label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Miorita, un fenomen culturalPoetii si scriitorii romani si-au manifestat deschis o admiratie neconditionata fata de acest poem al literaturii populare, valorificandu-i valentele prin filtrul talentului si al modului personal de percepere a mesajului. - Nichita Stanescu (1983) a marturisit, in numele generatiei sale si al celor anterioare: "Fara Miorita n-am fi fost niciodata poeti. Ne-ar fi lipsit aceasta dimensiune fundamentala" (interviu in revista Flacara, nr. 50, 1983, p.17). Mihail Sadoveanu (1923) pledeaza pentru "arta ei fina", incat "ne putem intreba daca i se poate gasi pereche in alte literaturi populare si daca chiar literatura culta, in infinitele variatii, a realizat vreodata un mic poem asa de armonios si de artistic" (Poezia populara (1923), in volumul Marturisiri, ESPLA, Bucuresti, 1960, p. 101-102). Iar aprecierile lui Alecu Russo - care traia cu convingerea ca balada reprezinta doar ramasitele unei vaste epopei nationale, chiar si asa socotind-o "cea mai frumoasa epopee pastoreasca din lume" - aveau sa devina obsesii. Dovada ca in 1982 Nichita Stanescu defineste Miorita ca fiind "Iliada si Odiseea genetica a poporului nostru".- Arte muzicale. Tema muzicala a Mioritei s-a aflat mereu in atentia marilor compozitori romani. Din pacate prea putine proiecte au fost materializate, insa creatiile semnate de Paul Constantinescu, Emil Lerescu, Mircea Neagu, D.D. Stancu, Anatol Vieru, Sigismund Toduta si Gheorghe Dumitrescu raman reprezentative.- Arte vizuale. Daca pentru poeti si muzicieni imaginatia ofera putinta crearii unor tablouri in miscare, in cristale curgatoare, pentru artistii plastici efortul e cu mult mai substantial, pentru ca trebuie sa opreasca aceasta curgere a materiei in forme statice. O izbanda in acest sens e Fantana Miorita. Monumentul - realizat in anul 1927 de catre sculptorita Milita Petrascu, arhitectul Octav Doicescu si inginerul Dorin Pavel - este amplasat in Bucuresti, pe Soseaua de Nord. in opinia criticului Luminita Batali, Fantana Miorita exprima sintetic "modernismul, prin arhitectura ei, limpede si clara, geometrica in esenta (...) si prin conceptia mozaicului ce reprezinta, pe ambele ei laturi, una din legendele noastre fundamentale." Autoarea se confeseaza: "Am citit de zeci de ori balada, fara sa gasesc pretextul central al lucrarii, pana ce mi-a atras atentia (versul) Ca l-apus de soare.... Si asa am ajuns sa ma decid asupra imaginii fantanii. Nimeni n-a bagat de seama ca ciobanii mei se afla pemanent pe un fond negru, iar numai pastorul cu mioara este facut alb pe alb; el ramane de aceeasi puritate si dupa apusul soarelui, aureolat de lumina lui interioara. (...) Si astfel pastorul meu a devenit personaj solar, idee care-mi trebuia pentru a da un sens dramatic monumentului."