile din muntii Carpatii Apuseni. Asadar, pe stramosul nostru l vedem cu ochii amintirilor stravechi iesind din pesterele Carpatilor Apuseni ncepnd cu anul 4507.e.n.. Stramosul nostru a relansat viata pentru o mare parte a Europei de azi, si, din acest punct de vedere, sntem unul dintre cele mai vachi popoare din ISTORIA pre si post POTOPIANa. POTOPUL a nsemnat o mare masa de materie cosmica adusa pe Pamnt, la temperaturi foarte scazute, mult sub temperatura de nghet a apei. Cantitatea de materie cosmica a fost att de mare, nct, nivelul oceanelor si marilor a crescut cu 10,5 metri n 150 de zile. Materia cosmica a nsemnat 320 de miliarde de tone masa suplimentara ajunsa pe Pamnt!Geneza Cap 6.... 6.13 Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: "Sfrsitul" oricarei fapturi este hotart inaintea Mea, fiindca au umplut pamntul de silnicie; iata, am sa-i nimicesc mpreuna cu pamntul.6.17 i iata ca Eu am sa fac sa vina un potop de ape pe pamnt , ca sa nimiceasca orice faptura de supt cer, care are suflare de viata; tot ce este pe pamnt va pieri.... Pe planeta Marte era sfrsitul verii, pe Terra era sfrsitul toamnei. Din Cosmos se ndrepta spre Marte Cometa potopiana care avea sa-i absoarba ntreaga atmosfera. n data de 13 Novembrie 4508.e.n., nainte cu numai o zi martiana, Cometa a intersectat traiectoria planetei Marte, lasnd n urma ei pulberea din coada care o urma. Dupa o zi, Marte intra n acest "nor" si dupa numai 7 zile martiene iese din el fara atmosfera propice vietii, n timp ce Cometa si urma traiectoria de ocolire a Soarelui. Dupa alte zile de drum cosmic, traiectoria Cometei a fost curbata, viteza frnata de atractia Soarelui si apoi influientata de atractia Terrei. Forta de atractie a Terrei asupra Cometei, datorita distantei relativ din ce n ce mai mici dintre acestea, devine att de puternica ncat, ncepnd din 10 februarie 4507 .e.n., Cometa ncepe o miscare de urmarire cosmica a Terrei. Din cauza reflexiei razelor solare de catre coada Cometei, pe Terra dispare practic noaptea. Aceasta urmarire cosmica apropiata, a durat 7 zile, pna n data de 17 februarie. Asa cum arata textul biblic, Cometa a lovit Terra n data de 17 februarie 4507 .e.n. n aceiasi noapte nsa, Luna intra n "norul" din coada Cometei, de unde va iesi fara atmosfera.Emisfera Nordica n seara zilei de 17 Februarie 4507 .e.n.. Deasupra actualului desert Gobi s-a abatut Potopul: capul Cometei n flacari atinge tangential pamntul maturnd totul n cale lui pna la poalele muntilor Himalaia. Mingea de gheata cosmica n interior si de foc n exterior n rostogolirea ei loveste muntii Himalaia si ricoseaza ca de pe o trambulina, ntr-o miscare ascensionala, care se nalta la mare altitudine deasupra Pamntului, trecnd n zbor peste podisul Iranian, golful Persic, peninsula Arabia si marea Rosie, deasupra careia atinge altitudinea maxima. De aici ncepe o miscare brusca de cadere libera ciocnind Africa n locul unde astazi regasim desertul Sahara, suprafata pe care a fost distrus ntreg relieful ca urmare a presiunii enorme de contact din momentul ciocnirii, parti din cometa sparta ntinzndu-se pe o mare suprafata, ajungnd n marile apropiate si n oceanul Atlantic. Prabusirea cozii Cometei continua toata noaptea deasupra Terrei, ajungnd dupa 18 ore n sensul de rotire a Pamntului n jurul axei proprii, sa se prabuseasca n final peste actualul podis Colorado, desertul Mojave disparnd apoi n oceanul Pacific.La contactul cu apa marilor si a oceanelor, din cauza temperaturii de sub zero grade a materiei cosmice ajunse pe Terra, s-a atins punctul triplu critic al apei cnd s-a evaporat o mare cantitate de apa, ncepnd ploile descrise n textul biblic:Geneza cap.7...7.11. n anul al sasesutelea al vietii lui Noe, n luna a doua, n ziua a saptesprezecea a lunii, n ziua aceia s-au rupt izvoarele Adncului celui mare si s-au deschis stavilarele cerurilor.7.12. Ploaia a cazut patruzeci de zile si patruzeci de nopti. Anul 4507.e.n., reprezinta anul n care s-a schimbat fata Pamntului, cu tot ce a continut ea de la NCEPUTURI si pna atunci. Torentii acelui an au acoperit cu namol tot ce a construit omul nainte de POTOP, n anii lui de pionerat terestru. Pe plan psihologic a avut loc o zdruncinare de caracter. Pentru toate generatiile de dupa Potop si pna n zilele noastre, s-a pastrat ntiparita frica fata de noapte, de cerul noptii, din care "s-a desprins o Stea si a ucis o Lume"! Cu sapte zile naintea ciocnirii, pe masura ce Cometa se apropia de Terra, din cauza stralucirii cozii ce reflecta razele Soarelui, noaptea a disparut. Plutea n aer SFRITUL. n acele sapte zile si sapte nopti de teroare cosmica luminoasa, n ntreaga fiinta umana s-a produs o zdruncinare de caracter, aparnd frica fata de cosmos, frica ce s-a transmis genetic din generatie n generatie pna n zilele noastre. n momentul intrarii Cometei n atmosfera, din cauza frecarii uriase, aceasta s-a aprins partial. Presiunea atmosferica n fata Cometei care se prabusea, a crescut att de mult, nct a culcat totul la pamnt. POTOPUL reprezinta o mare enigma, nu prin fenomenul ciocnirii n sine. Snt formule de calcul foarte bine puse astazi la punct de catre fizica si este suficient sa introducem valoarea maselor si viteza corpurilor care s-au ciocnit, pentru a pute obtine toate rezultatele fizice ale impactului. Dar enigma este alta: DE CE? De ce Cometa a pustiit planeta Marte, Luna si a lovit Pamntul? Dar iata varianta biblica:Geneza cap.6... 6.3 Atunci Domnul a zis: "Duhul Meu nu va ramne pururea n om, caci omul nu este dect carne pacatoasa: totus zilele lui vor fi de o suta douazeci de ani".Aici textul biblic face referire la omenire nascuta si crescuta din ncrucisare dintre pamnteni si martieni, pentruca 120 de ani nseamna de fapt o medie aproximativa ntre durata de viata a humanoizilor martieni si ai celor terestri. Aceasta colaborare sa fi produs oare atta mnie jupiterienilor?i mai departe din aceiasi sursa:...6.4 Uriasii erau pe pamnt n vremurile acelea, si chiar dupa ce s-au mpreunat fii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, si le-au nascut ele copii: acestea erau vitejii cari au fost n vechime, oameni cu nume.Studiat cu multa atentie textul biblic, deducem ca uriasii erau martienii care se amestecau tot mai mult n treburile noilor pamnteni care deja au obtinut copii cu fetele oamenilor si care aveau rezultate vitejesti n cucerirea Terrei. i mai departe din aceiasi sursa:6.5 Domnul a vazut ca rautatea omului era mare pe pamnt, si ca toate ntocmirile gndurilor din inima lui erau ndreptate n fiecare zi numai spre rau.6.6 I-a parut rau Domnului ca a facut pe om pe pamnt, si S`a mhnit n inima Lui.6.7 i Domnul a zis: Am sa sterg de pe fata pamntului pe omul pe care l-am facut, de la om pna la vite, pna la trtoare si pna la pasarile cerului; caci mi pare rau ca i-am facut". Cu vreo sase sute de ani mai nainte de POTOP, adica de prin anul 5107.e.n., o misiune spatiala martiana, intra n conflict cu jupiterienii si cu abia aparuta civilizatie a omului. Textul biblic pleda spre o ciocnire dirijata a Cometei cu Pamntul, dar eu nca nu pot sa-mi nchipui ce tehnologie stapneau atunci jupiterienii pentru a putea deturna un bolid cosmic de 320 miliarde de tone la o viteza de zeci de mii de km pe ora, numai pentru a absorbi atmosfera planetei Marte, a Lunei si a provoca catastrofa inimaginabila, POTOPUL. Poate conoasterea acestei tehnologii ne-ar face sa putem stapni ce a mai ramas promitator pentru viata n sistemul nostru solar planetele VENUS si MERCUR, care, prin similitudine, abia strabat Ziua nti . Pentru a rezista ciocnirii, oamenii au construit PIRAMIDELE, adevarate pene ridicate cu vrful spre cer. Daca vreti o comparatie pe ntelesul toturor, mplntati un cutit (piramida) cu mnerul n pamnt si apoi aruncati un bostan n el; cutitul (piramida) va rezista, dar bostanul (cometa) se va sparge. Cu mult timp naintea celor sapte zile si nopti de teroare cosmica luminoasa, noptile au nceput sa fie din ce n ce mai luminoase, lumina zilei din ce n ce mai arzatoare. In acele zile si nopti de asteptare a mortii cu ochii deschisi, stramosii nostri ne-au lasat amintire directia din care venea Cometa, cioplind si orientnd complexul de Statui din Insula Pastelui cu fata spre directia din care venea aceasta.Lumea Antica Stramosii nostri au facut eforturi deosebite pentru a salva de stihia cerului o oaza de viata care a repopulat Pamntul. Dupa 191 de ani de la Potop, adica de prin anul 4316.e.n., se poate vorbi din nou de o organizare a unor cetati n apropierea lacului Van din Podisul Armeniei, sub conducerea lui Nimrad. Biblia atesta organizarea si a altor cetati: la nceput Babel, Erec, Acod si Canel. Intrnd in Asiria, au zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah si, cea mai puternica Resen. Migratia a continuat de-a lungul fluviului Tigru, raspndindu-se n ntreaga Mesopotamie. Timp de 389 de ani dupa potop, societatea s-a dezvoltat dupa baza stiintifica care a fost salvata n flotile, piramide si pesteri. Din pacate, posibilitatea reproducerii tehnicii era foarte slaba, n timp ce problema de baza era supravietuirea pe un pamnt nnamolit si salbaticit. Acestea au fost conditiile n care omul a revenit din nou la primitivism, utiliznd doar efortul fizic imediat pentru cstigarea hranei. n anul 4116.e.n., jupiterienii revin din nou pe Pamnt. Aici gasesc o societate ostila si pe care nici una dintre supercivilizatii nu vor mai reusi sa o mai subjuge vreodata pe deplin desi au avut perioade interesante de colaborare. ncepnd din acest an, jupiterienii construiesc doua statii de rencarcare a aerostatelor n muntii Koterina din peninsula Sinai. Cu ajutorul acestor aparate de transport aerian, jupiterienii vor domina, o perioada, o parte a lumii antice. Cu ajutorul aerostatelor snt localizate, pe rul Iordan, cetatile Sodoma si Gomora. n Egipt s-au dezvoltat, n paralel, numeroase cetati sub conducerea unor faraoni, descendenti din omenirea salvata n piramide. Conducatorii acestor cetati au refuzat colaborarea cu extraterestrii. A treia statie de rencarcare a aerostatelor a fost realizata lnga vechiul Hebron. ncepnd din anul 4109.e.n. se exploateaza bogatiile petrolifere din jurul Marii Rosii, astazi undeva n Arabia Saudita, Irak si Iran, zona care a prezentat un interes deosebit pentru vehicolele "terestre" ale martienilor, stabiliti si venind acum din America de Sud. mparatii cetatilor prezentau, prin educatia lor, un mare pericol pentru jupiterieni. Dar si martienii, stabiliti pe Terra unde s-au salvat de stihia cerului, le ramn aceiasi rivali de nenduplecat. Astfel, n anul 4102.e.n., jupiterienii snt fortati sa paraseasca precipitat pamntul. Lansarea are loc dupa apusul Soarelui. Urmatoarea vizita va avea loc abia dupa 400 de ani terestri, adica dupa 33 de ani jupiterieni, n anul 3702.e.n.. De remarcat ca ncepnd cu anul 4102.e.n., n vizetele lor, jupiterienii vor folosi Luna ca statie intermediara. Dupa acest an, civilizatia jupiteriana, va cauta alte metode de dirijare a dezvoltarii societati pe Terra, metode cunoscute de noi astazi prea putin: parapsihologia ancestrala, cu actiune asupra subconstiientului nostru. Dupa Potop, martienii , ncearca din nou, ncrucisari ntre ei si pamnteni, dar unicatele au fost sortite pieirii pentruca OMUL ncepuse deja dezvoltarea lui proprie. Dupa Potop se disting trei principale centre de relansare a vietii si anume: * n jurul lacurilor pe care au fost construite flotilele. Din oamenii salvati aici, se vor naste n timp, popoare si o cultura pe care o vom denumi CULTURA COLABORAtIONISTa, pentru motivul ca au acceptat sa colaboreze cu extraterestrii jupiterieni si martieni. * n jurul piramidelor, a fost salvata omenire din care se vor naste popoare care nu au acceptat sa colaboreze cu extraterestrii. Cultura dezvoltata de ei o vom denumi CULTURA NECOLABORAtIONISTa. * Omenire salvata n pesteri si mai cu seama n pesterile din Muntii Apuseni. Specifica popoarelor nascute din aceasta omenire, a fost CULTURA IZOLAtIONISTa. Populatia colaborationista, provenita din salvarile n flotilele de pe cele trei lacuri, ncet, pe masura nmultirii lor, a migrat pe vaile fluviilor Tigru si Eufrat, au cuprins o parte a Asiei si Euro-Asiei. Mult mai trziu n istorie, din acesti oamenii care au populat Euro-Asia si o parte a Asiei dupa Potop, s-au format popoarele migratoare. Necolaborationistii provin din punctele de salvare situate n piramide si care au dezvoltat ntreaga cultura antica egipteana si partial mediteraniana. Izolationistii erau departe de lumea dezlantuita a extraterestrilor si au dezvoltat o cultura proprie, o tehnica linistita, necesara doar supravietuirii si autoapararii ceruta de acele vremuri. ncepnd din anul 4112.e.n., se pun bazele unei scoli tehnice n Mesopotamia, fondata de jupiterieni. Tot n acest an, jupiterienii, hotarasc distrugerea cetatilor Sodoma si Gomora, care erau sub ocupatie martiana. Astfel, cum Pamntului nu i-ar fi fost de ajuns Potopul, n anul 4114.e.n., se nregistreaza primul razboi termoglaciar pe Terra, folosind bombele cu vid, tehnologie nedescoperita nca de actuala civilizatie. Acest eveniment va izola si mai mult cele doua lumi. coala mesopotamiana realizeaza primele statii de umplere a aerostatelor precum si primele aerostate confectionate n exclusivitate n conditiile de pe Pamnt. Aerostatele mesopotamiene erau niste baloane uriase confectionate din piei de animale de prima fatare, care erau sacrificate cu zecile de mii, asa cum atesta textul biblic. Ca principiu, pieile necesare pentru confectionarea aerostatelor, erau tabacite si prelucrate n bucati dreptunghiulare sau patrate. Bucatile se lipeau laolalta, formnd o suprafata uriasa, care apoi se prindea pe un schelet special si rezulta un balon urias sub forma unui stomac. Pentru ncarcarea cu gaze, aerostatele se racordau initial la cosul unui cuptor special n care se ardeau grasimi de animale. Dupa ridicarea de la sol, arderea grasimilor era facuta ntr-o instalatie simpla, montata n nacela, si care a nsemnat primul "MOTOR TERMIC" realizat in exclusivitate pe Pamnt si cu materiale ale civilizatiei terestre! n anul 4057.e.n., jupiterienii, via Luna, revin pe Pamnt si iau contact cu cultura mesopotana. ncepnd din anul 4017.e.n., jupiterienii mpreuna cu mesopotamienii, dezvolta o ntreaga industrie de armament. Acest an mai nseamna si renceperea folosirii aerostatelor n constructii si razboaie. De remarcat un alt fapt: cu ajutorul aerostatelor s-au ridicat marile constructii ale antichitatii (ct si cele de dinainte de Potop, dar acestea, cu aerostate fabricate pe Jupiter.) Aerostatele au fost folosite si n scopuri geografice, din nacelele lor oamenii deosebiti ai timpului catalognd relieful, desennd harti ale marilor si uscatului. n acest fel, aerostatul a devenit cea mai evoluata tehnica terestra a antichitatii. Aerostatul a mai nsemnat si prima legatura ntre culturile dezvoltate n bazinele fluviilor Tigru si Eufrat, cu zonele Marii Rosii si Marii Mediteraneiene, dar si cu cea din bazinul Nilului. Dupa anul 4000.e.n., se monteaza o statie de rencarcare a aerostatelor si pe malul Marii Mediteraniene. Daca agentul de ncarcare a aerostatelor mesopotamiene era fumul rezultat de la arderea grasimilor animaliere, mediteranienii foloseau gazul rezultat din arderea uleiului de masline foarte bine rafinat. n paralel se dezvolta si tehnica de transport bazata pe ROATa si PRGHII si care peste un timp va nlocui complet tehnica aerostatelor. Dupa anul 4000.e.n., scoala mesopotamiana dezvolta mult stiintele si mai cu seama, astronomia. n aceasta epoca a stiintei spargerii pietrei, se cunosteau cu precizie matemmmatica miscarea planetelor, mai cu seama a Soarelui si Lunii, si ce este mai important, se facea referire la o vreme de dinainte de Potop cnd pe cer erau 11 planete si Soarele. De aici, speculnd conjunctura n care a avut loc Potopul, am dat peste ipoteza, ca poate o data si Luna a fost un satelit al Soarelui, cu o orbita destul de apropiata de cea a Pamntului, dar mai ndepartata de astru. O data cu anul 3947.e.n., ncepe o adevarata inflorire a culturii egiptene, imparatii Egiptului cumparnd masiv tehnica de la civilizatia mesopotamiana. Acesti ani, snt considerati cei mai transparenti ani ai culturii necolaborationiste. Astfel, dupa reteta extraterestrilor, cumparata de la mesopotamieni, egiptenii aplica mbalsamarea ncepnd din anul 3947.e.n.. Trebuie sa mentionez aici, ca jupiterienii cunosteau tehnica mbalsamarii si hibernarii cu cel putin 2500 de ani mai nainte. Nici nu stii ce sa mai crezi astazi despre mumii: ca au fost mbalsamate sau ca au fost trecute n "hibernare", pna cnd tehnica va permite trezire lor la viata. ncurajati de acest nceput de colaborare, n anul 3802.e.n., n timp ce puterea militara a faraonilor era n crestere, revine pe Pamnt o misiune spatiala jupiteriana. Misionarii nu au reusit sa intre n relatii normale cu Faraonul care conducea atunci Egiptul antic si caruia, ca un blestem, Biblia nu-i pomeneste numele. Nava - baza a acestei misiuni a avut o forma cilindrica si o miscare pe traiectorie geostationara, vizibila ziua si noaptea. Nu stiu de ce, poate datorita unei defectiuni tehnice, nava a exploadat, acoperind n zona geostationara timp de trei zile si trei nopti cerul. naintea exploziei, echipajele au transportat pe Pamnt, cu ajutorul navetelor spatiale de care dispuneau, tehnica usoara de la bordul Navei. Jupiterienii naufragiati au cerut pamntenilor construirea unor ncaperi cu atmosfera controlata, bogata n fum de tamie, bogata n dioxid de carbon. Aceste fiinte erau jupiterieni si tragem concluzia ca aveau un metabolism invers, n care inspirau bioxid de carbon si eliminau oxigen. n colaborare cu pamntenii, jupiterienii naufragiati, realizeaza, antene parabolice din cupru, dar tehnica terestra a acelor locuri si vremuri, nu a permis realizarea unui puternic generator de semnale interplanetare pentru a fi detectati si salvati. Acest naufragiu a avut loc pe un teritoriu acoperit de cultura colaborationista. Un recensamnt al anului 3800.e.n., atesta 603.550 barbati de peste 20 de ani n slujba culturii colaborationiste. Naufragiul jupiterian a durat mai bine de 130 ani terestri, pna cnd n anul 3672.e.n., snt gasiti de o populatie razboinica. n razboiul care a urmat, si gasesc moarte14.700 de pamnteni si toti jupiterienii, ncheindu-se astfel o mare odisee spatiala. Textul biblic mai atesta ca n anul 2367.e.n., via Luna, Pamntul primeste o noua vizita. De aceasta data, pamntenii consimt colaborarea, realiznd: * doua mari antene parabolice din cupru pentru comunicatii interplanetare;* o retea de antene pentru comunicatii terestre; un mare generator de curent electric continuu;* incinte cu bioxid de carbon controlat pentru atmosfera jupiterienilor. Pregatirea acestei colaborari ncepe o data cu domnia mparatului David si se sfrseste sub domnia mparatului Solomon. Din pacate, orict de fructuoasa a fost aceasta colaborare, ea se sfrseste la numi 40 de ani dupa moartea mparatului Solomon, toate marile realizari s-au distrus n timp. n anul 1327.e.n., este atestata ultima misiune jupiteriana. Din acest an si pna la nasterea lui Cristos, nu mai snt atestate alte vizite extraterestre. Civilizatia jupiteriana la rndul ei s-a dezvoltat att de mult nct pur si simplu nu au mai avut nevoie de contacte directe cu pamntenii, avnd la dispozitia lor alte metode de dirijare a dezvoltarii civilizatiei terestre. Pe planeta lor jupiterienii au realizat din gaze, la mari altitudini n atmosfera, un "scut de lumina difuza", ca o cupola uriasa deasupra planetei, care are "efect de lentila", cu focarul pe solul jupiterian unde se realizeaza de asemenea un "efect de sera". Acesta "lentila" uriasa ofera la sol, desi la sute de milioane de kilometri de Soare, o temperatura constanta, propice vietii n ecosistemul jupiterian. Gazul din care este formata "lentila" induce n eroare toate observatiile de la distanta asupra acestei planete (un asemenea "scut de lumina difuza" cu efect de sera nu ar lipsi nici Pamntului, dar cine sa-l realizeze?). Daca ar fi sa cautam astazi civilizatiile extraterestre pe sau n vecinatatea Terrei, atunci le-am pute gasi astfel:a)urme vechi ale extraterestrilor care s-au perindat prin zonele Euro-Afro-Asiaticeb)cosmodromul martian la sol si urme sub forma unor depozite martiene n adncurile subterane din muntii Americii de Sudc)n pesterile din muntii si dealurile Bihorului, urme ale culturii izolationisted)sub forma unor depozite pe Luna, la mari adncimi n subsolul lunar, realizate de catre civilizatia martiana refugiata aici din calea Cometei e)Civilizatia Martiana, refugiata din calea Cometei la mari adncimi n subsolul planetei Marte f)Civilizatia Jupiteriana sub "scutul de lumina difuza" al planetei Jupiter sau pe sateliti ai acestei planete. "... Fiecare om este un unicat pe Pamnt, dar este o reproducere rece a Universului, unicat ce a existat dintotdeauna, se regaseste sub actuala intersectie si forma dupa care va trece n vesnicia altor transformari si intersectii. Retineti: simtim direct numai mngaierea Undei Modulatoare a Vietii si numai atta timp ct ne regasim sub actuala forma! Sa ne bucuram, deci, de clipa umana pe care ne-o ofera un Univers inuman, ori fantastic de rece, ori fantastic de cald pentru pielea noastra!... Ioan Micu, "AMIN"