Referat istorie. UN FENOMEN NATURAL DEVENIT UN EVENIMENT MEARCANT PENTRU INTREAGA LUME

PSALMUL LUI VOLTAIRE ce s-a intamplat in 1755 de Sorin Petrof 24 februarie 200Franois Marie Arouet este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari iluministi si ganditori francezi. Rationalist convins, filozof, scriitor, pamfletist, Voltaire, a fost mai tot timpul in contradictie cu timpul sau. De multe ori inchis datorita convingerilor sale, a atacat si ridiculizat in scrierile sale aristocratismul si crestinismul timpului sau. In special, religia crestina, avea darul sa-i trezeasca cele mai neplacute sentimente: "Crestinismul este cea mai ridicola, cea mai absurda si cea mai sangeroasa religie care a infectat vreodata pamantul". Scoasa din contextul istoric si religios in care a trait Voltaire, afirmatia este cu adevarat zguduitoare. Insa pentru el, crestinismul insemna de fapt catolicismul secolului 18. Dar si despre crestini afirma ca daca "vor ca noi sa credem ntr-un Mantuitor atunci ar trebui ca ei sa arate ceva mai mantuii." Totusi, in acesta privinta, afirmatia lui Voltaire nu este chiar exagerata.Era trecut bine de 60 de ani (ajuns deja la culmea maturitatii sale artistice), cand a scris un poem la comanda. Nu vreun imparat sau nobil, vreo printesa sau vreun prieten i-a cerut lucrul sau altcineva ci altceva. "Si pe cand cei crezui nelepi raioneaza,Un cutremur cumplit Lisabona-o ruineaza,Si-alte treizeci cetai cad sub greul dezastruPe ntreg Tage de-alung, panla oceanul albastruIar, natura de-ontrebi, mut e pamantul si cerulNe trebuie Dumnezeu, sa ne explice misterul.Numai El stie tot; la El totu-i luminaMangaiereai la El si nelepciunea deplina.................................................................................................................................................Trecutul nostru e doar o amintire prea trista;Prezentul e ngrozitor, daca viitor nu exista.Daca mormantu-a distrus pe om suflet, substanaMaine-o fi, poate, mai bine, - iata-a noastra sperana!Toate bune sunt azi se amagesc oamenii-n toateSi-asa doar Dumnezeu, numai El are dreptate!" (1)Ce l-a determinat pe Voltaire sa scrie aceste randuri? Pentru ca, asa cum lesne se poate observa, el nu doar consemneaza un eveniment ci incearca sa inteleaga substanta tragediei si eventual sa-i atribuie semnificatii speciale, nebanuite, misterioase dar fatidice.Un cutremur profeticPe 1 Noiembrie 1755, un seism cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter a lovit capitala Portugaliei, Lisabona, la orele diminetii, putin dupa 9.30. Era sarbatoarea religioasa a tuturor sfintilor, cand majoritatea locuitorilor orasului participau deja in biserici sau catedrale la solemna slujba sau se aflau pe strazi in drum spre lacasurile de inchinare. Se aproximeaza ca seismul a durat intre 3 si 6 minute ceea ce a provocat fisuri largi de 5 metri in pavajul din centrul orasului si prabusirea in proportie de 85% a tuturor cladirilor. In cateva minute Lisabona s-a tranformat in ruine. Unii supravietuitorii, dintre cei care nu se aflau in momentul socului seismic in cladiri, au fugit disperati spre cheiul portului, refugiindu-se pe docul de marmura, recent inaugurat, pentru a scapa de prabusirea cladirilor din oras. Insa dupa 40 de minute, un tsunami urias de peste 10 metri inaltime a inecat practic portul si centrul orasului. In zonele neafectate de tsunami a izbucnit un incendiu teribil care a mistuit orasul, timp de 5 zile. Unda seismica s-a resimtit in Europa, Africa de Nord, Groenlanda, Norvegia Finlanda, Marea Britanie si Irlanda. O parte a orasului Alger a fost complet distrusa de acelasi cutremur. Bilantul final a fost cumplit pentru vremea aceea: intre 60.000 si 90.000 de victime numai in Lisabona si orasele invecinate si inca 10.000 in Maroc. Insa dincolo de incredibilele pagube materiale si umane, cutremurul din Lisabona, nu a fost cel mai devastator din istoria lumii dar cu toate acestea, a avut cel mai puternic impact geografic, cultural si psihologic din toata istoria consemnata a seismelor.(2) De ce? Contextul social religios al vremii a atras atentia cercetatorilor Bibliei deoarece pentru multi imterpreti ai Scripturilor acesta marca o anumita perioada din calendarul profetic - asa numita vreme a sfarsitului. Vremea sfarsituluiIn ultima discutie dintre Gabriel si Daniel, ingerul i-a sugerat profetului ca semnificatia viziunii primite avea cea mai mare relevanta in asociere cu vremea sfarsitului: "Acum vin sa-i fac cunoscut ce are sa se ntample poporului tau n vremurile de apoi, caci vedenia este cu privire tot la acele vremuri ndepartate." (cap.10,14) Iar sfatul era, "Tu nsa, Daniele, ine ascunse aceste cuvinte si pecetluieste cartea, pana la vremea sfarsitului. (12,4)Isus, de asemenea, in discursul Sau eschatologic de pe muntele Maslinilor, a indicat spre aceeasi vreme a sfarsitului, trasand cateva repere generale in acest sens. Dupa cum, ca avanpremiera a distrugerii Ierusalimului au existat niste semne prevestitoare, tot asa, spunea Isus, vor fi niste semne care sa marcheze si perioada sfarsitului lumii. Grupate pe categorii aceste semne se regasesc in lumea naturala, geografica, sociala, stiintifica, politica, religioasa. Semne in lumea natural-geografica. Cei patru evanghelisti, Matei, Marcu, Luca si Ioan, sunt la unison in privinta unor semne care vor marca si anticipa o perioada speciala in derularea istoriei.Matei 24,29: "Indata dupa acele zile de necaz, soarele se va ntuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer si puterile cerurilor vor fi clatinate."Marcu 13,24: "Dar n zilele acelea, dupa necazul acesta, soarele se va ntuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer si puterile care sunt n ceruri vor fi clatinate."Luca 21,25.26: "Vor fi semne n soare, n luna si n stele. Si pe pamant va fi stramtorare printre neamuri, care nu vor sti ce sa faca la auzul urletului marii si al valurilor; oamenii si vor da sufletul de groaza, n asteptarea lucrurilor care se vor ntampla pe pamant; caci puterile cerurilor vor fi clatinate."Apocalips 6,12-13: "Cand a rupt Mielul pecetea a sasea, m-am uitat si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamant. Soarele s-a facut negru ca un sac de par, luna s-a facut toata ca sangele si stelele au cazut din cer pe pamnt, cum cad smochinele verzi din pom, cand este scuturat de un vant puternic." Toti patru vorbesc de aceleasi tip de evenimente din lumea naturala in care sunt implicate soarele, luna, stelele si pamantul. Aceste elemente joaca rolul unor semnale vizibile, un fel de indicatoare geografice pe drumul care duce spre marea intersectie dintre istorie si profetie, trecut si viitor. Evenimentele au fost precedate, istoric vorbind, de perioada marelui necaz, sau a persecutiilor religioase din indelungatul Ev Mediu si vor fi succedate, profetic vorbind, de revenirea lui Isus Hristos. Majoritatea interpretilor profetiilor biblice, incepand de la 1700 incoace, au fost de acord ca trei asemenea evenimente se regasesc in exprimarea profetica a celor patru evanghelisti. Este vorba de cutremurul de pamant, Lisabona, 1755; intunecarea soarelui, America de Nord, 1780 si caderea stelelor, America de Nord, 1833. (3)In contextul istoric, social si religios al Europei si Americii de Nord, aceste evenimente chiar au contribuit la intelegerea perioadelor profetice despre care vorbea Daniel in cartea sa.Semne in lumea politico-religioasa De sapte ori in cartea lui Daniel si in cartea Apocalipsei se vorbeste despre o perioada de stramtorare, de necaz si persecutie, folosindu-se diferite exprimari simbolice, numerice. Trei ani si jumatate, 1260 de zile sau 42 de luni. (4) Conform principiului biblic de interpretare an/zi (Ez.4,6; Num.14,34), avem de-a face cu o singura perioada, exprimata in trei segmente de timp diferite (zile, luni, ani), perioada care indica spre un interval de 1260 de ani.Protestanti de toate confesiunile (fideli principiului Sola Scriptura), profesori, editori, juristi, istorici si alti intelectuali din Lumea Veche (Europa) sau Noua (America de Nord), au recunoscut caracterul profetic al anului 1798. Dar ce s-a intamplat in 1798? Inainte de a raspunde la intrebare ar fi foarte util sa citam doua declaratii ale unor teologi protestanti care au prevazut momentul 1798, pe baza profetiilor din Daniel si Apocalips. Due Cressner, scria prin anul 1689 despre acest subiect urmatoarele:"Inceputul acestei perioade a fost la restaurarea Imperiului de Apus de catre Justinian, din care timp, 1260 de ani se ntind pana la circa 1800Caci daca prima apariie a fiarei a fost la recucerirea de catre Iustinian a cetaii Romei (538 n.m.) atunci ea trebuie sa se sfarseasca cu puin nainte de anul 1800." (5) Socul Revolutiei franceze din 1789 a condus la un studiu mai aprofundat al profetiilor in asa fel incat prin anul 1796, cu doi ani inainte de momentul 98, in revista Missionary Magazine din Edinburgh aparea urmatorul comentariu:"Datorita consensului general al profeiei, domnia Antihristului se grabeste spre sfarsitul ei. Lucrarea Providenei, de ceva timp n urma, a sporit asteptatarea noastra n aceasta privina. Aceasta va nivela calea pentru rasturnarea fiecarui sistem prin care imperiul nelegiuirii si a ratacirii a fost meninut; iar acesta va fi urmat de un veac al neprihanirii si adevarului." (6) La 15 februarie 1798, generalul Berthier, din ordinul lui Napoleon Bonaparte, pronunta la Roma destituirea papei Pius al VI-lea. Cum acesta a refuzat somatia oficiala, a fost arestat, inelele pontificale i-au fost smulse de pe degete si a fost luat prizonier. Plimbat dintr-o inchisoare in alta, in anul 1799, inceteaza din viata la varsta de 82 de ani in fortareata de la Valence. Pe actul de deces, autoritatile au consemnat sec: "Cetateanul Giovanni Brashi; meserie...pontif..." Cei 1260 de ani ai suprematiei papale, s-au incheiat brusc si spectaculos in 1798. Necazul cel mare trecuse. Incepea o noua perioada, se deschidea o noua fila a calendarului profetic. Semne in lumea social-stiintifica. In Daniel 12,4, ingerul Gabriel mai oferea un indiciu al vremii sfarsitului: "...atunci cunostinta va creste." Aceasta previziune se refera la trei dimensiuni concrete ale ideii de cunostinta. Este vorba de cunostinta stiintifica (descoperiri si inventii la sfarsitul secolului XVIII: 1798 - iluminarea cu gaz; 1807 - vaporul; 1825 - calea ferata; 1837 - telegraful; 1839 - fotografia; 1846 - masina de cusut; 1868 - masina de scris; 1876 - telefonul; 1879 - cai ferate electrice; 1883 - motorul pe benzina; 1892 - automobilul; 1895 - razele X; 1903 - aeroplanul; etc.); cunostinta biblica (prin intermediul Societailor Biblice si de Misiune care au luat fiina ncepand cu 1800, Scriptura a fost raspandita n lumea ntreaga. Pana la aceasta data, n lume nu existau mai mult de patru milioane de copii, nsa la vremea sfarsitului, ntre 1800-1900, ntr-un timp record, peste un miliard de copii au fost raspandite); cunostinta profetica (este vorba de o crestere a nelegerii profeiilor lui Daniel, nelegere care multa vreme a fost limitata. Asa ca dupa 1800, muli s-au orientat spre aceste profeii, ca reper pentru viitorul apropiat si aceasta a condus la redesteptari religioase spectaculoase). Toate aceste semne au culminat in perioada 1840-1844, cu asa numita Marea Miscare Adventa, o redesteptare interconfesionala din America de Nord care avea drept obiectiv, nici mai mult, nici mai putin, chiar intampinarea lui Isus Hristos care ar fi trebuit sa revina pe acest pamant pe data de 22 Octombrie 1844. La data aceea se incheia ultima perioada profetica, consemnata in profetia biblica. Ultimul reper temporal. Dupa aceea ar fi trebuit sa se intample marele eveniment. Ce s-a intamplat in 1844? Sau mai corect, de ce nu s-a intamplat?Atunci cand vorbim de vremea sfarsitului trebuie sa luam in calcul o particularitate speciala a perioadelor eschatologice. De-a lungul istoriei biblice au existat momente cheie ale unui sfarsit local sau general care servesc drept tipologii pentru ultima vreme a sfarsitului. Chiar Hristos a oferit aceste exemple pentru o mai buna orientare pe terenul profetic al viitorului. In predica Sa de pe Muntele Maslinilor, El face apel la trei exemple: Noe, Lot si ucenicii. Mai concret, asa cum a fost pe vremea potopului, cu ocazia distrugerii Sodomei si Gomorei si cand Ierusalimul a fost ras de pe fata pamantului, tot asa va fi si la sfarsitul timpului. Adica a existat o perioada de timp (7 zile in timpul lui Noe, 1 zi in timpul lui Lot si 4 ani in timpul ucenicilor) inaintea sfarsitului propriu-zis. Acesta perioada se numeste vremea sfarsitului care anticipa momentul sfarsitului. Astfel ca dupa anul 1800 vorbim despre vremea sfarsitului. Insa au trecut de atunci peste 200 de ani iar momentul sfarsitului n-a venit.Cele doua imperiiNu cumva acesta perioada este prea lunga pentru a fi identificata ca vreme a sfarsitului? Sau sunt cumva gresite calculele? Ori poate semnele sunt fortat interpretate? Ar putea exista o explicatie care sa nu anuleze toata aceasta structura, ba chiar sa confirme semnele si calculele, in ciuda acestei sincope a vremii? La 1 Ianuarie 1900, viitorul suna bine. Economia era in plina ascensiune, legile mai drepte, conducatorii mai omenosi, muzica mai buna iar comertul infloritor. Cel putin asa se exprima un tanar senator de Ohio din vremea aceea. Adevarul era ca lumea era destul de optimista pe la 1900. Si asta in mare parte datorita asa numitei pax britanica, instaurata de Anglia imperiala in perioada 1815-1914. Avand suprematia maritima mondiala, abolind sclavia si starpind pirateria, imperiul britanic a reusit sa stapaneasca lumea timp de 100 de ani. Raspandind peste tot sistemul postal universal, democratia parlamentara, tehnologia si unitatile de masura, Anglia a reusit sa tina in echilibru celelalte puteri regionale in asa fel incat pe la 1900 se putea circula liber peste tot, fara pasaport, China era deschisa misionarilor iar in Rusia era liniste. In ciuda acestui optimism, o doamna de 72 de ani, aflata in vizita in Australia, ii indemna pe credinciosii adventisti sa mearga urgent, peste tot, pentru a vesti Evanghelia. De ce? Nu doar oportunitatile acelui timp invita la aceasta misiune. Mai era ceva. "Curand va fi moarte si distrugere, criminalitatea va spori si vor avea loc miscari primejdioase si pline de cruzime mpotriva bogailor care s-au considerat mai presus de cei saraci...(Oamenii) vor perfeciona cea mai puternica masina capabila sa raneasca si sa omoare...(si astfel nimeni) sa nu se mai simta n sigurana n nici un loc." (7)Si intr-adevar, dupa 14 ani, izbucnea primul razboi mondial. Apoi revolutia bolsevica, al doilea razboi mondial, cortina de fier, razboiul rece iar restul e istorie...Ocazia fusese ratata. "Daca dupa marea dezamagire din 1844, adventistii ar fi ramas statornici n credina lor si ar fi mers unii pe caile deschise de providena lui Dumnezeu, Hristos ar fi venit mai de mult."Ellen White a scris aceste cuvinte undeva inainte de 1900. Vremea sfarsitului nu trebuia sa dureze 200 de ani. Si iata-ne acum, inca aici, in prelungirea vremii sfarsitului, asteptand.Doar atunci cand Evanghelia va fi proclamata la orice fiinta, va veni sfarsitul (Matei 24,14). Pentru asta e nevoie de conditiile necesare inceputului de secol XX, de ultima pax. Iar in prezent pe tabla de sah a lumii se fac miscari interesante si ireversibile. Ultimul imperiu incepe sa stapaneasca lumea si s-o configureze intr-un anumit fel. Lumea nu va mai fi aceeasi dar va fi pregatita pentru ultimul semn al sfarsitului. ________________________________________1 - Voltaire, Ouvres Completes, vol.9, pag.470.479, Garnier freres, Paris.2 - Vezi Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/1755_Lisbon_earthquake.3 - Vezi Tragedia Veacurilor, capitolul Vestitorii diminetii.4 - Daniel 7,25; 12,7; Apocalips 12,6-14; 13,5-7.5 - Drue Cressener Judecata lui Dumnezeu asupra Bisericii Romano-Catolice, 1689, p.209. 6 - Missionary Magazine, Edinburgh, vol. 1, 1896, p.185. 7 - Ellen G.White, Testimonies for the Church, vol.8, p.5