REFERAT LIMBA ROMANA: ORTOGRAFIA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Ortografia Ortografia, scrierea potrivit normelor limbii literare actuale, se refera atat la scrierea corecta a cuvintelor, cat si la folosirea corecta a semnelor ortografice si este legata de ortoepie(pronuntarea corecta a cuvintelor), de vocabular si de gramatica. Disciplina lingvistica in al carei continut intra crearea normelor de scriere corecta este ortografia,care se ocupa si de punerea de acord a scrierii cu limba vorbita. Principiile fundamentale care stau la baza elaborarii normelor ortografice sunt:etimologic si fonologic. Principiul etimologic a luat nastere datorita ramanerii in urma a scrierii fata de vorbire si din mentinerea dezacordului dintre ele datorita traditiei.Scrierea etimologica nu reproduce forma actuala a cuvintelor,ci forma lor din limba de origine.Scrierea limbilor franceza,engleza,irlandeza,tibetana se bazeaza pe acest principiu.Aspectul scris al cuvantului cuprinde litere fara corespondent intre sunetele pronuntate. In franceza,in textele anterioare secolului al unsprezecelea,scrierea reprezenta pronuntarea.Dar vorbirea a cunoscut o stare de dezvoltare si cuvintele s-au pronuntat diferit,insa scrierea a ramas aceeasi. Apoi a mai aparut si grija pentru etimologie,preocuparea de a arata voit in scris din ce cuvant provine cuvantul francez.Ignoranta scribilor a facut insa sa apara si aspecte fals etimologice ale cuvintelor..Copistii Evului Mediu,platiti cu pagina,mai exact cu litera,aveau tot interesul sa introduca litere in plus.Scribii au introdus ca litera parazita pe "u",care era deja notat.Au mers atat de departe ca l-au introdus pe "l",care se vocaluizase,disparuse ca "l" si era reprezentat prin "u". Aceste sunete disparute,dar notate ajung sa influenteze pronuntarea.Scrierea era plina de ciudatenii,complicatii si contradictii.Academia Franceza a emis niste reguli care nu au facut decat sa impuna acest mod de scriere traditional cu toate greselile lui. Din cauza principiului etimologic,ortografia franceza e foarte complicata.Au existat incercari de rezolvare a acestei probleme,dar pastrarea unei ortografii complicate este o actiune voita.Ortografia devine la un moment dat o materie de discriminare sociala.Clasa cdominanta considera ortografia un semn de distinctie si nu a permis inlaturarea ei. Scrierea engleza la inceput reproducea in scris pronuntarea.Treptat,limba vorbita a luat-o cu mult inainte,iar fonetismul s-a modificat serios.Scribii normanzi au adus schimbari serioase,introducand deprinderile grafice frantuzesti.Ortografia a devenit si mai haotica odata cu introducerea tiparului.In timpul Renasterii apar tendinte etimologizante,adica se incearca demonstrarea originii latine a unor cuvinte,care in realitate provin din franceza.Pronuntarea a continuat sa se schimbe,sistemul vocalelor a fost modificat,dar ortografia a ramas pe loc.In secolele XIX-XX,a fost reluata problema unei reforme si au existat doua curente:unul progresist care apara masele de englezi si problemele legate de scriere si unul net reactionar,care dorea sa contribuie pe aceasta cale la raspandirea limbii engleze ca limba internationala. La noi,principiul etimologic a fost sustinut de curentul latinist.Nu este rezultatul unei evolutii lente,spre deosebire de Franta,ci este introdus in mod voit.Etimologistii doreau ca forma cuvintelor sa semene cu forma latina din care provin,iar pentru aceasta,cel care scrie trebuie sa cunoasca latina si franceza. Principiul fonologic cere sa se scrie asa cum se pronunta in limba literara.Se reproduc in scris fonemele din limba vie.De acest principiu se apropie limba maghiara,italiana,romana,spaniola,ceha,rusa,latina,greaca veche si mai ales sanscrita.In romaneste pronuntam asa cum scriem,adica sunt reprezentate in scris toate fonemele care alcatuiesc complexele sonore respective. Principiul morfologic cere sa se pastreze neschimbate partile componente ale cuvantului,morfemele,in timpul flexiunii sau in cuvintele inrudite.Este un principiu ajutator celui fonologic si isi gaseste aplicare si in alte limbi:substantivul "zi" se pronunta in germana tak,conform pronuntarii germane,in care orice consoana finala se asurzeste. Principiul silabic stabileste faptul ca valoarea unei litere este determinata de pozitia ei in cadrul silabei. Principiul sintactic ne ajuta sa distingem daca avem de-a face cu un singur cuvant sau cu mai multe. Ortografia limbii romane se bazeaza pe principiul fonologic,asociat cu cel morfologic,silabic si sintactic.A cunoscut mai multe reforme,ultima dintre ele a avut sarcina sa precizeze si sa simplifice normele scrierii. Din cele discutate pana acum,se poate desprinde concluzia ca sistemele alfabetice reprezinta foneme,dar relatia fonem-litera este mult mai larga.Una si aceeasi litera poate reprezenta foneme diferite.Exista si situatia in care o litera sa fie totdeauna numai un semn grafic.Scrierea obisnuita nu poate diferentia toate sunetele vorbirii.In ultima instanta,amintim problema in ceea ce priveste trecerea unui text dintr-un sistem de scriere in altul,de exemplu din alfabetul chirilic in cel latin si invers.Problema aceasta este foarte importanta in ceea ce priveste redarea numelor proprii.Pentru limba noastra,numele care provin din limbi care folosesc alfabetul latin,se scriu ca in limba de origine:Shakespeare,Bordeaux,Goethe.Pentru numele care provin din limbi care nu folosesc alfabetul latin,exista doua modalitati:pentru cele ce provin din limbi care folosesc alfabetul chirilic,se transpun in romaneste literele din scrierea de origine fara a se tine cont de pronuntie,iar pentru numele popoarelor care nu au o scriere proprie,folosim transcrierea din limbile europene prin care am facut cunostinta cu acele nume.Pentru numele grecesti este admisa scrierea in limba latina.Transcrierea numelor straine nu poate fi considerata o problema complet rezolvata.