Radu Mihai CRISANdoctor in economie specializarea Istoria gandirii economiceDA! SUNT REACTIONAR!invierea NeamuluiintruMihai Eminescu(Raspunsul lui Mihai Eminescu la acuzatia de reactionarism precum si, totdeodata,DOIMEA CEA DE O FIINTA a testamentului politic eminescian)BUCURESTI20072Toate drepturile de multiplicare, traducere,adaptare si difuzare a acestei lucrari suntabsolut libere (gratuite si neingradite), atatpentru Romania cat si pentru fiecare dintrecelelalte tari ale lumii.ISBN 978-973-8982-38-3Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiCRISAN, RADU MIHAI.Da! Sunt reactionar! invierea neamului intru MihaiEminescu /Radu Mihai Crisan. - Bucuresti: Criterion Publishing,2007ISBN 978-973-8982-38-3821.135.1.09 Eminescu, M.:32(498)3Experienta insa a dovedit caintroducerea de forme lipsite de cuprinseste departe de a prezenta ocompensatiune exacta a sacrificiilor pecari le cere infiintarea [lor], ca poporulsaraceste prin risipa de munca, cu totuldisproportionata cu foloasele ce le poateculege din aceste inovatiuni.(;)Ar trebui in sfarsit sa se dea unatac eroic cauzelor cari producdegenerescenta si diminuareapopulatiunilor, ar trebui ca interesulgeneral sa nu ni se para o utopie, oactiune zadarnica sau o idee nerealizabila.Nepotrivite vor fi fost pentru noiinaintatele forme ale civilizatiunii pripite,introduse ca o planta exotica pe pamantulnostru, dar cu incetul si cu staruintacultura se va aclimatiza si, dincosmopolita, va deveni nationala.Mihai Eminescu,Forma si fond, 11 decembrie 1888,Fantana Blanduziei, in MihaiEminescu, Opere, vol. XIII, Editiecritica intemeiata de Perpessicius,Editura Academiei Romane,Bucuresti, 1985, pag. 331, 3324CINE ESTE MIHAI EMINESCUCine este Mihai Eminescu?"Dispretul pentru uzurparea conduceriide putinii care nu s-au ridicat macar prininteligenta, cultura si munca lor".Cine este Mihai Eminescu?"Evlavia pentru timpurile de cinste , barbatiesi masura".Cine este Mihai Eminescu?"Afirmarea unitatii romanesti eterne , groazade cotropirea straina, care ucide o constiinta,impiedica o desfasurare, sfarma un viitor,lasa fara ingrijire un trecut, pentru a da in locjaf si coruptie, oricare ar fi numelecotropitorului, al celui dintai dintre neamurilede cultura ori a celei din urma plebi asiatice".Nicolae IorgaTrei extrase din cuvantarea tinuta la 16octombrie 1911, cu prilejul dezveliriistatuii lui Mihai Eminescu in GalatiGasiti textul integral al cuvantarii involumul: Nicolae Iliu, Eminescu, Editieingrijita, studiu introductiv, note sibibliografie de Nicolae Iliu, EdituraJunimea, Iasi, 1981, pag. 112, 1135CUPRINSSingur Doamne, doar Tu esti fara de pacat......................6DA! SUNT REACTIONAR! invierea Neamuluiintru Mihai Eminescu .............7Bibliografie ................556Singur Doamne, doar Tu esti fara de pacatDupa parerea mea, nu sunt nici antisemit si nici filosemit; nicixenofob si nici xenofil; nici sovin si nici renegat.Marturisesc, alaturi de apostoli, ca singur Doamne, doar Tuesti fara de pacat si imi repugna organic atat sa ridic in slavi, cat sisa arunc anatema.Si-aceasta cu-atat mai mult cand este vorba de personalitati side evenimente istorice asupra carora am deplina constiinta anedesavarsirii cunoasterii mele.Cred nestramutat in partea sublima a sufletului fiecaruia dintrenoi si in sfintenia datoriei omenesti de a cauta Adevarul pentru Elinsusi caci este unul si acelasi cu Dumnezeu. Credinta aceasta esteprimul si ultimul gand care m-a indemnat sa redactez aceastarestituire morala.Fireste, fiece cautare intreprinsa dincolo de pojghita subtire atabuurilor politice si istorice infatiseaza privilegiatului ei autorprivelistea unor tainice icoane spirituale. Icoane amprentate, insituatii precum cea de fata, inclusiv de contactul cu aspecte extrem desensibile.Asadar, se-ntelege de la sine: pertinenta oricarei straduintecognitive in domeniu este conditionata de integrarea respectiveloraspecte in demersul investigativ. Bineinteles, cu onestitate sicuviinciosie, nepatimas si fara nici cea mai mica idee preconceputa.Este tocmai ceea ce m-am straduit din rasputeri sa fac, estemiza prezentei in lucrare a unor citate nici pe departe comode.Amin.7Daca tendentele si ideile noastrese pot numi reactionare, epitet cu care negratifica adversarii nostri, aceastareactiune noi n-o admitem decat inintelesul ce i-l da fisiologia, reactiuneaunui corp capabil de a redeveni sanatoscontra influentelor stricacioase aleelementelor straine introduse inlauntrulsau.Mihai Eminescu , Esprimata in termenii ceimai generali., Timpul, 17 august 1879, inOpere, vol. X, Editie critica intemeiata dePerpessicius, Editura Academiei, Bucuresti,1989 pag. 315DA! SUNT REACTIONAR!invierea NeamuluiintruMihai Eminescu(Raspunsul lui Mihai Eminescu la acuzatia de reactionarism precum si, totdeodata,DOIMEA CEA DE O FIINTA a testamentului politic eminescian)8Tara nu mai poate merge cu aceasta organizarefavorabila reputatiilor uzurpate, fara de pericolul de-ainceta sa fie tara romaneasca.Reactie ca incercare a unei reconstructiuniistorice anterioare fanariotismului, nu mai e cu putintain Romania si nu suntem utopisti pentru a cere ceea cen-ar fi cu putinta nici pentru Dumnezeu din ceruri.in tara noastra e de ajuns daca se asigurainaintarea meritului si a muncii; e destul atata, si numaipentru atata se cere reorganizarea sociala.9"Reactiune! Reactiune! Iata cuvintele magice cetrebuie sa ne spulbere in ochii tarii, iata acuzarea,pururi reinnoita"1."Noi declaram, si aceasta din toata putereaconvictiunii noastre, ca suntem liberali in toata putereacuvantului si in tot adevarul sau.Toate libertatile inscrise in Constitutia noastra le iubimsi le sprijinim; departe de-a urmari rasturnarea lor, leamapara, din contra, impotriva acelor ce ar voi sa seatinga de ele"2."Aceea ce nu voim(;) sunt(;) despotismul siopresiunea prin multime, radicalismul si demagogia.Este incapacitatea erijata in titlu de merit, prostiasi nestiinta brevetate ca titluri de recomandare.Ceea ce combatem este(;) impresurareaatributiunilor reciproce ale puterilor statului precum suntstabilite de Constitutie3"4.1 Mihai Eminescu, Organele de publicitate., Timpul, 30 decembrie 1878, in Opere, vol. X,Editie critica intemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989, pag.1622 ibidem3 Ilustrare: "Cu ocazia formarii bugetului pentru anul 1877, Cameraa luat initiativa facerii lui, si aceasta fara nici un drept, caci dreptuleste al ministrului; el are sa-l elaboreze(;) si sa-l aduca inCamera(;). Daca in buget ar fi cifre fictive si erori intentionate,10"Daca acei care proclama liberalismul lor auprincipii mai liberale decat aceste[a] atuncirecunoastem ca suntem ramasi inapoi, dar totodatamarturisim ca, de cate ori se vor face incercari de apasi peste limitele libertatilor si asezamintelorconstitutionale, noi ne vom face reactionari, inadevaratul si binefacatorul inteles al cuvantului"5."Ceea ce se numeste reactiune in alte tari e atat dedeparte de noi si pentru ca elementele unei reactiunilipsesc din nefericire(;):"6 "o nobilime ereditara siistorica7, bogata si puternica prin maiorate, adica princine e raspunzator? Camera?".(idem, Tot in numarul nostru de la 20decembrie., Timpul, 18 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 174) "Ea nu poate fiapucata si trasa inaintea judecatii de nimenea"., ibidem"Ministerul? Se ascunde dindaratul Camerii si astfel buna-credintain cheltuielile statului ramane o iluzie"., ibidem"Si toate acestea se acopar cu fraza ca intre guvern si Camera eintelegere. Apoi sa ne ierte: intre intelegere si complicitate edeosebire cat cerul de pamant. Complici sunt toti la comiterea decrime chiar, dar intelegere cinstita nu se poate numi aceasta".,ibidem4 idem, Organele de publicitate., Timpul, 30 decembrie 1878, in Opere, vol. X, pag. 1625 ibidem, pag. 1636 idem, Nu stim de unde si pana unde., Timpul, 5 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 1657 "Conditia esentiala, sine qua non a reactiunii in intelesuloccidental al cuvantului este dinastia mosneana istorica, estearistocratia mosneana istorica. Exista intr-adevar, si ar fi otemeritate de a o nega, cativa putini coboratori din familii istoriceale tarii, dar oare simplul fapt al descendentei constituiearistocratia ca clasa istorica a tarii?"., idem, Se inchina omul totdauna si-n totlocul?., Timpul, 29 noiembrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 357"Pentru ca sa existe o reactie in adevaratul inteles alcuvantului ar trebui sa fi existat o traditie neintrerupta in clasareactionara, ar fi trebuit ca aceasta clasa sa fie constituita intr-un11dreptul de mostenire al celui dintai nascut; o dinastieasemenea istorica, rasarita din acea nobilime siidentificandu-se oarecum cu ea; in fine prerogativepolitice ereditare, de es[emplu] un Senat compus numaisau aproape [numai] din privilegiati. Aceasta clasaprivilegiata ar trebui sa lupte sau pentru mantinereadrepturilor ei fata de tendintele de uzurpatiune fie dinpartea altor clase, fie din partea Coroanei (din partea sefuluistatului n.n.), sau ar trebui sa tinda a recastiga prerogativepierdute.mod propriu. Ar fi trebuit ca puterea ei materiala, proprietatea, safie inalienabila, ar fi trebuit c-un cuvant dreptul continuu destapanire. Dar acest drept nu-l avea nici in timpii cei mai vechinimenea. Oricare roman, fie nascut din parinti cu vaza, fie dinparinti saraci, se putea ridica, fie prin puterea bratului, fie prinaceea a mintii, la demnitatile cele mai inalte ale statului si eraindiferent, sub domniile pamantene, daca meritul era al unui omdin popor sau al unui boier; in acea vreme saraca de bani singurarasplatire pe care statul o putea da si o dadea era un rang,netransmisibil asupra fiilor, dar care il punea pe purtatorul aceluirang la adapostul unor sarcini ale vietii, impuindu-i insa in locul lordatorii destul de grele, datorii in care viata si averea lui erauespuse.Dar se va zice ca in fapta s-au mostenit atat pozitia socialacat si averea. Realitatea transmisiunii insa nu trebuie confundatacu dreptul formal al transmisiunii din lumea feudala a Apusului,incat daca luam faptului esenta sa, dreptul, el ramane atat deindiferent ca si faptul ca un actual bancher a avut un stramosbancher. Deduce-se-va de aici dreptul esclusiv al stranepotului de afi el si numai el bancher? Aceasta ar fi o absurditate.Asadar(;) din istorie rezulta ca romanii au fost totdauna[sub domniile pamantene] liberi si egali inaintea statului. Pentrufiecare din ei exista putinta de a sui toate treptele sociale si taranulputea deveni atat de bine vornic mare, precum, viceversa,coboratorii vornicului puteau redeveni, in lipsa de merite, simplitarani"., ibidem12Deie-ni-se voie a spune ca toate acestepremise(;) nu exista la noi.Clasa privilegiata de mai nainte ajunsese un fel denobilime de serviciu mai mult decat din nastere, iardespre ereditate nu era nici vorba. Se-ntelege caexistau familii influente si bogate cari mantineau un felde ereditate de facto a prerogativelor in familie, daracea ereditate nu exista de jure(;).Cauza pentru care boierimea in tarile noastre n-a ajunsniciodata la acea forma stricta si nestramutata ainstitutiei din alte tari, a fost vesnica neasezare alucrurilor de la noi din tara, vesnicele schimbari dedomnie cari se faceau in urma influentelor polone,ungare si turcesti, caci catestrei marile puteri vecinecautau sa absoarba pe socoteala lor patria noastra, iaraceasta cauta sa pareze tendintele lor prin alegereaunui Domn cat se poate de placut vecinului aceluia carepentru moment era mai puternic.Nu tagaduim ca aceasta era o politica de slabiciune,dar, buna-rea cum era, a prezervat tara de lucrul celmai rau din toate, de caderea pe maini straine, si totpolitica aceasta a fost cauza neasezarii dinauntru,cauza pentru care nu s-a cristalizat din fierberea vietiiistorice un miez statornic al unei nobilimi nationale caresa aiba vointa si puterea de-a rezista tuturor incercarilornecoapte si costisitoare de innoire si de pospaialaapuseana8"9.8 De-aceea, "a trebuit (de-aceea s-a ajuns n.n.) sa se darame toateingradirile cu cari se incunjurase clasele vechei Romanii: fie tagmespirituale, fie bresle economice, fie in fine avere imobiliara; atrebuit ca in locul tuturor acestor prejudicii din evul mediu,nationale, sa se puie drept masuratoare banul cosmopolit, pentru adeosebi om de om; a trebuit in fine ca ideile marii Revolutiifranteze sa se introduca pe deplin in tara noastra si in organizarea13noastra sociala pentru ca, in virtutea acelor principii admise siaplaudate de noi, de demagogia mare si mica, sa ajungem a ni seimpune dinafara, prin straini, legi organice pentru tara noastraproprie; si a trebuit(;) ca prin tractate internationale sa ni sedicteze cu sila lucruri pe care nu ni le-a(;) dictat Baiazid Ilderim,invingatorul crestinatatii; a trebuit libera-cugetare sa fie cult erijatin public si aparat de guvern si de organele lui in contra uneiBiserici ce domneste de-o mie de ani pe pamantul nostru; a trebuitca(;) ultima consecuenta a discompunerii spiritului public sa fieamericanismul, teoria de om si om fara deosebire de rasa, originesi limba, statul rational al mizeriei si ambitiilor personale in loculstatului national si natural, in locul societatii nationale, rasarite pebaze istorice, in locul limbei romanice si a originei traco-latine".,idem, Trei zile de-a randul., Timpul, 20 februarie 1880, in Opere, vol. X, pag. 191Stat rational asupra caruia, dau doar un singur exemplu:"art[icolul] 44 al Tratatului de la Berlin a fost inscris in instrumentulpacii"(idem, Deosebirea intre aceste doua declaratii., Timpul, 1 martie 1879, in Opere,vol. X, pag. 202), desi "Europa cunoaste pe deplin cestiunea evreilordin Romania"., ibidemintrucat "in cazul de fata religiunea necrestina si rasa straina suntdoua lucruri ce se acoper pe deplin, sunt in realitate unul si acelasilucru"(idem, Ieri si alaltaieri Camera., Timpul, 27 februarie 1879, in Opere, vol. X, pag.199), iar "acea rasa avand imediat tendinta de-a pune mana peproprietatea nemiscatoare a romanului, iar mediat de a pune manape statul lui, adica pe tara lui"., ibidemSi-avand-o, sa se retina aceasta!, in conditiile in care "pretutindenein Europa evreii emancipati, amestecandu-se in cultura tarii, aufalsificat-o si au corupt-o"(idem, Vechea imputare., Timpul, 19 iunie 1879, inOpere, vol. X, pag. 272); in conditiile in care aici "formeaza aceanemasurata populatie cu desavarsire improductiva care traieste dinprecupetirea muncii si sanatatii romanului"(idem, De cand natia., Timpul,24 iunie 1879, in Opere, vol. X, pag. 278); in conditiile in care "evreii fiindclasa de mijloc si legislatiunea liberala fiind [in] esclusiv[itate] infavorul acestei clase, ei vor deveni aici stapanii privilegiati siromanul sluga la jidan".(idem, Vechea imputare., Timpul, 19 iunie 1879, in Opere,vol. X, pag. 272) Si, deloc in ultimul rand, in conditiile in care-"i vedemaliati cu toti strainii de pe fata Pamantului contra tarii in caretraiesc si a poporului de pe spatele caruia subzista"., idem, Ne e sila.,Timpul, 1 august 1879, in Opere, vol. X, pag. 30714"Invazie ascunsa si ca dupa un ordin secret a(;) evreilor la noi,solidaritatea dintre acestia si evreii din lumea intreaga a careidovada este Alianta [Israelita Universala], apelul la straini facut deevreii pretinsi pamanteni, pericolele economice(;)"., idem, in sedinta deieri a Camerei., Timpul, 4 octombrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 325"Ramane dilema intacta, ca acei cari au apelat la strainipentru drepturi sunt sau pamanteni, cum se pretind, sau straini.Daca sunt pamanteni sunt tradatori ce trebuie tratati ca nisteoameni care conspira contra Statului roman, daca sunt straini, maiavem oare sa stam la sfat daca trebuie sa-i admitem sau sa-irespingem?", ibidemFiindca: "A solicita intervenirea diplomatica sau inarmata astrainilor contra tarii in care traiesti este un act de inalta tradarecomis impotriva acelei tari.Alianta solicita pe toate caile aceasta intervenire.Mii de evrei din tara fac parte din Alianta.Deci mii de evrei din tara sunt tradatori.in Rusia i-ar astepta pe asemenea oameniSiberia, in Franta deportarea, in alte locuriinchisoarea; la noi insa se bucura de deplinalibertate, ne injura prin presa evreiasca cumpoftesc si noi ii lasam sa-si joace caii dupa cum lee voia si dorinta inimii"., idem, Ne e sila., Timpul, 1 august1879, in Opere, vol. X, pag. 305, 306"Proteguiti inainte de jurisdictiunea consulara(;), evreii saubucurat numai de drepturi timp indelungat de ani fara a aveanici o alta datorie(;) decat aceea de-a plati o neinsemnatacontributie la cateva mii de lei vechi, a carei repartitie ramanea lalibera vointa a comunitatilor lor religioase. Dar pozitia aceastaprivilegiata la adapost de toate datoriile, destul de grele pentruclasele vechi ale societatii romane, caci erau datorii ce se prestauin natura, apoi spiritul de esclusivism al rasei evreiesti ca atare,abstractie facand de ritul ei religios, care a fost intotdeauna pedeplin liber in tara la noi, caracteristica lipsa de interes a evreilorpentru tot ce constituie viata noastra nationala, sentimentul lorpropriu ca sunt o rasa straina, numirile despretuitoare pe cari inlimbagiul lor vulgar le dau crestinilor in genere, romanilor inparticular, toate acestea si multe altele inca i-au facut sa ramaie unpopor aparte fara nici un fel de aplecare de-a impartasi vederile15noastre nationale. Primiti in scoalele noastre in mod cu totul egalcu romanii, premiati si distinsi daca invatau bine tocmai acei cariau invatat carte de la noi, in scoale nu intretinute din darile lor, cidin veniturile bunurilor manastiresti crestine, tocmai elevii scoalelornoastre sunt mai aprigi dusmani ai nationalitatii romane, tocmai eifac parte din Alianta Izraelita, careia nu-i intru nimic de-a punecestiunea de existenta unui stat format in mod istoric si durand desute de ani numai daca nu se vor da drepturi egale la o minoritatede imigranti de-o data foarte recenta.Si toata miscarea aceasta se bazeaza pe teoria cudesavarsire neadevarata ca exista romani izraeliti, romani deconfesiune mozaica.Dar acesti romani vorbesc romaneste in familiile lor?Nu"., idem, Daca proiectul maioritatii., Timpul, 7 iulie 1879, in Opere, vol. X, pag. 291"Nu exista romani de rit izraelit, pentru ca nu exista izraeliticari-n familie sa vorbeasca romaneste, pentru ca nu exista (afara deextrem de rare exceptii n.n.) izraeliti care sa intre in relatii de casatoriecu romanii, c-un cuvant pentru ca evreul e evreu, se simte evreu sipan-acuma nici n-a voit sa fie altceva decat evreu"., ibidem, pag. 291,292"Lucrul acesta, aceasta nesolidaritate a evreilor cupopoarele in mijlocul carora traiesc, a mers atat de departe incataceias(i) evrei cari erau furnizori ai armatei imperiale rusesti eraupe de alta parte furnisori de arme ai turcilor, desi acele arme nuaveau alta destinatie decat de a fi descarcate asupra rusilor, adicaasupra compatriotilor acelori furnizori evrei.in treacat mai pomenim si ca evreii din tara, in timpulintrarii armatelor rusesti la noi, au scos cuie din sinele drumurilorde fier pentru a periclita viata soldatilor rusi din vagoane, aceastastiind bine ca asemenea crime puteau sa se descarce asupra tariiin care ei traiesc"., idem, Ziarele guvernului., Timpul, 22 iulie 1879, in Opere, vol.X, pag. 305"Daca numarul lor ar fi neinsemnat sau daca, mare fiind,ar fi asimilabil, atunci cestiunea n-ar fi grava. Dar a face loc insanul nostru unei nationalitati straine, care se simte straina siconstituie prin organizarea ei un stat in stat, ar fi a ne face jertfaunei mistificatiuni, a unei minciuni etnologice. intelegem prea bine[ca] art. 7 era o piedeca absoluta, care oprea incetatenirea chiar aevreilor ce au ferma vointa de-a deveni romani, intelegem16asemenea ca o piedica absoluta, care nu permitea nici o concesie,trebuie inlaturata, cu sau fara art. 44, dar nu intelegem a declaradeodata de romani sau de asimilabili o masa de oameni careinafara pretexteaza a fi romana, iar inauntru continua a cultiva undialect barbar, care-n familii nu vorbeste romaneste, care-n crestinsi-n roman vede un dusman bun de exploatat si nimic mai mult".,idem, Proiectul maioritatii., Timpul, 7 iulie 1879, in Opere, vol. X, pag. 292"Puterile n-au decat sa trimita o comisie care sa meargadin oras in oras si sa se convinga ca nu exista nici umbra de romanizraelit, afara doar de cateva rare, foarte rare esceptii, pe care leamputea cita anume"., ibidem"Legile restrictive care-au existat pan-acum zececincisprezeceani in mai toate statele cele mai civilizate sunt doveziclare ca evreii au fost considerati pretutindeni ca strainineasimilabili, ingaduiti intr-adevar, dar numai ingaduiti. Admitereaevreilor in cetatenia prusiana era pana la 1869 foarte strictcircumscrisa si cu toate acestea nici aceasta admitere nu eraabsoluta: evreii totusi ramaneau esclusi de la posturi cari cerincrederea publica"., ibidem"O dovada despre exactitatea cu care diplomatia einformata despre starea noastra sociala si economica, ne-a datacum cativa ani raportul domnului cavaler de Bosizio. Era deciaproape de necrezut ca aceleasi persoane cari vad atat de limpedecestiunile zilei sa fie in cestiunea evreilor jertfa unei mistificatiuni.Din capul locului n-am crezut-o aceasta; de la inceput am sustinutdeci ca diplomatia europeana cunoaste prea bine starile de lucruride la noi, ca ea nu poate crede fabulele nascocite de Aliantadespre persecutiuni religioase, ca o lume intreaga nu poate fiindusa in eroare de presa evreiasca si semievreiasca din centreleEuropei"., idem, Fremdenblatt, ziar oficios., Timpul, 10 iulie 1879, in Opere, vol. X,pag. 295"Era usor de-a presupune deci ca intreaga cestiuneumanitara-religioasa pe care presa guvernamentala calareste cuatata.inteligenta era un moft inventat de Alianta izraelita si ca infond lucrurile corespund cu interese materiale concrete"., ibidem"Toate gazetele evreiesti din cele patru unghiuri ale lumii,cu insolenta caracteristica si traditionala a neamului lor pribeag, auaruncat asupra-ne toata murdaria penelor lor nerusinate"., idem,Trebuie sa aiba cineva., Timpul, 4 iulie 1879, in Opere, vol. X, pag. 28717"Daca lucrul s-ar fi marginit aici, daca numai sectarii luiMamona ar fi scuipat asupra-ne, n-am fi avut nimic de zis, am filasat sa treaca lucrul neobservat. Orice s-ar zice, intre noi si evrei eo deosebire de rasa, care nu ne permite noua s-avem fata cudansii in imprejurari de onoare decat despret si numai despret.Noblesse oblige. Oricat de nenorociti am fi prin imprejurari istoricede diferite naturi, suntem un popor care a stiut si va sti, oricand vafi nevoie, sa-si plateasca cu prisos datoria de sange, suntem unneam de oameni lipit, prin traditii, moravuri si limba, de un peticde pamant, pe care, cu titluri netagaduite, il putem numi taranoastra. intre noi prin urmare si un soi de oameni imprastiati petoata fata Pamantului, a caror patrie sunt targurile unde dobanda emai mare, unde specula fara frau gaseste mai putine stavile, undecuvantul omenie are mai putin inteles; intre noi si aceasta rasacosmopolita, care la Viena e vieneza, la Paris pariziana, la Venetiavenetiana si pretutindeni evreiasca; intre o natiune care castiga pepamantul sau ca sa traiasca aparandu-l cu sangele ei oricand si ocorporatie lipsita de cel din urma sentiment de demnitatebarbateasca, care traieste pe tot Pamantul ca sa castige, a(i) careimembri se tin ca stolurile de pasari rapitoare pe urma ostirilorbeligerante pentru a strange avutii din baltile de sange; intre noi zicem si aceasta onorabila corporatie cestiune de onoare nupoate fi cat lumea, si astfel n-am fi avut nimic de zis in privintainsolentei presei evreiesti daca n-ar fi gasit rasunet si canal descurgere la noi, chiar in coloanele foii ministeriale"., ibidem, pag. 287,288"Asadar noi romanii admitem teoria(;) ca intr-adevar evreiisunt un popor, adoptam chiar ca ei sunt cel mai remarcabil popor din multe puncte de vedere asemenea ca sunt poporul ales al luiDumnezeu; dar odata admise aceste teorii ad majorem Dei gloriamni se va concede ca in asemenea conditii sa nu-i privim dreptromani si sa le refuzam net drepturi cari in aceasta tara nu li secuvin decat numai romanilor si cari li s-au ingaduit, cu multaimprudenta, si strainilor crestini"., idem, De cand a inceput., Timpul, 14 iulie1879, in Opere, vol. X, pag. 297"A lua peste picior Tratatul de la Berlin! Dar cine-l ia pestepicior? Am calcat sau calcam noi Tratatul neindeplinind art. 44 talequale? Spune Tratatul undeva ca acea dispozitie e absolut18obligatorie pentru noi precum a fost pentru Turcia, este el oindatorire ce ni se pune sub orice imprejurari? Nu.Tratatul zice: Libera sunt eu Europa de-a-ti recunoaste saunu independenta; ti-o recunosc daca admiti art. 44, nu ti-orecunosc daca nu-l admiti.Unde(;) obligatiunea absoluta de-a indeplini art. 44numaidecat si oricum ar propunea-o guvernul?Neadmitand art. 44, ramanem in pozitia in care am fostinaintea razboiului, adeca vasali nominali ai Portii, cu deosebireanumai ca Poarta insasi nu ne-a pus deloc aceasta conditie, ca eane-a recunoscut independenta din capul locului, incat am ramaneavasali unei Puteri care s-a lepadat de vasalitatea noastra prin douatratate consecutive, prin cel de la San-Stefano si prin cel de laBerlin.Pozitia noastra ar fi asadar o independenta reala,nerecunoscuta insa de o parte dintre Puteri. Acestea toate fara canoi sa fi calcat Tratatul de la Berlin, caci, neprimind un beneficiu ceni se acorda sub o conditie ce ni se cere, nu poate zice nimeni caam fi calcat noi tratatul, abstractie facand de imprejurarea ca nicinu il putem calca, de vreme ce, nefiind nici facut, nici iscalit de noi,el nu poate coprinde nici indatoriri, nici drepturi ale noastre proprii.Astfel sta dar cestiunea din punct de vedere curat rationalsi(;) nu e alta primejdie decat ca independenta noastra reala sa nufie recunoscuta numaidecat"., idem, Marea majoritate., Timpul, 27 iunie 1879,in Opere, vol. X, pag. 281, 282"Abia de e nevoie a adauga ca independenta este un faptcare exista recunoscut sau nerecunoscut fiind. in alte timpuriindependenta si recunoasterea regalitatii legitime atarna deconfirmarea Papei; asta nu i-a oprit pe principii necatolici de-aexista ca atari si de-a fi intr-adevar independenti si farabinecuvantarea speciala a Sanctitatii Sale"., ibidem, pag. 282De altfel, "Puterile europene au recunoscut insile capretentiile evreilor in Romania sunt neindreptatite. Austria si Rusiaau incheiat deja tractate in acest senz cu Romania, cine nu le vaincheia tot astfel poate sa ne scuteasca cu dragostea".(idem, Timpulreproduce., Curierul de Iasi, 5 decembrie 1876, in Opere, vol. IX, Editie critica intemeiatade Perpessicius, Ed. cit., 1980, pag. 281) "Pentru romani, egala indreptatire a600.000 de lipitori si precupeti este(;) o cestiune de moarte si19viata, si poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabiedecat moartea lenta prin vitriol.Concedem ca intre acesti 600.000 va fi unul la suta care saproduca ceva prin sine si sa tie la tara si la popor, dar cand in taraavem 700.000 de lucratori cari produc, taranii, nu-ntelegem alaturicu acestia 600.000 de speculanti ai productelor, incat fiecare evreusa traiasca din precupetirea muncii unui singur taran roman.Drepturile dumnealor civile si publice nu-nsemneaza decat dreptulde a esploata poporul nostru in buna voie. Plece 99 de procente inAmerica, ca sa-si castige acolo prin munca productiva painea detoate zilele si atunci cu cei ce vor ramanea ne vom impaca usor,dar pan-atunci sa mai fie inca septe aliante, ca cea universala, caresa conspire cu usile inchise in contra natiei romanesti, noi vom stisa li aratam totdeauna lungul nasului, caci nu ne spariem nici deinjuraturile presei jidovesti, nici de declamatiile oratorilor idealistipe cata vreme e vorba de existenta poporului nostru. Daca voiescsa ne cucereasca, n-au decat s-o faca.fatis, ca toate natiile, cuarma-n mana. Dar cu tertipuri si apucaturi nu merge deocamdata.in numarul in care sunt la noi evreii raman straini de rit necrestin,ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot pretinde maimult decat de a fi suferiti, si ne pare ca n-au nici o cauza de a seplange de toleranta noastra. Daca gustul li-e numaidecat dupadrepturi egale, conform contractului social, iata, Austria-iaproape, apoi Germania, Anglia, Franta, Italia, cine-i opreste de amerge cu drumul de fier unde li vine la indemana, ca sa se bucurede toate drepturile posibile?Putem spune cu drept cuvant si tare: ca pozitia evreilor, intarile in cari nu se bucura de egalitate e cu mult mai buna decatacolo unde ei se bucura de ea; de aceea geme Rusia de ei, deaceea ne-au inundat pe noi. Oriunde e teren pentru neagraspeculatiune, evreul e-acasa, iar vaietele si plangerile contrapersecutiunii sunt mofturi cari sa acopere de mai nainte modulneomenos in care sug tarile pe care au cazut ca lacusta.Ca sunt si evrei ce merita egala indreptatire cine ocontesta? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentr-un drept, sacrute Sodoma, nu putem, pentru numarul marginit de evreifolositori tarii, sa dam depline drepturi sutelor de mii de venetici20neproductivi, care-n ultima linie traiesc din precupetirea muncii, baa vietii poporului nostru"., ibidem"O semintie care castiga toate drepturile fara sacrificii simunca e cea evreiasca. La orice popor drepturile publice si [cele]private au fost rezultatul unei munci seculare si a unor sacrificiiinsemnate. Daca exista aristocratia, cu prerogative deosebite,acestea erau compenzatia muncii razboinice; daca taranii, caripretutindeni au fost aserviti, au izbutit in urma a se vedea stapanipe bucatile lor de pamant, aceasta a fost oarecum rasplata pentruca in vremuri trecute ei singuri au purtat povara institutiilor; dacapartera clerica s-a bucurat de prerogative, ea a si implinit o sarcinade cultura, pe care, in imprejurarile date ale evului mediu, nu leputea indeplini o clasa de rationalisti.Clerul a dezbatut popoarele noua ale Europei din mrejileunor credinte si obiceiuri in cari puterea fizica juca cel intai rol, cacidovedit este ca atat zeul suprem al germanilor ca si cel al celtilor sial slavilor a fost un Dumnezeu al razboiului, al sangiurilor, unDumnezeu al puterei brute. imblanzirea treptata a lumei noua esteun netagaduit merit al religiei crestine; afara de aceea ea a maifost si pastratorul culturei antice.Ce servicii au adus omenirei indaratnicul si egoistul neamevreiesc? Ocupandu-se pretutindeni numai cu traficarea munciistreine, alegandu-si de patrie numai tarile acele unde prindeosebite imprejurari s-a incuibat coruptie,(;) evreul trece dinGermania in Polonia, din Polonia in Rusia, din Austria in Romania siTurcia, fiind pretutindeni semnul sigur, simptomul unei boli sociale,a unei crize in viata poporului, care, ca in Polonia, se sfarsestecateodata cu moartea nationalitatii.Dar oare in ce consta coruptia sociala, acest element care-latrage pe evreu c-o putere elementara? Ea consista in despretulmuncii, care cu toate acestea e singura creatoare a tuturordrepturilor. Cand munca unei clase intr-un popor nu maiecuivaleaza drepturile de care ea se bucura, atunci acea clasa ecorupta, atunci ea traieste din traficul unei munci straine, atunci easamana cu evreul, care nicairi nu face altceva decat precupetestelucrul strain"., idem, Evreii si Conferinta, Curierul de Iasi, 9 ianuarie 1877, in Opere,vol. IX, pag. 299, 30021"Revenim la evrei si-i intrebam nu de ce spun minciuniprin gazetele straine, caci minciuna este spiritul negrei speculatii ci[:] de se plang?in Austro-Ungaria ei au toate drepturile posibile siimposibile, de ce vin la noi? in Rusia sunt egali cu rusii de ce vinla noi? in Turcia le zambeste egala indreptatire ce cauta la noi?Au n-au stiut ei sub ce conditii numai pot trece in Romania? Au naustiut ca in aceasta tara nu pot fi decat cel mult suferiti, caaceasta tara, din nefericire pan-acum locul de lupta intre roiurileRasaritului si asezarile Apusului, a ajuns sa rasufle si ca e satula destapani pentru a nu mai voi stapani evrei?Ni pare rau de acei putini evrei cari, prin valoarea lorpersonala, merita a forma o esceptie, dar restul.? Prin ce muncasau sacrificii si-a[u] castigat dreptul de a aspira la egalitate cucetatenii statului roman? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii siungurii? Lor li-au pus turcii, cand au infrant tractatele vechi, capulin poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei tari, s-a dezgropatdin invaluirile trecutului aceasta limba? Prin unul din ei si-a castigatneamul romanesc un loc sub soare? De cand rachiul este unelement de civilizatie?", ibidem, pag. 300"Prin legea monopolului bauturilor spirtoase s-a hotarat canumai alegatori in comuna sa poata fi carciumari la tara. Cu dreptcuvant. Ce garantii poate da o venitura, un nimene, un suditcezaro-craiesc ca bauturile nu vor fi falsificate, cum si sunt, decistricacioase sanatatii. Deja deputatii tarani din adunarea adhoc sauplans prin memoriul lor ca acesti oameni li otravesc bauturile,prefacand zilele de odihna legiuita in zilele de omorare lenta sisigura.Astazi, cand un prefect opreste de la acest trafic pe unevreu, Pesther-Lloyd, organ redactat de evrei si dupa el Journaldes Dbats (item) descriu scene salbatice din Turkestan capetrecandu-se in Romania. Fie linistiti. Un fir de par din capulsuditului chezaro-craiesc n-a fost atins de nimeni, nici averea luimistuita de manele populatiei romanesti.Un agent al guvernului unguresc zvarle dintr-o scoala ziditade romani bancile afara, esmite pe invatator si pe preot, isi batejoc de un sat de graniteri cari depururea au luptat pentru Casa deAustria, carora Maria Terezia le-a cusut cu mana ei proprie o22flamura cu inscriptia Virtus romana rediviva, - facut-au caz presaaustrieceasca de aceasta? Nici vorba. Dar un prefect din Romaniacuteaza de a opri pe un evreu de a vinde bauturi spirtoase intr-unsat? Persecutie, prada, nelegiuire"., ibidem,"Se-ntelege. Punand mana pe presa europeana, care ingenere nu mai are de tinta luminarea, ci escitarea urelor intre clasesi popoare, usor li-e sa spuna orice minciuna patenta. Publiculcafenelelor, blazat de ipercultura europeana si setos de noutati desenzatie, gaseste placere in citirea monstruozitatilor ce se vor fipetrecand in Romania. Evreii fac din jurnalistica europeana ceea ceau facut din bauturile spirtoase la noi otrava. Ei au incercat aotravi si literatura germana cu acele scrieri pe cari oamenii c-unsimtamant mai firesc le numesc francezo-ebraice, ei au introdususurinta pariziana in discutiile cele mai grave, veninul in relatiilesociale; in Austro-Ungaria sumuta popor contra popor, in Germaniaconfesie contra confesie si ginte contra ginte. Evreul care redigeazaPesther-Lloyd si sumuta pe maghiari contra germanilor si acelorlalte nationalitati este acelas care prin Neue freie Pressesumuta pe germani contra maghiarilor. in toate tarile tin cu celtare, niciodata cu cel apasat, si se unesc cu acela intru traficarea siesploatarea puterilor pozitive ale poporului"., ibidem, pag. 300, 301"Prigoniti n-au fost la noi evreii niciodata. Restrictiunijuridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei.Stefan-Voda cel Mare intareste catorva evrei, veniti din Polonia,libertatea confesiei, dreptul de a-si cladi sinagoge, un drept pe careturcii, asa-numitii nostri suverani, cari pe la 1560 au inceput sa necalce tractatele nu l-au avut niciodata, desi religia mozaica epentru spiritul ascetic si ingaduitor al religiei crestine tot atata destraina ca si cea mahometana. Afara de aceea aveau dreptul libereinegustorii cu manufacturi straine, dar aicea se marginea totul siasa ar fi trebuit sa ramaie. Meseriasi si proprietari nu puteau fi,caci proprietatea emana de la domnie si era strans legata cucontributia de sange, la care nimeni nu i-a poftit, nimene nicicand,si de la care, chiar cand ii poftesti, stiu a se sustrage, facandu-sesuditi austriecesti, desi sunt nascuti in Romania din supusi rusestisi n-au vazut Austria cu ochii"., ibidem, pag. 301"C-un cuvant evreul nu merita drepturi nicairi in Europa,pentru ca nu munceste; iar traficul si scumpirea artificiala a23mijloacelor de trai nu este munca, si aproape numai intr-aceastaconzista a evreului. Evreul nu cere, ca clasa de mijloc din secolul alXVII-lea, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El evecinic consumator, niciodata producator si desigur ca numai cufoarte rara esceptie se va gasi intr-adevar cate un evreu care saproduca. Daca e meserias, e superficial, lucreaza numai pentruochi. De aceea chiar la noi, unde imprejurarile ar trebui sa-isileasca la munca, vom gasi ca ei reprezinta meseria superficiala.Cel mai solid meserias e si aici in tara romanul sau germanul saucehul, niciodata evreul. El reprezinta concurenta nesanatoasa amuncii rele, superficiale, cu munca dreapta si temeinica. Ieftin sirau e deviza evreului pana ce ruineaza pe lucratorul crestin, scumpsi rau e deviza lui cand ramane stapanul pietii"., ibidem"Drept ca inmultirea evreilor in tarile noastre a mers manain mana cu reformele in senz liberal, ca acestea au ajutatinmultirea furnicarilor. Deja Regulamentul Organic, care a pusciocoimea alaturi cu boierii vechi, dandu-i o egalitate de drepturipe care n-o merita, a facut ca fiecare din acesti noi aristocrati carifugeau de munca si aspirau la slujbusoare sa aiba cate un asociatjidan sub forma de orandariu pe peticutele lor de mosii; tot acelregulament a desfiintat de jure breslele, aceste clase puternice sibine constituite de meseriasi. in urma alte reforme, si mai liberale,au deschis usa functiilor statului, inmultite la infinit, tuturorfeciorilor de popa si de negustori cari nu reprezentau nici avere,nici inteligenta si cari gaseau mai comod a trai din functii platite destat si de comune decat din munca lor proprie, din indeletnicirea cumestesugul parintilor lor. Astfel s-au inmultit rusinea de munca siproletariatul condeiului, aceasta clasa vecinic nenorocita,condamnata la celibat si la mizerie, luptand prin ura, intrigi,calomnii si viclesug pentru panea amara a bugetului si inecand c-orara obraznicie orice munca spirituala adevarata, orice meritadevarat"., ibidem"Dar ce sa mai vorbim asupra acestei materii? Prin pripireacelor crescuti de mici copii la Paris ni s-au ingreuiat preste masuralupta pentru existenta, libertatile nu sunt decat tot atatea forme denelibertati, caci liber nu e decat omul ce traieste din muncaproductiva a (;) sa(;). Numai acela e in stare de a aproba bineleunde-l vede si munca temeinica.24Dar cei cari isi fac din ponegrirea meritului, din calomnie siintriga o meserie pentru a trai de pe-o zi pe alta, aceia, chiarrecunoscand adevarul in fundul sufletului lor, caci acesta li seimpune, se vor feri de a-l spune, ba vor reprezenta chiar contrariul.E prea firesc ca in tara reputatiilor uzurpate, a jurnalistilorfara carte, administratorilor fara stiinta, profesorilor fara elevi,academicienilor etc., intr-o tara unde aproape toti reprezinta numaiforma goala a culturii, nicidecum cuprinsul, evreii, cari samana insuperficialitatea muncii cu generatia actuala din Romania, calarindpe fraze umanitare si egalitare(;) sa ceara drepturi egale cu noi".,ibidem, pag. 301, 302"Cine stie cat de departe suntem de-a ura pe evrei siaceasta o poate pricepe orice om cu privirea clara acela va vedeaca in toate masurile noastre restrictive numai dreapta judecata siinstinctul de conservare au jucat singure rolul principal.Domnia fanariotilor a putrezit clasele noastre sociale;aristocratia noastra, din razboinica si mandra ce era, a fost devenitin cea mai mare parte servila, incrucisandu-se cu starpituragrecului modern, care e tot atat de siret, dar mai corupt decatevreul de rand. Prin urmare clasa inalta a societatii noastre, careluase de la grecul constantinopolitan toata lenea, tot bizantinismul,se lasa usor inadusita de cicoimea ei, de foastele ei slugi, cari,fara nici o munca meritoasa pentru societate, se urca repede inlocul vechei aristocratii, ce dedese asa de tare indarat. Se va gasica lenea este caracteristica romanului ridicat, pentru ca s-au siridicat din clase lenese, din privilegiati mici. Ramanea deci osingura clasa muncitoare, din a carii esploatare trebuia sa traiascatoata societatea romana taranul. Dar chiar esploatarea directaera o munca prea grea pentru aristocratia fostilor cafegii siciubuccii, de aceea si-au introdus pretutindeni cate-un asociat activchezaro-craiesc cate-un evreu. Acelasi proces se repeteaza insa.Precum ciocoimea a alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfelevreii, avand numai dreptul de a cumpara bunuri imobile la tara, arlua in mani proprietatea de mijloc, ai carei arendasi sunt dejaastazi, iar neamul romanesc ar ajunge cu desavarsire proletar".,ibidem, pag. 302"Pericolul nu este in imprejurarea ca evreii ar acaparatoata proprietatea, ci intr-aceea ca ei nu sunt nu pot fi romani,precum in genere nu sunt nici pot fi germani, engleji, frantuji,25italiani. De ce sa ne inselam de buna voie, aratand ca inlauntrulaltor natii ei au ajuns la cutare sau cutare grad de cultura? Nuvedem azi ca simtamantul de rasa e mai puternic in ei decatpatriotismul, decat iubirea pentru natia in mijlocul careia traiesc?Nu-i vedem formand prin alianta izraelita o internationalacurat ebraica, dupa a noastra parere mai periculoasa, pentru camai mincinoasa, decat cea a lucratorilor sau aceea a iezuitilor? Caciaceste doua din urma reprezinta un ideal fals ideal la amandoi,dar avand fiecare partea sa eterna, draga omenirei"., ibidem"Cea dintai se bazeaza pe sfintenia muncii, pe convingereacu totul dreapta ca munca temeinica este singura indreptatire peacest Pamant; dar pe da alta parte acelasi ideal nu recunoastecapitalizarea muncii si innobilarea ei sub forma artei, a literaturii, astiintei, cari fara acea capitalizare n-ar fi cu putinta. Daca libertateamuncii productive este motorul societatii, samburele care-i daconsistenta este capitalul. impacarea intre munca si capital va fipoate grea, este poate chiar cu neputinta; dar tendenta ca atareramane in sine ideala, conforma cu religia crestina in partea eietica. Iezuitismul pe de alta parte consista iarasi pe-o rationareparte dreapta, [parte] falsa. intemeindu-se pe teoria, subinteleasatacite, foarte pesimista, ca partea cea mai mare a oamenilor nustie a face o intrebuintare dreapta de putinele dramuri de crieri cucari i-a inzestrat natura, ca acea parte, lasata in voia libera ainstinctelor sale, e roaba pantecului si unealta in mainilesarlatanilor de tot soiul, care stiu sa-i linguseasca patimile rele,iezuitismul a incercat a tinea clasele de jos intr-un binefacatorsemiintuneric, puindu-si drept tinta nu cultivarea mintii, cacidesperase a scoate trandafiri dintr-o buruiana rea si menita orbirei ci caracterul prin credinte metafizice. De aceea se va gasi prestetot ca popoarele catolice sunt mai vesele si mai frumoase decatcele protestante, tocmai pentru ca aceasta Biserica a abstras de lacultura mintii si a avut in vedere numai imblanzirea,infrumusetarea simtimentelor prin muzica, sculptura, arhitectura,zugravie si prin credinte care se sustrageau prin sfintenia lor de laorice controversa. Dar pre de alta parte aceeasi scoala era firesteprigonitoarea aristocratiei spiritului, a acelor oameni seculari la caricaracterul, oricare ar fi fost, ramanea cu totul neutralizat deenorma cantitate a creierului si cari vedeau toate lucrurile lumii in26deplina lor claritate. Catolicismul n-a avut talentul de a-si asociape acesti oameni de aceea este si azi incalcat de o droaie dehomunculi cari, bazandu-se pe acele autoritati persecutate deBiserica, o persecuta azi pe ea. Si intr-aceasta a consistat parteafalsa a ceea ce am numit iezuitism, pentru a caracteriza tendintapolitica a Bisericei"., ibidem, pag. 302, 303"Dar ce reprezinta alianta izraelita cu filialele ei dinAmerica, Anglia, Austro-Ungaria, Franta, Italia, Romania? Sepretinde ca, fiind evreii pretutindene oprimati, aceasta alianta aredrept scop sa-i scape de opresiune.Sa vedem ce grozav de oprimati sunt la noi.Comert si capitalii in mainile lor, proprietatea fonciaraurbana in cea mai mare parte in mainile lor, arenzile de mosii inMoldova item, pe sub mana tot debitul tutunului si a(l) bauturilorspirtoase, negot de import si export, c-un cuvant toate arteriilevietii economice cari se bazeaza pe specula? in ce consista grozavaopresiune de care se plang? Si, daca se plang, de ce nu aleg alteterenuri decat Romania, alte tari unde sunt egali in toate cucetatenii statului? De ce nu Austria, Franta, Germania s.a.?De ce? Pentru ca nu exista opresiune, pentru ca nu existapersecutie, iar drepturile cate nu le au, nici nu le merita.Ei singuri, cu totul deosebiti si avand tendente deosebitede popor, vorbind in familii limba germana, abonati la ziaredusmane noua si hranind improtiva noastra un spirit dusmanesc sicuceritor, ei(;) nu compenseaza intru nimic munca poporului care-isustine. Apoi sunt totdeauna o arma a strainilor in contra noastra.Pana si ungarii care numa-n gropi nu dau de cuminti isiinchipuiau intr-un rand o stapanire a Moldovei prin evrei si ceangai,pentru ca stiau ca evreul s-ar asocia cu orisicine improtivapoporului romanesc"., ibidem, pag. 303"Si astazi, cand poate existenta noastra e in joc, cand ni sedisputa drepturi seculare, emanate din capitulatiile luminatilorDomni ai acestor tari, tot ei si prin uneltirea aliantilor niingreuiaza pozitia, trecand peste capetele noastre, cerand drepturide la straini, de la dusmanii nostri chiar.Stiu dumnealor ce i-ar astepta in Germania pentr-oasemenea fapta, pentru gravura din Monde illustr, pentru articolul27mincinos din Pesther-Lloyd, pentru apelarile la straini in trebileinterne ale tarii? Munca silnica sau inchisoarea.De aceea vom rezuma judecata in forma unui fetva alSeicului-l-Islam zicand: Legea zice ca cine conspira cu strainii incontra institutiilor tarii si a poporului in mijlocul caruia traieste esteun tradator.Merita un tradator drepturi?NU"., ibidem, pag. 303"Sub titlul inchipuitele persecutiuni in contra evreilorRomanul publica doua adrese, una a delegatilor societatiiRomanizarea, alta semnata de vro 20 de persoane, prin cari sedesmint stirile aduse de ziarele straine.Pentru noi cea dentai e mai importanta, caci ne aratasingura cale pe cari evreii vor putea s-ajunga la egalitate cucetatenii statului roman. Numai vorbind in familie limbaromaneasca, numai incrucisandu-se prin casatorii interconfesionalecu romanii vor putea deveni cu vremea ajutatori intru purtareasarcinii de cultura a tarii romanesti, numai atunci vor intra inconmembratiunea sociala a romanilor si se vor preface in trup dintrupul nostru. Pana atunci natia insa ii va simti ca pe ceva strain incorpul ei, ca pe un parazit care usuca maduva stravechiului stejar".,ibidem"Adaugim din nou ca ni pare rau de acei relativ putini,chiar daca s-ar compune din 2-3000, cari s-au identificat cuaceasta tara, si totusi trebuie sa se vada in aceleasi conditii dedrept public cu imigrantii mai proaspeti;(;) dar fiecare poatepricepe ca intr-o armie straina care se apropie de noi nimeni nu vacauta sa deosebeasca pe putinii amici, ce i-ar putea avea in aceaarmie. Si evreii sunt o armie economica, o rasa de asociati naturalicontra a tot ce nu e evreu.A doua adresa spune adevarul, ca evreii traiesc in Romaniafara a li se cauza nici cel mai mic rau, caci nu pot fi numite reledecat cele pozitive, iar nicidecum restrictiuni despre care fiecinestie ca constituiesc singurul modus vivendi ce-l putem aveadeocamdata cu semintia evreiasca. Dar aceasta adresa o stimbine nu va capata niciodata iscaliturile mai tuturorcoreligionarilor din Romania. Aceasta e o fraza ca multe altele dinziarele noastre, cari si ele vorbesc intr-una de natiune, de vointa28"Daca a existat de facto o aristocratie romanaintemeiata pe un drept public cert, ea a incetat de-aexista deodata cu anul 1700, deodata cu cadereadomniei nationale. Nici recunoastem, nici putemrecunoaste epocii fanariotilor dreptul suveran de-aconferi titluri si demnitati, precum nu le-am firecunoscut-o turcilor, a[i] caror mandatari in tara eraufanariotii. De-aici se explica repedea cadere aprerogativelor politice in secolul nostru, pentru caasemenea prerogative trebuie sa rasara dintr-un dreptpublic determinat, iar acest drept public a murit la 1700si exercitarea lui din partea strainilor se considera ca onationala, pe cand fiecine stie in fundul sufletului sau ca natiaromaneasca, cumu-i ea, nici n-a ajuns sa-si deschida fiinta sa lasoare, ci, esploatata de oameni si de imprejurari, sustine cusudoare[a]-i tot aparatul netrebnic al formelor straine de culturaintroduse prin numeroasa clasa de proletari ai condeiului cari,imbracandu-se in ele fara sa le stie intelesul, isi gaseste panea detoate zilele pe care n-ar putea-o gasi prin munca, caci nu vrea samunceasca"., ibidem, pag. 303, 304De-aceea "noi pretindem ca formele introduse sa nuramana forme goale, coji pentru a juca partizile cu ele, ci sa aibacuprins real. Voim a conserva libertati si institutiuni prin realizarealor, prin aplicarea lor sincera fata cu un curent care le discrediteazaprin abuz si prin ducerea la absurd"., idem, Studii asupra situatiei, Timpul, 24februarie 1880, in Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucuresti, 1984, pag. 30"Nu trebuie uitat fondul, nu trebuie uitat ca orice bun decare ne bucuram in lume e in mare fapta altora si posesiunea luitrebuie rascumparata printr-un echivalent de munca. De aceea ede datoria claselor superioare de-a strange cat mai multa culturapentru a usura munca celor de jos, pentru a le lumina si a leconduce spre binele lor moral si material"., idem, Si iarasi bat la poarta.,Timpul, 12 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucuresti, 1985, pag. 1359 idem, Nu stim de unde si pana unde., Timpul, 5 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag.pag. 165, 16629uzurpatiune viciata pana in samburul ei deilegitimitate"10."Azi(;) nu mai exista nici boierie nici boieri. Precum nuse poate vorbi de monoteisti fara Dumnezeu, de scolifara dascali si fara elevi, tot asa nu poate fi vorba deboieri fara institutia militara-aristocratica a boieriei. Curatiunea ei de-a fi a trebuit sa dispara11"12.Veneticii "nu erau romani"13. "Inima lor de strain,fara traditii hotarate, fara patrie hotarata, faranationalitate hotarata, nu putea sa sufere [pe] aceistejari de seculi, pe acei boieri mari, stalpi ai tarii, cumse numeau, neindoiti de furtuna cu toate vijeliilevremurilor, plecandu-se uneori batailor neinduratuluiDumnezeu, nefrangandu-se niciodata! Aceasta esteistoria fanariotilor, a caror misiune era de-a dezradacinasi corumpe pe boieri"14."Pentru ca poporul sa-si fi pastrat puterea lui dereactiune in contra epocei turpitudinilor s-ar fi cazut sanu avem epoca(;) fanariotilor15, (;)care(;) s-au ingrijit a10 idem, Romanul nu inceteaza., Timpul, 6 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 5411 Nu intamplator "domnia straina a inceput cu desfiintarea treptataa ostirii"., idem, in numarul de ieri am ararat., Timpul, 26 iulie 1880, in Opere, vol. XI,Ed. cit., Bucuresti, 1984, pag. 26812 idem, Romanul nu inceteaza., Timpul, 6 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 5413 idem, Romanul ne someaza., Timpul, 6 martie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 9514 ibidem15 Atentie!: "Nu exista tip de mizerie de caracter si [de] inteligentaca imparatia bizantina, din momentul in care restul de suflareromana l-a parasit, incat Babilonia si Asiria, chiar mica Palestina auavut o mai mare influenta asupra civilizatiei decat imparatiaRasaritului, devenita greceasca. Prin ei insii n-ar fi ajuns niciodatala vreun rol in Romania, dar au ajuns in calitate de ciraci si de slugi30starpi din radacini sentimentul de demnitate nationala.Atunci s-a pregatit spiritul public de astazi"16."Bietul Tudor si cinstitele domnii de boieri maricare au urmat dupa el, reactiunea contra fanariotilor n-adurat decat 30-40 de ani, timp prea scurt pentru ca, prinparinteasca obladuire, cum se zicea, si prin bugetele cubaierele pungii legate cu sapte noduri, sa poataindrepta o tara a carei inima era stricata. Fanarul de laai turcului"., idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie., Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere,vol. XII, pag. 122, 123"Grecii din Bizant. Numai acolo tatal scotea ochii fiilor sauii ucidea ca sa se foloseasca singur de avere, numai acolo fiiiscoteau ochii parintilor pentru acelasi motiv; la alte popoare nu seintamplau acestea"., idem, in discutarea proiectului de maiorat., Timpul, 19decembrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 375"Imperiul Bizantin(;) e cuibul vicleniei, desertaciunei sicoruptiei in toate"., idem, intre parerile., Curierul de Iasi, 10 octombrie 1876, inOpere, vol. IX, pag. 228"Peste ei vin turcii cari se contagiaza de putrefactiuneaacestui imperiu si(;) putrezesc in cateva sute de ani ca de ciuma".,idem, Manuscrisul Mi-am adus apoi aminte., in Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucuresti, 1985,pag. 352"Este nevoie sa mai amintim istoria speciala a romanilor casa aratam cum ca acesti oameni si-n al treilea neam inca au otravitsi otravesc viata noastra publica si privata? Cand Radu cel Mare,domnul Tarii Romanesti, a(;) adus in tara pe patriarhul grec Nifon,acesta, in loc sa-si caute de biserica a inceput sa faca politica, sa-sicreeze partida intre boieri, sa ascuta si sa invenineze si mai multdusmania dintre Danulesti si Draculesti, intre descendentii luiMircea si Dan I. in Moldova, un grec (Despot) strica prin intrigi decurte domnia lui Lapusneanu Voda si aduce pe acel zimbru la oadevarata furie si sete de sange"., idem, intre parerile., Curierul de Iasi, 10octombrie 1876, in Opere, vol. IX, pag. 228Si, "pentru a caracteriza lapidar aceasta rasa, vom spuneca, daca Orientul ar avea sa aleaga(;) intre o predominaregreceasca si una jidoveasca, cea jidoveasca e de preferat"., ibidem16 idem, Mai alaltaieri., Timpul, 19 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 7431noi a trebuit sa renasca mai puternic in vlastareleramase in pamantul tarii(;). Stramosii au mancatagurida si noua ni se strepezesc dintii"17."America dunareana(;) se mai numeste inca inironie Romania"18."Cativa franci si cateva masalale impartite la primarievor produce oricand simpatiile necesare unui guvern(;)si vor inchide gura nemultumitilor"19. Caci, truditorul:"intreaga organizatie a Statului a ingrijit sa n-aiba cu cesitinea zilele de azi pe maine"20."Credem ca ne putem dispensa(;) devenerabilele piei de vitel ale culturii intinse si variate si ane multumi cu cunostinta de tara si oameni si mai cuseama cu acea calitate ce distinge pe omul de statinaintea ambitiosului si a curtizanului: cu integritatea sienergia caracterului"21."O minte clara si o inima dreapta platesc in viata unuipopor mai mult decat o mie din frazele oratorice(;)22"23.17 ibidem18 ibidem19 ibidem, pag. 7520 ibidem21 idem, Varii in adevar., Timpul, 14 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 2822 "Principii gresite de es[emplu] pe mana unor oameni onesti suntmai folositoare decat principii foarte bune in mainile unorpanglicari. Caci adevarul intr-un stat nu sta atata pe idei pre cat incaracter si samburul vital, seriozitatea de caracter si de aspiratiuneformeaza adevarata greutate a unui grup de oameni politici, nubruma de idei culese de prin carti"., idem, Totdauna inaintea unui vot.,Timpul, 13 ianurie 1880, in Opere, vol. X, pag. 388"Ideile si principiile sunt cuvinte cari se pot invata pe derost, fara ca sa fi trecut in sucul si sangele celui care le reciteazaca pe un rol invatat in teatru. Oare cand un actor joaca pe un regeintr-o piesa el a devenit rege printr-aceasta sau ramane acelasi32"Mircea I a domnit de la 1387-1419, adicatreizeci si doi de ani"24."Minunea consista tocmai intr-asta ca, intr-un timp incare Europa toata se batea in capete, noi am avutnorocirea de-a avea dup-olalta, o data in Muntenia peunMircea, apoi in Moldova pe Stefan cel Mare. Acestdin urma era fiul de suflet al lui Mircea; el copilarise laCurtea de Arges si la Targoviste, el avea aceeasitendinta de-a uni crestinatatea contra Semilunei; c-uncuvant avea o idee superioara individualitatii sale"25."Tocmai documentele lui Vlad Dracul si VladTepes contin numirea a multime de boieri, cu rangurilelor, pe cand in documentele anterioare, ale lui Mircea,actor sarac asupra caruia iluzia unei ore arunca splendoarearegalitatii?"., idem, Lucru de care trebuie., Timpul, 15 mai 1879, in Opere, vol. X,pag. 233"C-un om care doreste binele statului si numai pe acestapoti discuta, c-un om insa pentru care binele statului e numai unpretext, iar binele lui propriu tinta adevarata nu exista discutie,caci cu apetitul nu se discuta decat punandu-i inainte perspectivade-a-l indestula si mai bine"., idem, Totdauna inaintea unui vot., Timpul, 13ianurie 1880, in Opere, vol. X, pag. 388"De-aceea nu cata sa-ntrebam ce anume principiiprofeseaza cutare si cutare, desi ele au insemnatatea lor, ci cine sicum este. Munceste acest om? Are ceva? A-nvatat carte? E cinstitin daraverile lui? Iata intrebarile de capetenie care in ultima liniehotarasc cat cantareste un om in bine si in rau nu insa profesiide credinta, tiparite pe-o hartie rabdatoare, vorbe late si mari,escursiuni prin tarile departate, cari nu se potrivesc in nici o privirecu tara noastra, verzi si uscate pe cari publicul le ia drept adevaruriprofetice si revelatiuni incontestabile"., idem, Lucru de care trebuie.,Timpul, 15 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 23323 idem, Varii in adevar., Timpul, 14 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 2724 idem, Are haz Romanul., Timpul, 22 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 4025 ibidem33vedem vreo 5-6 nume de botez, neavand insemnataalaturea nici o demnitate la Curte, ba-n unele hrisoavenu figureaza chiar nici un nume de boier. Se pare darca demnitatile la Curte au luat nastere, dupa modelbizantin, in urma mortii lui Mircea: Tocmai sub VladDracul gasim logofeti, spatari, stolnici, paharnici, comisietc. Se-ntelege, Voda traise la Curtea polona, la ceaungureasca, la cea bizantina, la toate pe rand, pe candbatranul Mircea nu fusese nicaieri din tara afara decat odata la Brasov, la incheierea unui tractat de alianta curegele Ungariei"26."Veti gasi intre boierii lui Vlad Tepes pe-un Dragomir allui Manea Udriste, veti gasi pe-un Vintila Florescul, darde Caradale (dar de venetici n.n.) nici urma"27."De ambitii sunt miscate multe naturi superioare,de vanatoare a banului niciuna. E prea adevarat insa cape ambitiosi nu-i poti introluca asa de lesne, nici-i potiorganiza atat de splendid precum Caradalele seorganizeaza, la comanda, in societate de esploatatie.Ambitiosul nu vrea sa ia din totalitatea sudorii comune,din averea publica o parte fara nici o compensatie, faranici un contraserviciu, ca postulantii si cumularzii;ambitiosul, din contra, e in credinta ferma ca serviciilepe cari le-ar da el natiunii ar fi echivalente, ar intrecechiar cheltuiala comuna. Eroare poate, dar o eroare celputin demna de-un om. Voi nu aveti onoarea de-a vainsela, voi stiti foarte bine ca serviciile ce le aducetisocietatii nu fac doi bani, de vreme ce se soldeaza cupaguba, si cu toate acestea nu vi-i rusine sa va creatipentru aceste pretinse servicii retributiuni nemaipomenit26 ibidem, pag. 4127 ibidem, pag. 4234de mari. Tot ce luati voi in plus peste ceea ce fac inadevar pretioasele voastre servicii se reparteste asupralocuitorilor Tarii, cu atata se diminueaza greutatea painiisaracului si de-aceea, in urma odioasei dominatiuni aasa-numitelor voastre principii, mizeria se urca in orasesi la tara, din cauza ca pentru munca nationala ce vaintretine nu restituiti nici un echivalent28"29.28 "Cu toata Constitutia liberala, dar mai cu seama egalitara,suntem mai departe decat oricand de adevarata libertate, maideparte decat oricand de acea elementara facultate a poporului dea-si fixa singur darile in proportie cu puterile lui: Statul nostrucentralizat cere, mereu cere, pentru necesitati de lux, pentrunecesitati factice chiar, si din pamant, din iarba verde baniitrebuie sa iasa. Aici nu se mai intreaba nimeni daca vrea sau poatesa plateasca: trebuie sa plateasca, caci mecanismul din centru iicere mereu si-n fiecare an cheltuielile se sporesc pana la istovireaputerii impozabile a locuitorului"., idem, Laudele pe cari foileguvernamentali., Timpul, 5 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 52"Se observa o scadere(;) a populatiei(;), care se urca in raportdirect cu cresterea demoralizarii, a ireligiozitatii si cu intindereaviciilor"., idem, Pe cand discutam., Timpul, 21 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag.77"Rasa romana descreste continuu ca numar si degenereazaca constitutie fizica".(idem, Laudele pe cari foile guvernamentali., Timpul, 5februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 52) "Acei cari se sporesc(;) suntpopulatii consumatoare imigrate"., ibidem"Din punctul de vedere al conditiilor de existenta pentrumase putem zice ca orice guvern anterior epocei reformelor a fostsuperior celor urmatoare, a fost mai ieften, mai potrivit cutrebuintele neinsemnate ale unei productiuni nu tocmaiinsemnate"., ibidem"in(;) raport dezastruos stau reformele si pretinselenoastre progrese cu scaderea populatiei".(ibidem) "Ploua reformeletoate costand bani"., ibidem"Toate reformele si toate libertatile costa bani. Fiece vorbape care un om cuminte ca d[omnul] Sihleanu (pe care un veneticparvenit demnitar n.n.) o rosteste, fiece sir ce scrie, desi nu producenimic, tine bani, deci munca. Dar orice ban care se ia35contribuabilului si in ce conditii grele si uzurare adesea, cacitrebuie sa se imprumute ca sa plateasca darile orice ban, zicem,se scade din greutatea painii saracului, deci din puterea luimusculara, din putinta lui de-a produce. E drept ca marile goluri cese nasc prin scaderea poporului nostru se vor umplea, dar se vorumplea cu straini(;)"., ibidem"Vede oricine pentru folosul cui ne impunem dari, pentrufolosul cui ne luptam si muncim: pentru cei ce ne suplanteaza".,ibidem"Ar trebui sa inceteze odata acel ton de ingamfare alprogresului pospait cand alaturi de el vedem regresele reale".,ibidem, pag. 53"Se consuma mai mult decat se produce.De ce insa se consuma mai mult?Pentru ca intregi straturi de naturi catilinare, de ignoranti, deacademicieni ai scoalelor primare, de unde traiau pana ieri ca vaide ei, participa azi la atotputernicia guvernamentala si exploateazatara dupa plac.Dovada e urcarea bugetului cheltuielilor(;), dovada incordareaextrema a posibilitatilor poporului, dovada mizeria din sate simortalitatea din orase(;).Caci chestiunea nu este daca s-a inmultit productiunea; eatrebuie sa se inmulteasca cu sporirea consumarii. Cestiuneasociala, adanca si dureroasa(;), e daca s-au inmultit numarulproducatorilor si puterea lor de productiune. Acestea nu s-auinmultit. Din contra, asupra aceluiasi numar de producatori s-aasezat o patura foarte mare de consumatori, pe atat de exigenti pecat sunt de corupti, si pentru a da acestora lucruri de cari s-arputea priva, rafinerii, prisoase, se chinuieste un popor intreg panala istovirea puterilor sale. Acesta e marele secret al saraciei:inmultirea unor clase de consumatori care nu compenseaza prinnimic munca producatorilor care-i sustine"., idem, Nu avem din nefericire unserviciu statistic., Timpul, 1 august 1880, in Opere, vol. XI, pag. 277"intr-adevar, exista intr-un stat normal, guvernatomeneste, o compensatie pentru sacrificiile poporului de jos.Partea descarcata de munca fizica a societatii isi pierde putereamusculara (iritabilitatea), dar castiga inmiit de mult prin sporireaputerii nervoase (sensibilitate, inteligenta).36De-aceea, "oricat de periculoase ar fi miscarile inadevar politice, ele pot fi combatute cu succes, pe candceea ce e mai greu de combatut sunt apetiturileradicale cari pretexteaza politica, apetituri caricontracteaza orice principiu si orice atitudine, numai safie satisfacute"30."Stie modernul Erodot cate familii erau sub MateiBasarab?400.000, ceea ce corespunde c-o populatie de 2milioane si mai bine. Bugetul tarii era de 700.000 degalbeni31, ceea ce ar fi in moneta de azi 81/2 milioane defranci, suma fabuloasa pentru timpul fanariotilor; ostireaera de 100.000 pana la 150.000 de oameni32. Paul dinAleppo, martor ocular, spune ca tara e foarte des (foartedens n.n.) populata, populatiune imensa. De la douaArte si stiinte sunt copile ale luxului, dar sunt o compensatiune.Inventiile tehnologice in toate ramurile vietei(;) supunand putereaunui sclav orb, care nu se revolta, a naturii, munca fizica a omuluidevine din ce in ce mai usoara. Dar avem noi arte si stiinte? Epatura aceea consumatoare de nulitati o clasa de oameni de stiintacare sa compenseze munca(;) din care traiesc? Precum stim, nu".,ibidem29 idem, intre variile acuzari, Timpul, 23 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 4330 ibidem31 "aceasta intr-un timp cand aurul american nu invadase Europa".,idem, in numarul de ieri am aratat., 26 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 26832 "Ei bine, in acel timp Imperiul germanic intreg n-ar fi putut ridicao oaste mai numeroasa; abia marea armie a Spaniei era egala prinnumar"., ibidem37milioane populatia scade sub fanarioti la 175000suflete"33."Cauza caderii Domniei romane(;) e ca DimitrieCantemir a incheiat cu Petru cel Mare fatalul tratat dealianta de la Lusk si ca spatarul Toma Cantacuzin, incontra vointei Domnului sau, a trecut cu calarimea inpartea rusilor, a impresurat Braila, ce era cetateturceasca, si a luat-o cu asalt. Brancoveanu,spaimantat de fapta lui Toma Cantacuzin, se retrage laTargoviste si se declara neutru. Petru cel Mare voiestesa sparga capul trimisului lui Voda, lucru de care-limpiedica Cantemir.Nu tagaduim complicitatea Cantacuzinilor lamoartea tragica a Domnului, dar complicitatea boierilorin genere o negam. Voda era din nenorocire laBucuresti, nu la Targoviste. Un corp de armata turcescstatea la Giurgiu, gata sa treaca totul prin sabie.Mustafa Aga le declara boierilor ca sunt responsabilipentru Brancoveanu, iar pe negustori ii facuresponsabili pentru boieri.Cantacuzinestii si-au expiat greu complicitatealor. E adevarat ca urmara pe tron pentru prea putintimp, dar platira cu capetele ambitia lor. De origine dinFranta, ramasi in urma Cruciatelor in Constantinopol,unde-au ajuns la cele mai inalte demnitati, redusi subturci la treapta de negustori, Cantacuzinestii au pribegitde timpuriu in Romania. incuscrindu-se cu familiastraveche a Basarabilor, au adus pieirea acesteia sipieirea tarii"34.33 idem, Erodot al Romanului continua., Timpul, 25 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII,pag. 4534 ibidem38"Si oare nu injosire este cand mainile unornevrednici turbura pana si cenusa unui sfant cum eraMatei Basarab?Cu ochii lui Paul din Aleppo il vedem pe batranulDomn jucandu-se cu copiii de pe strada si aruncandu-lebani din balconul Curtii din Targoviste, cu acesti ochi ilvedem in sala cea mare a palatului, cu fata batranadescoperita si cu ochii inchisi, imbracat in haine regalecu nasturi de aur si blanite cu samur, iar de la cap panala picioare un giulgiu subtire de matase alba c-o marecruce de aur. Patriarhul Antiohiei un arab citearugaciunile mortuare sub lumina facliilor mari de ceara.Om care nu stiuse alta limba decat cea romaneasca,om de-o nepilduita vitejie personala si de-un nepilduitpatriotism.Caci iata cuvintele iscalite, ba rostite poate de el:Se intampla de statura mitropoliti sidomnitori tarii oameni straini noua, nu culegea sfanta, ci cu neamul, cu limba si cunaravele cele rele , adica greci; cari, dupace nu se indurara nici se lenevira a punejos obiceiurile cele bune, batrane ale tarii,pentru care stricaciune a obiceiurilorcurand le fu a aduce si tara la risipiredesavarsita si la pustiire. De care lucrubine venise vremea cuvantului lui David,sfant proroc si imparat, a-l zicere si noi cuputintel mai schimbandu-l: Doamne,venira strainii in mosia noastra si-sispurcara mainile lor cu mite si indrazniravinde si carciumari sfintele taine si a goni39pe mosneni, si in trudele si ostenelele lora baga pe straini"35."Daca(;) vom fi sau nu siliti a ne pronunta intr-unmoment dat pentru sfera de putere a unuia dintre mariinostri vecini, iata o chestiune care se poate prezentaconstiintei oricarui om politic si, supusa o dataaparatului gandirii, se-ntelege ca trebuie sa culminezesau intr-o afirmare sau intr-o negare sau, in fine, inrenuntarea sceptica de a da de pe acum solutiune uneicestiuni la care motivele pro si contra si-ar tineacumpana.Daca ne-am inchipui natiunea intreagaconcentrata oarecum intr-un singur om, intr-o singuraconstiinta individuala, am vedea ca in momenteleactuale acea constiinta ar fi nedeterminata si turbure.Sa admitem bunaoara ca azi ar trai Mircea I,avand asupra lui toata raspunderea situatiei si toataonoarea succesului, daca succes ar fi, si ca ar fi a douazi dupa fatala batalie de la Nicopole: Domnul ar cautacalea grea si spinoasa pentru a-si mantine neatarnareatarii sale.inghesuit intre trei mari puteri contrarii ele-ndeele, Ungaria, Polonia si Turcia, espus fara aparareveleitatilor de predominare a catortrele, veleitati nunumai nedrepte, dar escluzandu-se una pe alta, amvedea pe Domn tinand cu geloasa temere la oneatarnare atat de bantuita din toate partile, l-am vedeaurmand un sistem de sovaire propriu situatiei precarie siincercand sa para partizan a[l] catortrei vecini in acelasitimp, pentru a castiga bunavointa si increderea atustrei. Acest sistem al contrapunerii reciproce si al35 ibidem, pag. 45, 4640neutralizarii celor trei rivali putea sa prezerve pana la ungrad oarecare tara de absorbirea de catra unul dinvecini, putea s-o tina deasupra apei oarecum, ca sa nuse scufunde, dar asupra Domnului arunca fara indoialaumbra unei politici de fatarnicie si duplicitate si-lespunea la smerire din partea aceluia dintre rivali carese simtea amagit.Sarcina de-a reprezenta singur un popor intregnu mai cade azi asupra nimanuia, nici macar asupraDomnului (asupra sefului statului n.n.), de vreme ce raspundereapoliticei esterioare li se cuvine asemenea consiliarilordupa vremuri pe cari-i da ruajul parlamentar. inparantez fie zis imprejurarea aceasta e un mare binepentru timpul de fata, caci generatia actuala nu preapare a cuprinde in nici o parte a ei acel metal rar dincare natura se-ndura a turna uneori figuri ca aceea a luiMircea I"36."Liberalismul de la noi insemneaza astazidomnia prin mase amagite si reamagite, caci mundusvult decipi ergo decipiatur e parola de guvernamant(;).Lumea vrea sa fie amagita, s-o amagim dar, isi zicconfratii si au pentru aceasta o magazie cu fraze cari decari mai ieftine"37."Tara are nevoie de reinvierea tuturor instinctelorei morale38"39.36 idem, Romanul nu inceteaza., Timpul, 6 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 53,5437 ibidem, pag. 54, 5538 A iubirii de munca, in primul rand. "Organizatia de astazi afavorizat fuga de munca; ea a ridicat elemente cari n-au nimic infruntea statului, ca sa traiasca sau sa se imbogateasca din averealui, si toata organizatia aceasta a facut si pe alte clase sa creaza canumai prin politica poti ajunge ceva! Astfel profesorii de41"Putin ne ajuta bunul moral al neatarnariinationale cand pseudoromanii nostri opun piedici(;)esentiale dezvoltarii poporului nostru(;)"40. "intre acestemii de oameni cari n-au nimic, n-au invatat nimic, numuncesc nimic si cari cu toate acestea vor sa traiascabine si de-a gata s-a(;) stabilit o adevarata conspiratiepentru a zadarnici orice progres real al poporului. O(;)conspiratie tacuta, dar puternica si solidara"41.Iar pentru a exploata Statul roman, "tagmele depatrioti isi vor da pururea mana cu strainii"42."Administratia inlatura, prin puterea ce i-o daautoritatea statului, piedicile cari se opun dezvoltariieconomice si intelectuale a unei tari"43."Dar administratia actuala, cu elementele dincare e compusa, constituie ea insasi o piedicauniversitate, in loc sa-si caute de treaba, fac politica; profesorii delicee si de scoale primare asemenea; ingineri, medici, scriitori,muzicanti, actori chiar, toti fac politica pentru a parveni. Si acestaeste raul cu desavarsire mai mare; caci relele actuale ar putea fitrecatoare, dar corupandu-se insusi nervul vietei oricarei societati,iubirea de munca, nu mai e nici macar speranta de indreptare.Armata noastra poate castiga batalii(;), un ministru de externepoate conduce politica in afara cu nemaipomenita dibacie; toateacestea impreuna vor forma luxul istoric al esistentei noastre, daracest lux nu va opri discompunerea sangelui nostru social, pieireanoastra prin pieirea muncii"., idem, intr-un studiu de politica., Timpul, 9decembrie 1878, in Opere, vol. X, pag. 15639 idem, Ni se zice.nu afirmam., Timpul, 18 martie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 10540 idem, Foile romane din Ardeal., Timpul, 13 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 6941 ibidem, pag. 69, 7042 idem, Sentinta Tribunalului., Timpul, 14 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 7043 idem, Pe cand discutam., Timpul, 21 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 7642permanenta a dezvoltarii noastre, cu atat mai mare cucat, in loc de-a moraliza, corupe"44."Nimic nu demoralizeaza mai mult pe un popordecat erigerea nulitatii si a lipsei de cultura in titluri demerit.incurajarea nulitatii, erijata in principiu deguvernamant, ii indeamna pe cei rai de a uza de oricefel de mijloace numai pentru a izbuti sa puna mana pestat"45.Se "spera prea mult de la raspandirea instructieiin popor. Cauza raului e mult mai adanca, e etnica46"47.44 ibidem45 idem, Raspunzand la discursul domnului Maiorescu., Timpul, 20 martie 1881, in Opere,vol. XII, pag. 10746 "Un popor batran si unul tanar sunt doua ramuri din copaculomenirii, dar cari s-au despartit de mult si s-au deosebit de mult.Vai de poporul tanar, cu instincte generoase, cu inteligentamladioasa si primitoare de adevar, cand vine in atingere cuuscaturile omenirii, cu resturi de popoare vechi cari au trecut printoate mizeriile unei civilizatii stinse, cu acele resturi in cari vertebresi cranii sunt osificate si condamnate la o anume forma, resturiintelectual sterpe, fizic decazute, moraliceste slabe si fara caracter.Toata viata publica a poporului tanar se viciaza, moralitatea luidecade, inteligenta lui saraceste si se usuca. Nu e nici un pericolpentru romani de-a-si asimila rase tinere de orice origine ar fi, dar[este] un pericol mare de-a asimila rase batrane, cari au trecut prino inalta civilizatie si prin mare coruptie, si cari in decursul vietii lorsi-au pierdut pe de-a pururi zestrea sanatatii fizice si morale.Si cum sa nu fie asa? Plebea aceasta e recrutata [, deexemplu,] din Bizant, din imparatia greceasca a Rasaritului:Trebuie sa-si reprezinte cineva istoria acestei imparatii, mia de anide crime scarboase, de mizerii, de demagogie, trebuie sa-si aducaaminte ca era imparatia in care tatii isi desvirginau fiicele, copilulscotea ochii parintelui, parintele copilului, in care casatoria era obatjocura, in care suflet si trup erau venale si atunci va vedea caniste cauze cari au durat o mie de ani nu e cu putinta sa nu se fi43intrupat, sa nu se fi materializat in rasa de oameni cari traia acolo.Legea cauzalitatii e absoluta; ceea ce s-a petrecut ca cauza o miede ani in Bizant si pana azi a trebuit sa treaca in organizarea fizicasi morala a acestui neam, s-a incuibat in privirea vicleana, chiorasasi mioapa, in fizionomia de capra, in inclinarea de-a avea cocoasa.Cu viclenia din privire corespunde daltonismul intelectual pentruorice bun moral, fie onoare, fie demnitate, fie adevar; cu inclinareacocoasei fizice corespunde cocoasa morala. Caci cine nu minteniciodata e natura"., idem, Materialuri etnologice privind in parte si pe d[omnul]Nicu Xenopulos, criticul literar de la Pseudo-Romanul., Timpul, 8 aprilie 1882, inOpere, vol. XIII, pag. 97"Aceasta opinie nu este numai a mea. Vestitul etnograffrancez Lejean contesta acestei rase orice putinta de onestitate, iarun autor modern vorbeste astfel despre ea:Grecul nu se bucura in Romania de numebun. Oamenii avuti dintre ei sunt aproape faraesceptie jucatori de carti si de o completaimoralitate sexuala; ceea ce le da oarecareaparenta de oameni de societate este politetea lorpospaita. Din clasele de jos ale acestui popor serecruteaza in Romania cei mai multi escroci,pungasi, hoti si ucigasi.Cat despre functionarul grec, la el totul ede vanzare pentru bani si sperjurul nu e pentru elo fapta condamnabila. Daca evreilor poloni (evreilordin Polonia n.n.) cata sa li se conteste orice morala,grecului trebuie sa i se conteste si mai mult inca,caci nu cred ca neogrecul sa afle in dictionarul sauvorba moralitate. Atacuri nocturne si hotii ladrumul mare se comit mai cu seama de acestioameni si, fiindca cei mai multi advocati suntasemenea greci, nu se descopere in genere nimicsau, daca se si descopere, i se da drumul hotuluisa fuga sau se achiteaza, pretextandu-se ca nu sepoate proba nimic in privire-i.Grecul incepe cu lada de portocale ce leprecupeteste si inceteaza prin a fi dublu si triplumilionar. in acest timp constiinta nu joaca la el niciun rol; el devine evlavios abia dupa ce averea e44"E absolut necuviincios ca(;) venitri48 de ierialaltaieri sa pretinda a determina functiunile vitale,viitorul poporului romanesc chiar49"50.pusa bine in lada de fier. Pentru a castiga aceastaavere, el nu se sfieste de nici un mijloc si oricare-ipermis dupa opinia lui, moral sau imoral, onest saumalonest, drept sau criminal. (V. R. Henke,Rumnen, pag. 37, 38)"., ibidem47 idem, Ziarele franceze., Timpul, 22 martie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 10948 "Romania a devenit mlastina de scurgere pentru tot ce emoraliceste si economiceste nesanatos dincolo de granite, pentrutot ce fuge de munca, pentru tot ce se simte urmarit de inrolareain armata, de politie si de justitia penala"., idem, Nenorocitele astea detari., Timpul, 22 ianuarie 1880, in Opere, vol. X, pag. 39349 "Superficiala idee de stat si de oameni isi face acela care credeca prin legi decretate se pot sterge intr-o buna dimineata rezultateistorice gramadite in curs de veacuri. Chinejii sau negrii dinAmerica nu se schimba printr-un proiect de lege in rasaanglosaxona chiar daca ar vorbi englezeasca americana, pe carenegrii bunaoara o si vorbesc"., idem, O cestiune mai mult caracteristica.,Timpul, 24 februarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 196"in mod precis abia se poate arata ce lipseste acelorindivizi pe cari geograficeste, si pentru ca ei o spun, ii numimromani. Le lipseste simtul istoric, ei se tin de natia romaneasca prinimprejurarea ca s-au nascut pe cutare bucata de pamant, nu prinlimba, obiceiuri sau maniera de a vedea"., idem, Batranii si tinerii, Timpul,14 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 24Iar "cosmopolitismul e o simulatiune si nimic alta, el n-afost niciodata un adevar. Strainii care au interese personale in TaraRomaneasca de es., vor simula totdeauna cosmopolitismul, pentruca, declarandu-si adevaratele lor simtiri, ar putea sa periclitezeinteresele lor individuale"., idem, Manuscrisul Din sedintele Societatii RomaniaJuna. Nationalistii si Cosmopolitii, in Opere, vol. IX, pag. 457Ceea ce nu-i impiedica prin nimic ca, din ratiuni tactice, sase autoprezinte romani: "Cine va face lista functionarilor mai cuseama inalti, a pensionarilor, a deputatilor, a arendasilor bunurilor45"Romanimea e imbolnavita de acest virus demalonestitate si pehlivanie, bagat in trupul ei prinintroducerea acestor oameni in afacerile publice, sinumai invingerea caracterului si rasei nationale poatesa ne scoata din ameteala intelectuala si decadereamorala in care am cazut"51."Dar exista o lature si mai grava a lucrului intr-unstat in care nu exista masura pentru merit, in care, dincontra, merit si stiinta sunt cauze de persecutiune dinpartea demagogiei ignorante si lacome52(;), spiritelepublice si [a celor] private, c-un cuvant a tot ce reprezintacirculatiunea si reglementarea vietii generale a tarii, va observa cuinlesnire ca franele stapanirii reale a[u] scapat din manaelementului autohton si istoric si a[u] incaput pe maini straine. Daracest din urma element, aceasta formatiune(;) se pretinderomana? Neaparat se pretinde, caci altminterea n-ar avea pretextsa stapaneasca"., idem, Romanul a contractat naravul..., Timpul, 29 iulie 1881, inOpere, vol. XII, pag. 267"Popor, natiune e complexul de clase sociale al unoroameni de aceeasi origine etnica. Proprietarul mare, taranul,negustorul, breslasul sunt in acelasi mod popor; nimeni dintreacestia nu e mai mult ori mai putin popor decat fiecare dintre ei".,idem, Un cenusar roman..., Timpul, 8 aprilie 1879, in Opere, vol. X, pag. 21550 idem, Manuscrisul Omenia omenie cere si cinstea cinste!, in Opere, vol. X, pag. 67751 ibidem52 "De acolo pizma cumplita pe care o nutresc aceste nulitati pentruorice scantee de merit adevarat si goana inversunata asupraelementelor intelectuale sanatoase ale tarei, pentru ca, inmomentul in care [prin ele - prin elementele sanatoase -] s-ardesmetici [tara] din betia lor de cuvinte, s-ar mantui domniademagogilor.intr-adevar, cum li s-ar deschide oamenilor ochii cand unulle-ar zice: Ia stati oameni buni! Voi platiti profesori cari nici nu vainvata copiii, nici carte stiu; platiti judecatori nedrepti si46administratori cari va fura, caci niciunuia dintr-insii nu-i ajungeleafa. Si acestia va ametesc cu vorbe si va imbata cu aparece".(idem, Actualitatea., Timpul, 11 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 19,20)"Apoi ei toti(;) isi fac mendrele si va saracesc, creandu-si locuri silocusoare, deputatii, primarii, comisii si multe altele pe care voi leplatiti pesin, pe cand ei nu va dau nimic, absolut nimic in schimb,ci din contra va mai si dezbraca, dupa ce voi i-ati intolit. N-ar fi maibine ca sa stapaneasca cei ce n-au nevoie de averile voastre,avand pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care, prin mintea lorbine asezata, va platesc ce voi cheltuiti cu dansii?De aceea alungati turma acestor netrebnici cari numuncesc nimic si n-au nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei maibogati, nu stiu nimic si vor sa va invete copiii, n-au destula mintepentru a se economisi pe sine si voiesc sa va iconomiseasca pe voitoti"., ibidem, pag. 20Dar, "acum, cumu-i omul, de se gandeste mai intai la sine,el nu vede legatura in care stau toate lucrurile cu munca si pungalui, nu vede ca toti liberalii (ca toti demagogii n.n.) nu speculeaza decatsa traiasca de la dansul, pentru ca n-au nimic si nu stiu nimic, cicrede ce-i spun gazetele, cari ies ca ciupercile asupra alegerilor, intipografii jidovesti, tiparite pe datorie, si astfel omul, besmeticit,alege cinstitele obraze propuse si se-njgheaba Camera(;)"., idem,Ilustratii administrative., Timpul, 18 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 27"Gazetele(;) sunt facute pentru a trezi patimile societatii sia crea in public atmosfera ce-i trebuieste guvernului sauadversarilor sai spre a inaugura suirea unora si coborarea altora;(;) presa (mass-media n.n.) nu-i mai mult decat o fabrica de fraze cucare fatarnicie omeneasca imbraca interese straine de interesuladevarat al poporului"., idem, Fraza si adevar, Timpul, 23 decembrie 1877, inOpere, vol. X, pag. 30"Pentru amagirea celor simpli se intrebuinteazaprotestatiile sentimentale de patriotism, nationalism, emancipareeconomica; pentru incurcarea judecatii profanilor se cladeste unlabirint de cifre si fraze pseudostiintifice, fara cap si fara coada, incare nu se vede esprimata clar nici o idee cumsecade, dar din alcaror intreg reiese intentia guvernului vatamatoare intereselorStatului"., idem, Mai toate ziarele oficioase., Timpul, 16 noiembrie 1879, in Opere, vol.X, pag. 354)47tinere cari s-au nascut cu o coarda mai energica deperceptiune si vointa, am putea zice naturile alese,pierd increderea in organizarea societatii si inclina aadopta ca ale lor niste idei de destructiune cari cuprindin ele nimicirea oricarui stat"53."O politica care ar avea de scop a redaelementelor istorice ale tarii partea ce li se cuvine indirigerea afacerilor publice ar face sa dispara totipatriotii improvizati"54."Ceea ce am dori sa se stabileasca inconvingerea poporului romanesc e ca, departe de a neputea juca cu puterile noastre vii si departe de a ne fipermis sa le risipim, noi n-avem vreun prisos de puterinici chiar pentru intretinerea vietii normale a statuluiroman si ca trebuie sa fim zgarciti cu putinul ce-l avem.Convingerea(;) ca suntem economiceste saraci si capopor relativ slabi ne va face crutatori cu banul si cusangele nostru; ne va face sa cunoastem ca armatanoastra nu exista pentru a apara crestinatateaamenintata (nu exista pentru a interveni cine-stie-unde pe glob n.n.), cipentru a ne apara pe noi insine; ca veniturile statului nusunt pentru a hrani clase numeroase de paraziti, cipentru a tine in regula viata statului prin organeserioase si cu stiinta de carte si, in fine, ca intregSi cum "legea fizica a inertiei isi are analogia sa in(;) leneaintelectuala a cititorilor de gazete(;), oamenii se magulesc a figandit singuri si a se fi convins cand ei n-au fost decat amagiti penestiute de catre niste sarlatani politici"., idem, Calumniare audacter.,Timpul, 25 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 26553 idem, Raspunzand la discursul domnului Maiorescu., Timpul, 20 martie 1881, in Opere,vol. XII, pag. 10754 idem, Ziarele franceze., Timpul, 22 martie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 11048organismul nostru [social] trebuie simplificat in masuracu simplele trebuinte ale unui popor sarac"55."Vesnica tutela exercitata asupra claselor de josle da intr-adevar painea de toate zilele, dar le lipsestede energie individuala, le face indolente.Pe de alta parte sistemul libertatii, totodata alindividualismului, cuprinde primejdii si mai mari. Elpreface viata intr-o lupta de exploatare reciproca, carepoate ajunge la disolutiunea completa a statului"56."intre aceste doua extreme e(;) mestesuguladevaratei politice. A impreuna exigentele existenteineaparate a statului cu exigentele libertatii individuale, anu permite ca asociatii de indivizi rapitori sa faca dinstat o unealta a lor si a nu lasa pe de alta parte ca statulimpersonal sa lege cu totul mainile individului, asta eproblema(;)"57."Suntem(;) liberali in toata puterea cuvantului,dar nu intelegem ca cineva, exploatand ideile liberale,amagind multimea, promitandu-i munti de aur si rauri delapte fara munca, sa ajunga in fine a exploata aceamultime chiar si a o conduce din rau in mai rau"58."Neputinta de-a spune minciuni, de-a facepromisiuni deserte, desi prin ele multimea seamageste(;), e o virtute care-ngreuiaza calea in loc deao netezi, caci poporul crede lesne celor ce-l amagesc,e lesne de magulit de lingusirile demagogilor si se lasadezbracat de cel ce-i arunca o fraza frumoasa si-l55 idem, E ciudat ca tocmai noi., Timpul, 27 septembrie 1878, in Opere, vol. X, pag. 12656 idem, Spiritul public modern, Timpul, 8 noiembrie 1878, in Opere, vol. X, pag. 14857 ibidem58 idem, Credem ca destul am vorbit., Timpul, 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 16849numeste la tot momentul suveran, generos, mare,neintrecut, unic pe fata Pamantului"59."De ce multimea e lesne crezatoare.? Nu etocmai greu de explicat. Ea uita zicala: Sa nu deaDumnezeu omului atata cat poate purta si, pentru ascapa de suferinte actuale, relativ mici, face orice i s-arcere, necunoscand ca din ceea ce face ar putea rezultaceva si mai rau. Din nefericire nevoia e tovarasaoamenilor, a tuturor oamenilor, desi in alte proportii si-nalta masura. Numai unul e in stare sa judece dacacutare sau cutare schimbare i-ar putea-o alina, iar altiinu sunt in stare"60."Contra acestui rau al credintei usoare a multimiiexista un remediu, un singur remediu, pe carebinevoitoarea natura l-a dat, si acest dar nepretuit edeosebirea intre oameni. A umplut Dumnezeu lumea cuce-a putut, dar a mai facut si deosebiri; sunt legile siinstitutiile pentru toti d-opotriva, dar niciodata egalitatealegala nu va sterge inegalitatea innascuta sau pe ceacastigata cu munca.Clasele avute si culte se amagesc o data, dedoua ori, nu pururea"61."Odata ce virusul personificat prin lepadaturi(;)lipsite de iubire de adevar si [de] curaj, a intrat inorganismul viu al unui popor, nu mai poate fi vorba dearistocratie istorica ea ramane un ideal de invidiat62, pe59 ibidem60 ibidem, pag. 16961 ibidem, pag. 16862 Fiindca "aristocratia adevarata(;) are un mare si esential rol inviata unui popor. Dar pentru a fi adevarata ii trebuie anumeconditii de existenta, si mai cu seama trei, fara de cari ea cata a fiprivita ca uzurpatiune. Se cere sa fie istorica, putin numeroasa, inposesiune de mari bunuri imobiliare.50care putine popoare l-au atins in curatia lui si de carealte popoare, a caror viata a fost corupta prindemagogie sau prin despotism, cata sa renunte pentrusecole inainte, daca nu pentru totdeauna.Exista in adevar familii istorice in tara; numele lore format in genere dupa numele vreunui munte dinCarpati.Dar, sub domnia unui regim de ereditate careavea in vedere impartirea averilor, in cursul timpului elen-au putut pastra nici o avere destul de mare, nici oinfluenta politica covarsitoare pentru a fi ceea ce au fostbaronii pentru Anglia, patricianii pentru Roma sauSub istorica intelegem ca trebuie sa fi rasarit din dreptulpublic propriu al unui popor si castigata prin merite pentru el. epreferabil ca aceste merite sa se datoreasca caracterului mai multdecat inteligentei. Caci un caracter drept, viteaz si generos semosteneste si e o mare calitate politica, pe cand inteligenta sepoate recruta din tot ce produce mai bun o generatie, ea e aliatanaturala a acestor caractere, dar din nefericire nu se mostenestecu atata siguranta.Apoi aristocratia trebuie sa fie putin numeroasa, pentru ca alaturide ea sa aiba loc meritele personale din orice generatie; in finetrebuie sa fie in posesiune de mari bunuri imobiliare pentru caasemenea bunuri nu sunt supuse pericolului pierderii, il fac pe omneatarnat de jocul banului si-l pun in legatura cu brazda si cupopulatiunea istorica a tarii"., idem, A discuta cu ignoranta., Timpul, 26 aprilie1881, in Opere, vol. XII, pag. 149, 150"Nicicand, dar absolut nicicand n-a existat rivalitate intrearistocratia de nastere si aristocratia intelectuala; dar amundouaacestea au aflat adesea un dusman in aristocratia averii mobiliare,a banului. Posesiunea acestuia se datoreste unei miscariuniversale, cosmopolite a bunurilor; intamplarea si adeseori calitatirele favorizeaza castigarea lui; oamenii pe cari el ii ridica n-aunevoie de nici una din laturile care dau marime fiintei omenesti,nici de caracter, nici de inteligenta"., ibidem, pag. 15051pentru Venetia. De aceea am repetat de-atatea ori ca(;)reactie in sensul adevarat al cuvantului, reactie caincercare a unei reconstructiuni istorice anterioarefanariotismului, nu mai e cu putinta in Romania si nusuntem utopisti pentru a cere ceea ce n-ar fi cu putintanici pentru Dumnezeu din ceruri"63."Nici(;) [macar] n-am gandit vreodata de-a propune"64"pentru tara noastra"65 "un sistem care sa inviezeveacul al XVII-lea, epoca lui Matei Basarab"66."Cu toate acestea oricine va voi sa defineascamarele mister al existentei va vedea ca el consta inimprospatarea continua a fondului si pastrarea formelor.Forme vechi, dar spirit pururi nou. Astfel vedem cumAnglia, care sta in toate celea in fruntea civilizatiei,pastreaza si astazi vechile sale forme istorice, purureareimprospatate de spiritul modern, de munca moderna.De aceea o si vedem ramanand ca granitul, mareata sisigura in valurile adancilor miscari sociale de caristatele continentale se cutremura"67."Dar se intelege ca nici prin gand nu ne trece aadmite ca aristocratia istorica(;) se poate improviza sica putem scoate din pamant oasele Basarabilor spre ale da o noua viata"68."in tara noastra(;) e de ajuns daca(;) se asigurainaintarea meritului si a muncii(;); e destul atata, sinumai pentru atata se cere reorganizarea sociala"69.63 idem, Sa discutam cu Romanul., Timpul, 7 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 15964 ibidem65 ibidem66 ibidem67 ibidem, pag. 159, 16068 ibidem, pag. 16069 ibidem52"Nu suntem(;) contra nici unei libertati, oricare arfi aceea, intru [atat] cat ea e compatibila cu existentastatului nostru ca stat national-romanesc si intru [atat]cat s-adapteaza in mod natural cu progresele realefacute de noi pana acum"70."Numai pe terenul acesta gasim ca o discutie ecu putinta. Cine sustine insa ca absolute sineinlaturabile principii a caror aplicare ar fi echivalentacu sacrificarea [vre]unui interes national acela nu poatefi omul nostru71.70 idem, Caracterul obstesc al luptelor., Timpul, 7 august 1879, in Opere, vol. X, pag. 30871 "Cel care respecta caracterul propriu si libertatea de manifestarea oricarui alt geniu national, contracteaza prin aceasta el insusidreptul de a fi respectat in toate ale sale"., idem, Sedinta Adunarii devineri., Timpul, 26 ianuarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 40, 41"(;)Putem afirma(;), cu istoria in mana, (;)ca Domnii pamantenierau Domnii rasei romane, erau duci ai neamului romanesc. Caatari ei erau solidari cu rasa romana si pururi gata a-si pune capulla mijloc pentru drepturile acestei individualitati etnice. (;)insa(;) in[h]otelul intitulat "Romania" espresia etnologica e prea multde[s]considerata in favorul espresiei geografice, fie aceasta locuitade orisicine. Aceasta e atat de adevarat pentru trecut incat pururise deosibea rasa pamanteana de rasele straine(;). Nu doar caromanii ar fi fost vreodata netoleranti. Dar ceea ce voiau sapastreze aici era caracterul lor national, esprimat in limba, in datini,in legi".(ibidem, pag. 40) "Era noua a Romaniei este aceea in careelementele vechi si nationale ale tarii au fost in parte suplantate deelemente, nu zicem [toate] stricacioase, dar in orice caz de ooculta noutate".(ibidem) "Nu zicem ca sub cerul acestei tari sa nutraiasca si sa nu infloreasca oricati oameni de alta origine. Darceea ce credem, intemeiati pe vorbele batranului Matei Basarab, eca tara este, in linia intaia, elementul national si ca e scris in carteaveacurilor ca acest element sa determineze soarta si caracterulacestui stat"., ibidem53Asteptam dar ca, pe multe terenuri ale vietiipublice, spiritele oneste, de orice opinii s-ar fi tinut panacum,sa simta nevoia unei reactiuni sanatoase siconforme cu trebuintele actuale ale tarii, asa careactionar va fi un titlu de merit chiar pentru multi dinaceia cari pana azi dadeau acestui cuvant senzulreinvierii privilegiilor si feudalitatii. Reactiunea noastrase intemeiaza pe convingerea ca tara nu mai poatemerge cu aceasta organizare(;) favorabila(;) reputatiiloruzurpate, fara de pericolul de-a inceta sa fie tararomaneasca, pe convingerea in fine ca statul easemenea un product al naturei, care are legile [sale]organice dupa care traieste, si ca daca se introduce olegislatie artificiala in locul celei care s-ar fi potrivit si arfi rezultat din stadiul organic al lui, arbitrariul uneiasemenea substitutiuni se traduce in crize acute ce potpune capat existentei noastre chiar"72."Ne temem(;) ca natia cosmopolita(;) sa nubiruiasca pe adevarata natie romaneasca.Nu cu fraze si maguliri, nu cu garde nationale deflorile marului se iubeste si se creste natia adevarata.Noi o iubim asa cum este, cum a facut-oDumnezeu, cum a ajuns prin suferintele seculare panain zilele noastre. O iubim sans phrases"73. "Dar o iubimfara a-i cere nimic in schimb, nici chiar increderea ei,atat de lesne de indus in eroare, nici chiar iubirea,inadita azi la lucruri straine si la oameni straini. Si chiardaca amintirea noastra ar pieri in umbra vremilor si s-arsterge din memoria tuturor, tot pe aceeasi cale aconservarii nationalitatii si tarii vom starui, fara a face in72 idem, Caracterul obstesc al luptelor., Timpul, 7 august 1879, in Opere, vol. X, pag. 30873 idem, De ceea ce ne temem., Timpul, 27 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 26054aceasta suprema privire nici o concesie primejdioasaideilor veacului. Cine in aceasta privire nu e pentru noie contra noastra74"75."Daca tendentele si ideile noastre se pot numireactionare, epitet cu care ne gratifica adversarii nostri,aceasta reactiune noi n-o admitem decat in intelesul cei-l da fisiologia, reactiunea unui corp capabil de aredeveni sanatos contra influentelor stricacioase aleelementelor straine introduse inlauntrul sau"76.74 Fiindca, da!, "ce sa va spun? Iubesc acest popor bun, bland,omenos, pe spatele caruia diplomatii croiesc carte si rezbele,zugravesc imparatii despre care lui neci prin gand nu-i trece,iubesc acest popor care nu serveste decat de catalici tuturoracelora ce se-nalta la putere, popor nenorocit care geme submaretia tuturor palatelor de gheata ce i le asezam pe umeri.Pe fruntea lui strainii scriu conspiratiuni si aliante(;) peseama lui se croiesc revolutiuni grandioase(;) a caror fala o duc vrotrei indivizi, a caror martiriu si dezonori le duce poporul sarmanul".,Manuscrisul Ce sa va spun? Iubesc acest popor., in Opere, vol. IX, pag. 48875 idem, De ceea ce ne temem., Timpul, 27 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 26076 idem, Esprimata in termenii cei mai generali., Timpul, 17 august 1879, in Opere, vol.X, pag. 31555Bibliografie MIHAI EMINESCUOpere, volumul IX, PUBLICISTICA ,1870-1877, Albina, Familia , Federatiunea, ConvorbiriLiterare, Curierul de Iasi, Studiu introductiv deAlexandru Oprea, cu 68 de reproduceri dupamanuscrise si publicatii, Editie critica intemeiata dePerpessicius, Editura Academiei Romane, Bucuresti,1980Opere, volumul X, PUBLICISTICA ,1 noiembrie 1877 15 februarie 1880, Timpul, cu 16reproduceri dupa manuscrise si publicatii, Editie criticaintemeiata de Perpessicius, Editura AcademieiRomane, Bucuresti, 1989Opere, volumul XI, PUBLICISTICA ,1 februarie 1880 31 decembrie 1880, Timpul, cu 27de reproduceri dupa manuscrise si publicatii, Editiecritica intemeiata de Perpessicius, Editura AcademieiRomane, Bucuresti, 1984Opere, volumul XII, PUBLICISTICA ,1 ianuarie 1881 31 decembrie 1881, Timpul, cu 28 dereproduceri dupa manuscrise si publicatii, Editie criticaintemeiata de Perpessicius, Editura AcademieiRomane, Bucuresti, 1985Opere, volumul XIII, PUBLICISTICA ,1882 1883, 1888 1889, Timpul, Romania Libera,Fantana Blanduziei, cu 64 de reproduceri dupamanuscrise si publicatii, Editie critica intemeiata dePerpessicius, Editura Academiei Romane, Bucuresti,1989-------------- * * ---------------56"Ieri versurile: Cine-a indragit strainii, mancaia-r inimacainii, puteau parea unora dintre noi, drept sovinism si exagerare,derogare de la umanitate si contrazicere a poruncilor aduse deMantuitorul. Azi insa, dupa ce am vazut si am suferit pe propriacarne ceea ce fac, in viata lor de toate zilele, tocmai neamurile carepredica umanitarismul si cosmopolitismul, si mai ales dupa ce nedam seama ca raul din omenire (decaderea morala si exploatareaomului de catre om) se datoreste tocmai perversitatii de a atacalegile nationalismului in exterior si a le aplica cu habotnicie sisuprem egoism acasa, calea spre intelegerea marturisirilor siprofetiilor de la Timpul ni-i mult mai deschisa. Iar versurile citatemai sus, nu ne par deloc neomenoase si ranind adevarul. Ci dincontra, ele pun blestem pe cei ce calca lumina-n picioare, pentruca strainismul se confunda, pe planul mare, cu pacatul, cuintroducerea microbilor ucigatori in organismele sanatoase. Si cinefavorizeaza pe strain, tradeaza sanatatea, lumina. il batjocoreste peDumnezeu. ii arunca cu noroi si intuneric in obraz(;).Neamurile care fac atata caz de umanitate si ne acuza penoi de huliganism cand indraznim sa ne scuturam gatul din jugulstrain, merg la ele acasa, in sanul comunitatii lor sociale, spiritualesi politice, tocmai pe adevarurile formulate si sfintite de tatalpoeziei romanesti. Pe legile ordinii naturale. Pe poruncile ethosuluinational.(;)Neamul catre a tipat umanitatea cu obraznicie demascarici, la toate rascrucile planetei, si-a intemeiat acum o Patrie.Israelul. Ovreii care nu l-au scos pe Eminescu din nebunul sihuliganul gandirii, ii aplica acum doctrina in Pamantul Palestinei.Ce vom face noi? Vom asculta de cutare Nuham,bolborosind fraze siret ticluite ce din coada au sa sune, ori nevom pune, credinciosi, fruntea sub patrafirul marelui patriarh algandirii romanesti de totdeauna si vom purta neinfricati, precumstramosii nostri traci, steagurile maririi romanesti, peste prigoanesi morminte, spre un Rarau al unei sfinte noastre impliniri?"**Vasile Posteuca, Destinul imperial al romanilor.Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura Criterion Publishing,Norcross, GA, U.S.A., f.a., pag. 58, 59