A sasea elegie stanescianaA sasea elegie, a individului mutit de o apasatoare dilema, poate fi privita ca un razboi de uzura intre oricare doua elemente antagonice: sacrul si profanul, spiritul si materia, frigul si caldura, estul si vestul, lumina si intunericul. Ca si cum unul dintre acestea ar trebui sacrificat pe altarul unei optiuni ferme, cand in realitate, fiecare pereche sunt polii opusi ai aceluiasi lucru.Dar ce te faci cand ai de ales intre est si est, intre lumina si lumina, intre frig si frig... sau intre iubire si iubire? Poetul spune altfel: "stau intre doi idoli si nu pot s-alega", "intre doua bucati de lemn", "intre doua schelete de cal", "intre doua gropi". Acesta-i apogeul dilemei. Aparent optiunea nu are valoare, din moment ce categoriile sunt identice, fiind locatare ale aceluiasi pol (si deci nu ale polilor opusi ale aceluiasi lucru). De fapt, avem de ales intre doua lucruri diferite, doua entitati diferite, fiecare cu plus si minus, cu intuneric si lumina.La fel ca si polii magnetici, fiind identici, ei se resping reciproc, pentru ca nu pot ocupa in acelasi timp acelasi spatiu: ca sa mori, trebui sa te nasti, asa cum, ca sa iubesti pe cineva, trebuie sa parasesti pe altcineva.E situatia omului care trebuie sa aleaga intre doua locuri de munca, intre doua feluri de mancare sau intre doua calatorii. Toate acestea pot fi consecutive dar niciodata concomitente - asa cum Nichita sta intre doua gropi si nu poate s-aleaga prima pe care o va astupa.Poemul mai are rolul de a pune in valoare "prima optiune" in cazul aparitiei unei dileme. Si asta pentru ca orice decizie, orice actiune intreprinsa, orice replica data poate avea repercusiuni asupra actelor si faptelor viitoare, deci asupra destinului. In functie de aprima optiunea, situatia poate capata o turnura imprevizibila, astfel a doua optiune prognozata initial sa aiba loc in alte conditii sau sa nu se mai desfasoare niciodata: a doua groapa sa nu mai fie astupata, a doua calatorie sa fie contramandata, al doilea fel de mancare sa se altereze intre timp.Pentru a rezolva acest rebus ontologic, oamenii au la dispozitie doua metode: una rationala si alta intuitiva, spre diferenta de animale care se folosesc doar de instinct.Pornind de la analiza elegiei a sasea, criticul Mircea Martin (1969) a concluzionat: "Exista in volumul lui Nichita Stanescu o suferinta abstracta, produsa de dificultatea organica de cristalizare intr-un mod anumit al existentei sau al cunoasterii. Poetul nu a invatat inca sa renunte si atitudinea lui lirica cea mai caracteristica mi se pare a fi imposibilitatea de a alege. Elegiile sale sunt aproape toate elegii ale optiunii" (Mircea Martin, Generatie si creatie, EPL, Buc., 1969, p.11-23.)
REFERAT LIMBA ROMANA: A SASEA ELEGIE STANESCIANA
label
Referate
calendar_month
2008-11-05, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
Gabriela