MAREA PIRAMIDA DE LA GISEH

Piramidele din Egipt au fost ntodeauna, nca de la nceput, trecute printre Cele Sapte Minuni ale Lumii Antice, nsa de fapt Marea Piramida de la Giseh a fost n centrul atentiei si n fruntea listei. Este singura din Cele Sapte Minuni care mai exista nca ntr-o forma aproape complecta si usor de recunoscut, ea fiind si cea mai veche. Construita pentru faraonul Keops, din dinastia a-IV-a, n jurul anului 2560 .e.n. piramida reprezinta cea mai nalta realizare a constuctilor de piramide din Regatul Vechi al Egiptului.
n mod curios n ciuda dimensiunilor si a importantei Marii Piramide, a ajuns la noi o singura reprezentare completa a creatorului ei, Keops. Este vorba despre o minuscula statuieta din fildes a faraonului, gasita n 1993, de catre Petrie, n fundatile templului nchinat zeului Osiris de la Abydos. Faraonul este asezat tinnd n mna dreapta un mblaciu, si purtnd Coroana Rosie a Egiptului de Jos. n fata tronului pe care sta, este scris numele sau, asezat ntr-un chenar regal. n ciuda dimensiunii mici si a materialului, este un portret cu tasaturi puternice. Exista cteva portrete superbe ale altor constructori de la Giseh, remarcndu-se n mod deosebit statuia din diorit a lui Kefren, n pozitia asezat, si n seria de placi triptice din ardezie , precum si statuile lui Mykerinos.
nainte de nceperea activitatii propiu-zise de constructie, era necesar sa fie pregatit terenul trbuia nivelat si laturile sa fie orientate cu multa grija fata de punctele cardinale. Nivelarea ara probabil era efectuata prin marcarea zonei respective cu o serie de patru valuri joase de argila. Spatiul era apoi umplut cu apa. n mod firesc suprafata era perfect plana. Se sapau n continuare o serie de santuri n roca de pe fundul apei, astfel nct baza acestora sa pastreze o distanta egala fata de nivelul apei. Atunci cnd se sapa suficient pentru marcarea zonei, apa eara evacuata, iar stanca dintre santuri era sapata n continuare, pastrndu-se acelasi nivel. n cazul Marii Piramide s-a facut nsa o exceptie. n cadrul zonei propuse pentru constructie a fost lasat o portiune de roca nedislocata.
Nu se stie ct de mare a fost initial, desi parti din ea pot fii vazute n ntreaga structura a piramidei.
Orientarea exacta a laturilior piramidei se obtinea prin observarea stelelor, deoarece n acea vreme nu era cunoscut nici un tip de busola. Putem judeca precizia cu care masurau vechii egipteni prin aceea ca eroarea de asezare a celor patru laturi este de doar cteva fractiuni de grad. Diferenta de lungime dintre cea mai lunga si cea mai scurta dintre cele patru laturi este mai micaa de 20 cm. Acest din urma fapt este incredibil daca tinem seama de doua lucruri: n primul rnd toate masuratorile se efectuau dea-lungul laturilor, nefiind posibil sa se traseze diagonale, datorita portiunii de stnca ramase n mijloc, si, n al doilea rnd, toate masuratorile se efectuau cu ajutorul frnghiilor sau a sforilor facute din fibre de palmier sau de in, care se ntindeau si si puteau modifica dimensiunile n functie de temperatura.
Dupa ce se ncheiau aceste pregatiri, initiale, putea ncepa ntr-adevar munca de constructie, care pune nca n fata egiptologilor o serie de probleme, greu de rezolvat.
n ciuda faptului ca putem studia piramida nsasi, care se nalta mai jos de Cairo, pe platoul de la Giseh, si cum toate teoriile formulate pna acum, nu se stie exact cum a fost construita piramida. Trebuie sa amintim ca egiptenii nu cunosteau nici macar scripetele, sau sistemul de scripeti pna n vremea ocupatiei romane, la peste 2500 de ani de la construirea Marii Piramide. Singurele instrumente disponibile erau tavalugele sau rolele si prghile. Cu ajutorul acestor elemente primitive au fost naltate statuietele si obeliscurile din Egiptul Antic.
Exista doua teorii importante privind modul cum au fost construite piramidele: una , folosind rampe care nconjurau constructia pe masura ce aceasta se nalta, cealalta mpiedicnd edificarea unei rampe ce s-ar fi ntins n desert, naltnu-se si lungindu-se att ct era nevoie, o data cu naltarea piramidei. Dar, nici una dintre aceste doua explicatii nu este pe deplin satisfacatoare. O a treia alternativacare ne poate venii n gnd este utilizarea unor schele care sa poata ridica blocurile de piatra cu ajutorul roabelor, asa cum au fost naltate lespezile oritontale care formeaza trilitonii de la Stonehenge. Acest lucru nu ar fi fost posibil din doua motive: lemnul era un material rar si scump n Egiptul Antic, neexistnd noci copaci cu diametrul necesar, nici cantitatea enorma de care ar fi fost nevoie. De asemenea, dimensiunile foarte mari si mai ales greutatea blocurilor ar fi mpiedicat acest procedeu.
Ideea rampei care ar fi nconjurat piramida are nsa mai multe elemente laudabile. Rampe de caramizi de lut s-ar fi naltat n jurul celor patru laturi ale piramidei, pe masura ce aceasta se nalta, blocurile uriase din piatra fiind urcate pavalugi sau role. Imediat ce blocul trecea de ultimele role, acestea eliberndu-se elibera de greutate, puteau fi mutate n fata, iar blocul era tras nainte, si mai sus de grupuri de oameni, cu ajutorul frnghiilor. Daca din punct de vedere teoretic lucrurile par realizabile, (exista un model reusit al acestei metode la muzeul Stiintei din Boston), din punct de vedere practic el lasa mult de dorit. O panta cu nclinatie mica ceruta de greutatea blocurilor de piatra, care sa nalte din toate partile ar fi creat doua probleme majore: prima, cea a grupului de oameni care trebuiau sa aiba grija de colturi si care sa pastreze blocurile n echilibru pe role; a doua, este problema ridicari din ce n ce mai sus a blocurilor n jurul structurii, pentru a ajunge n cele din urma la nivelele superioare. Acest procedeu ar fi nsemnat o forta de munca impresionanta si personal pentru conducerea si controlul numeroaselor grupuri de oameni, care ar fi ridicat blocurile dela diferite nivele, cu ajutorul planurilor nclinate. Este greu de imaginat multimea celor care ar fi trebuit sa urce.
Exista si a treia teorie privind construirea Marii Piramide. Ea afost formulata de Peter Hodges, un maiestru constructor britanic, care era interasat n mod practic de problemele transportilui pe orizontala si a ridicarii unor greutati enorme doar cu ajutorul prghiei si rolelor. El a reusit sa demonstreze ca doi oameni piteau ridica o greutate de doua tone cu prghii lungi care aveau la capete un piciorius cu un anumit unghi si protejat de o bucata de metal. Prin introducerea acestui cap sub blocul de piatra si folosirea a doua astfel de prghii, sau mai multe, n functie de greutate si marime, un capat al blocului putea fi ridicat, asezndu-se sub el proptele. Procesul se repeta si la celalalt capat si deplasarea continua mai sus folosindu-se proptele sau alte forme de sustinere. n acest fel un mare de piatra putea fi ridicat relativ usor la o naltime rezonabila. Consructia piramidei s-a realizat pe nivele, fiecare treapta fiind destul de lata si, n medie mai nalta de un metru. Principiul lui Hodges ar fi permis ctorva grupuri de oameni sa ridice blocuri de piatra, pe toate cele patru laturi n acelasi timp, numarul lor micsorndu-se, o data cu scurtarea laturilor si cu naltarea ntregii piramide. n momentul n care fiecare bloc de piatra ar fi ajuns la nivelul potrivit, el ar fi fost deplasat orizontal pe role, pna la locul unde trebuia sa fiedeplasat definitiv.
Odata consructia de baza terminata, piramida trebuia acoperita sau mbracata cu blocuri de calcar alb, stralucitor de Tura, aduse din carierele aflate pe Dealurile Moqqatam, la est de orasul modern, Cairo. mbracamintea exterioara se realiza de la vrf n jos, blocurile de calcar, fiind asezate pe trepte, si umplndu-le apoi erau taiate si slefuite n jos, pentru a se realiza unghiul potrivit si aspectul stralucitor. Toate piramidele, cu exceptia Piramidei n Trepte, au fost acoperite sau slefuite cu placi de calcar.
nainte de a merge mai departe si de a descrie structura interna a Marii Piramide , ar fi potrivit sa prezint dimensiunile sale esentiale. Unghiul de nclinatie a laturilor este de 54 de grade si 54 de minute. naltimea sa era de 145,75 de metri, dar si-a pierdut vrful cu naltimea de 10 metri, fiind trunchiata, dar acest amanunt nu este observat de la distanta. Laturile au fiecare 229 metri, cu o difernta mai mica de 20 de centmetri, nre cea mai lunga si cea mai scurta latura. Piramida acopera o suprafata de 5,37 hectare. Privind blocurile de piatra pot spune sunt aproximativ 2.300.000. cu o greutate cuprinsa nre 2-15 tone.
Facea parte din cerintele religioase ca intrarea n piramida sa fie localizata n partea nordica, ndreptata spre steaua polara. Toate piramidele s-au conformat acestei cerinte, singura variatie fiind la Piramoda lui Kefren care are doua intrari pe latura nordica.
Piramida lui Keops nu face exceptie si are o intrare joasa de circa 17 metri naltime pe latura nordica si 7,5 metri spre est de punctul central. Aceasta are 4 blocuri mari de piatra dispuse piramidal doua cte doua, asezate deasupra inrtari, pentru a prelua din greutatea blocurilor de deasupra.
Examinarea sectiunii n Marea Piramida arata ca a fost supusa la cel putin 3 schimbari de plan n timpul constructiei. Are mai multe coridoare interne dect toate piramidele construite n Regatul Vechi. Planul principal pare sa fi cuprins un coridor descendent, de la intrare n camera mortuara, situata n centru si mai jos de nivelul solului. Totusi camera mortuara a ramas neterminata si a mai fost construit un coridor ascendent alternativ, m n centrul piramidei. Si aceasta camera a ramas neterminata, fiind cunoscuta n mod gresit, n libajul obisnuit sub numele de" Camera Reginei". A treia modificare a planului a implicat o schema mai grandioasa. ncepe cu edificarea unei noi galerii ascendente n miezul piramidei, de la capatul Coridorului Ascendent si jonctiunea care ducea catre camera reginei. Aceasta e cunoscuta sub numele de Marea Galerie. Ea are 47 metri si nalta de 8,5 metri. Peretii ei de calcar slefuit urca vertical 2 metri, urmatoarele 7 nivele deplasnu-se treptat catre interior pentru a ajinge sa formeze o bolta cansolodata.Este acoperita de o singura lespede de piatra n latime, de peste 1 metru.
La capatul Marii Galerii se afla un coridor scurt si jos cu 3 deschidrei taiate n acopris. La sfrsitul vestic al Camerei Mortuare, stnd pe podeaua plata si putin departat de perete, se afla in sarcofag mare, din granit negru, avnd o portiune mare lipsa n coltul sud-estic. Aceasta a fost taiat si scobit dintr-un singur bloc de granit , urmele fierastraului mai vazndu-se nca. n ciuda sparturii de la coltul sau el nca mai produce un sunet asemanator cu cel al unui clopot lovit.n anii 1880-1882 Perie a descoperit ca sarcofagil era cu circa 2,5 cm mai lat dect intrarea n Coridorul Ascendent, deci nu a fost intridus ntrodus n camera mortuara prim coridor, ci trebuie sa se fi introdus acolo n timp ce se construia piramida, nainte de montarea tavanului si a acoperisului Camerei Regelui. Sarcofagul poate fi considerat sincurul mobiler "ncorporat" din lume.
Alte trasaturi ale camerei mortuare sunt doua mici "canale de aerisire" care apar pe peretii din nord si sud ai piramidei. Scopul lor exact nu este cunoscut, desi s-a sugerat ca erau la origine orientate dupa stelele polare, un aspect esential al religiei Regatului Vechi, si pentru ca acum nu mai sunt orientate astfel nseamna ca axa Pamntului trebuie sa se fi modificat de la cunstruirea piramidei pna astazi. Acest lucru nu a putut fi demonsrat din punct de vedere astronomic, si functia lor reala nu este cunoscuta nca.
Am mentionat mai sus faptul ca Marea Galerie a avut si o functie secundara. Acolo se afla locul unde erau tinute blocurile mari de granit folosite pentru nchiderea Coridorului Ascendent dupa terminarea nmormntarii. Aceste blocuri erau mult prea mari pentru a avea loc n alta parte a piramidei. Exista dovada ca ereu sprijinite pe grinzi de lemn montate n cruce, suficient de sus fata de podeaua Galeriei astfel nct cortegiul sa poata trece pe sub ele n timpul nmormmtarii. Dipa aceea peretii se retrageau si lasau n urma lor un grup de lucratori care scoteau grinzile din lemn , lasnd blocurle de garnit sa nchida Coridorul Ascendent.
Procednd astfel ei ramneau blocati n interiorul piramidei, n spatele blocurilor de piatra , n parte dinspre camera mortuara. Ei aveau totusi o camera de iesire, deoarece nu exista n vremea Regatului Vechi obiceiul de a ngropa si muncitorui odata cu faraonul. Calea de iesire era printr-un culoar foarte ngust ce ducea de sub o piatra din coridorul superior, de la capatul Marii Galerii, mergnd n jos prin corpul piramidei, pentru a iesi mai jos din de coridoril inferior. Iesind muncitorii blocau acest culoar ct si culoarul care ducea catre suprafata exterioara si intrare.
Este deosebit de interesanta referirea la o usa plata care putea sa fie ridicata. Se pare ca intrarea originala prin mbracamintea sa, din calcar de Tura, fusese camuflata pentru a nu se deosebi derestul suprafetei piramidei.
Marea Piramida mai are nca un secret, dar acesta se afla n afara ei. n 1954 un tnar arheolog egiptean, Kama al-Mmallakh, a primit sarcina de nlatura fragmentele de pietre de pe latura sudica a piramide. El a gasit o serie de 41 de blocuri de calcar de Tura, care ramasesera mbinate perfect. Acestea acopereu un put de 30 metri, lungime, sapat n roca de la baza piramidei. Putul avea o margine tencuita astfel nct blucurile de calcar l nchideau etans.n interiorul putului a fost gasita o barca egipteana antica perfect pastrata si compusa din 1274 de piese de lemn, neavnd nici macar un cui de metal. Barcile constituiau o componenta importana a ritialului funerear si erau considerate drept necesare faraonlui mort, pe lumea cealalta. Erau numuit fie barci funerare, fie barci solare, considerndu-se ca cel patin doua dintre ele ar servi faraonului pentru calatoria dea-lungul zilei cu zeul- soare pe aceasta lume, si n timpul noptii pe sub pamnt.
Mai exista vre-un secret nedescoperit al Marii Piramide? Imediat n spate si dincolo de putul unde gasita prima barca se afla o serie de blocuri de piatra, deasupra unui alt put .Exista motive sa credem ca acolo se afla ngropata o barca asemanatoare.
Marea Piramida este una dintre Cele 7 Minuni ale Lumii-cea mai veche si singura cre a supravietuit aproape n ntrgime si care a avut ntodeuna un efect izbitor asupra mintii omenesti.



Banica Monica 9 d

Sursa: Cele 7 Minuni ale Lumii