REFERAT MEDICINA: AUTISMUL - NOTIUNI INTRODUCTIVE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
AUTISMUL- Notiuni introductiveAutismul face parte din categoria varsta a polihandicapurilor, in care includem: surdo-cecitatea, sindroamele deficientei mintale (sindromul Down, oligofrenia fenilpiruvica, idiotia amaurotica, gargoilismul, hipertelorismul, sindromul Turner, cretinismul endemic s.a.)Termenul de autism (autos (gr.) - insusi) a fost introdus la inceputul secolului al XX-lea, de Bleuer, care il defineste ca pe o "detasare de la realitate, insotita de o predominare a vietii interioare". Leo Kanner caracterizeaza autistul ca fiind "retras, multumit de sine insusi". In 1940 acesta organizeaza activitati logopedice cu o grupa de 11 copii autisti, iar in 1943 reuseste sa diferentieze autismul sindrom comportamental (in toate sferele: actional, verbal, afectiv, cognitiv etc.) prin trasaturile sale specifice, de psihoza, schizofrenie sau handicap mintal.Cu mult inainte de deschiderea autismului de tip Kanner, in literatura de specialitate sunt consemnate o serie de date cu privire la copiii cu comportamente asemanatoare, prin existenta deficitului de comunicare, de socializare, de socializare si de structurare a comportamentelor mature si armonioase:-medicul John Haslan descrie un baiat de 5 ani-medicul Jean Marc Gaspard Itard il descrie pe baiatul Victor, de 11, 12 ani, gasit intr-o padure din Franta.DiagnosticareIn diagnoza autismului pot fi facute confuzii si substituiri cu alte sindroame care, la randul lor sunt prea putin delimitate in teorie si practica, dar au unele trasaturi asemanatoare sau comune cu autismul. De exemplu, "psihoza infantila", "encefalopatie infantila", "tulburari emotionale grave", "schizofrenie infantila", "oligofrenie" se refera la fenomene care nu caracterizeaza in totalitate starea corecta de autism, ca entitate distincta.Lorna Wing afirma ca autismul prezinta un comportament ce poate fi definit cel mai bine.Dupa DSM III, criteriile de disgnostic pentru autismul de tip Kanner sunt:1.Debut inaintea varstei de 30 luni.2.Lipsa de raspuns la stimularile lumii inconjuratoare.3.Deficit marcant in dezvoltarea limbajului.4.Daca vorbirea este prezenta, patternul de vorbire este particular, cu ecolalie imediata si intarziata, limbaj metaforic si inversiunea pronumelor.5.Raspunsuri bizare la aspecte ale mediului inconjurator: rezistenta la schimbare, interes pentru diverse obiecte.6.Absenta ideilor delirante, a halucinatiilor, absenta pierderii asociatiilor, absenta coerentei, ca in schizofrenie.Diagnosticul diferential se face cu :a)Intarzierea mintala de diferite grade, deoarece copilul autist poate parea intarziat. Copilul oligofren are insa un deficit mental global si omogen, raspunde la stimularile sociale, examinatorul reusind sa inteleaga lumea lui ingusta; conversatia este imatura, limitata la simplu si concret; ii lipseste detasarea afectiva specifica autistului.b)Deficienta de auz, pentru ca prin raspuns la stimuli sonori, poate fi considerat surd. Examenul audiometric la copilul autist este uneori imposibil. Observatia releva faptul ca deficientul de auz cauta sa compenseze lipsa auzului, urmarind cu atentie interlocutorul, cu care stabileste un limbaj gestual. Pe de alta parte, ecolalia, jocul si interesul pentru unele sunete ne dovedesc ca autistul aude. c)Afazia motorie de dezvoltare in care limbajul nu este dezvoltat inainte de 4 ani. In acest caz, copilul are un contact psihic bun, o afectivitate normala, un limbaj receptiv corespunzator, imita si foloseste gestul pentru comunicare. Nu are un deficit senzorial concomitent.d)Sindroamele cerebrale degenerative, care evolueaza cu deficit mintal. In aceste cazuri, evolutia psihica este caracterizata de un regres progresiv in toate, sau numai in unele arii de dezvoltare si de aparitie a unor semne neurologice.e)Sechelele traumelor psihologice prelungite, legate de separarea sugarului de mama sa sau de o carenta afectiva, in caz de spitalizare prelungita, plasarea in crese. Lipsa antrenamentului afectiv il face pe copil apatic si treptat intarziat in dezvoltarea psihica. Reinserarea precoce a copilului intr-un mediu afectuos si stimulator permite disparitia simptomelor si o evolutie favorabila ulterioara. Trasaturi caracteristice ale copilului autistLeo Kanner evidentiaza o serie de trasaturi caracteristice, printre care, cele mai importante ar fi:-incapacitatea de a adopta o pozitie normala in timp ce este luat in brate. Daca debutul bolii este precoce, spre luna a 4-a a 8-a, se remarca lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate, precum si lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;-o exacerbare a memorarii mecanice;-o incapacitate de comunicare verbala; -incapacitatea utilizarii conceptelor abstracte;-teama si emotii exagerate, nejustificate: lipsit de atasament fata de parinti, el este legat de un obiect oarecare; pericolele reale nu-i provoaca frica, in schimb, se sperie de stimuli obisnuiti: fosnetul frunzelor, ropotul ploii;-incapacitatea imaginativa in activitati ludice. Jocul, activitatea cea mai importanta a acestei varste, prezinta cateva particularitati: este marcat de un caracter stereotip, copilul folosind obiecte putin complicate, ca: sfoara, hartie, nisip, apa, butoane, robinete. Jocul colectiv este evitat.-producerea intarziata a unor manifestari ecolalice;-crearea impresiei de dezvoltare fizica si intelectuala normala;-izolarea si retragerea in sine;-incapacitatea de a percepe pericolul real;-aparitia si dezvoltarea unor comportamente cu caracter ritual (activitati de alimentare, de imbracat etc.);-exacerbarea unor miscari si repetarea indelungata a acestora;-existenta unor raspunsuri paradoxale la stimulii de lumina, de zgomot, de durere etc.;-comportamente stereotipe si repetitive. Stereotipiile pot fi gestuale, ca: repetitii ale miscarilor mainilor, degetelor, bratelor, rotirea corpului in jurul axului sau, mersul pe varfuri. Uneori prefera activitati ca: deschiderea si inchiderea usii, lovirea sau zgarierea unei jucarii;-Reactii bizare la schimbari din mediul ambiant. Are a memoria buna pentru diverse aranjamente spatiale si preferinta pentru ordonarea unor obiecte, deoarece el manifesta o "nevoie obsedanta" pentru simetrie. Astfel, poate intra intr-o criza de manie si panica, drept raspuns la schimbarea mediului (a mobilierului, de exemplu), sau de schimbarea secventelor din rutina zilnica.