Referat MERCEOLOGIE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
PROPRIETTI GENERALE ALE MRFURILOR Proprietatile sunt insusiri, atribute, ale marfurilor care dau o anumita utilitate in consum si au menirea sa satisfaca o nevoie, sa aduca un serviciu oamenilor, consumatorilor. Proprietatile marfurilor sunt determinate de doi factori: materia prima folosita, procesele tehnologice de obtinere. Pe lnga acesti doi factori mai intervin, in sens pozitiv sau negativ, operatiunile de ambalare, transport, manipulare si pastrare, factori care actioneaza mai mult in sfera circulatiei. Actiunile primilor doi factori determina in principal structura si compozitia chimica, iar acestea la rndul lor influenteaza hotartor marimea celorlalte proprietati. Structura marfurilor este determinata in principal de natura materiei prime si de modul lor de prelucrare. Marfurile pot avea structura: - cristalina, cnd atomii si moleculele ocupa pozitii fixe in retelele spatiale specifice, iar proprietatile lor sunt anizotrope(nu sunt aceleasi in toate directiile, depind de sensul de actionare al fortei);- amorfa, la toate marfurile lichide, sticla si materiale plastice si au proprietati izotrope (aceleasi in toate directiile); - intermediara, de exemplu cristale lichide.Intre proprietatile marfurilor exista relatii de interconditionare complexe bazate pe principiul cauza efect, care determina nivelul,precumsi ordonarea ierarhica a proprietatilor la un moment dat in functie de natura unor factori economici si tehnici.In practica economica este deosebit de importanta cunoasterea tipurilor de proprietati, a aportului lor la definirea calitatii, in vederea determinarii ei, prelucrarea electronica a datelor privind circulatia marfurilor pe clase de calitate, clasificarea si codificarea marfurilor etc.A. Dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii,deosebim:- proprietati critice, ce determina in mod hotartor calitatea marfurilor, iar in cazul in care lipsesc afecteaza grav calitatea, ajungndu-se la rebutarea produselor (aproximativ10%din totalul proprietatilor);-proprietati importante, acesteacontribuind intr-o masura considerabila la asigurarea unui anumit nivel calitativ al produselor (aproximativ 40% din total);- proprietatile minore, care contribuie intr-o mica masurala stabilirea calitatii (aproximativ 60% din total).B. Dupa aportul pe care il au proprietatile la serviciul ce il aduc marfurile in timpul utilizarii la consumator, sunt:-proprietati tehnico-functionale (rezistenta, masa, compozitie chimica, valoare nutritiva etc.);- proprietati economice (consum de energie, combustibil, cheltuieli de utilizare);- proprietati psiho-senzoriale (estetice: forma, culoare, desen etc. si oraganoleptice: gust, miros etc.);- proprietati ergonomice (confortul in utilizare);- proprietati ecologice (grad de poluare a mediului inconjurator etc.).C. Dupa modalitatile de apreciere si determinare a proprietatilor:-proprietati masurate direct (dimensiunile,masa, compozitia chimica);- proprietati apreciate indirect (durabilitatea, siguranta in functionare etc.);- proprietati apreciate organoleptic.D. Dupa natura si structura materialelor din care sunt realizate marfurile, proprietatile se grupeaza in: fizice, mecanice, chimice, igienico-sanitare, microbiologice etc.Marimea proprietatilor se exprima prin intermediul valorilor prescrise, sub forma cifrica sau notionala.Exprimarea cifrica sefoloseste pentrumajoritatea proprietatilor si poate avea valori absolute (25 Kg, 40 m ), relative (65%), limitative (maxim 5%, minim 10%) sau de interval (1005).Exprimarea notionala se utilizeaza pentru proprietatile psiho-senzoriale, sub forma de adjective, cu sau fara grad de comparatie.Proprietati termice ale marfurilorProprietatile termice exprima modul de comportare a marfurilor sub actiunea energiei calorice. Factoriicare influenteaza proprietatile termice ale marfurilor sunt: temperatura, structura interna si suprafata.La actiunea energiei termice, marfurile isi pot modifica una sau mai multe dintre caracterele lor: lungimea, volumul, structura, rezistenta electrica, culoarea, starea de agregare etc.Dintre proprietatile termice mai importante sunt: caldura specifica, coeficientul de dilatare termica, conductibilitatea termica, termoizolarea si capacitatea calorica.CLDURA SPECIFIC (c) este cantitatea de caldura ce este necesara unui gram dintr-un corp pentru a-si ridica temperatura cu un grad Celsius fara a-si modifica starea fizica sau chimica. Unitatea de masura este caloria (1 cal = cantitatea necesara unui gram de apa pentru a-si ridica temperatura cu 1 grad Celsius).In practica economica caldura specifica se utilizeaza la calculul unor bilanturi termice, la dimensionarea materialelor de constructie etc.COEFICIENTUL DEDILATARE TERMIC este proprietatea produselor de a-si modifica dimensiunile sub actiunea caldurii; dilatarea poate fi liniarasi volumica. Coeficientul de dilatare termica liniara se considera alungirea unui corp cu lungimea de 1 m, cnd i se ridica temperatura cu100oC.CONDUCTIBILITATEA TERMIC este proprietatea unor marfuri de a conduce caldura. Cantitatea de caldura ce trece prin materialul din care sunt constituite marfurile este direct proportionala cu suprafata lui, cu timpul si invers proportionala cu grosimea stratului de material.In cazul marfurilor higroscopice, termoconductibilitatea creste brusc odata cu marimea umiditatii lor. Cea mai ridicata valoare o au metalele: argint = 394; cupru = 259; aluminiu = 123, scazuta o au: sticla = 0,64; lemnul = 0,092; aerul = 0,0192 sicea mai micaaerul (0,0192). Produselecare au o conductibilitate termica mai mica de 0,2 se numesc izolatori termici (ex: ceramica, lemnul, hrtia, cauciucul, pielea etc.).CAPACITATEA CALORIC este proprietateaunor produse de a absorbi o anumita cantitate de caldura din mediul inconjurator. In functie de modul de comportare fata de agentii termici, produsele se impart in : termostabile, termorezistente, refractare. Proprietatile mecanice ale marfurilorProprietatile mecanice ale marfurilor exprima modul de comportare in timpul utilizarii la actiunea unor solicitari, forte exterioare, care tind sa le modifice structura, integritatea. Importanta studierii proprietatilor mecanice este data de faptul ca ele determina intr-o mare masura durabilitatea produselor finite.In functie de modul de actionare al fortelor exterioare, deosebim:- Rezistenta la tractiune (intindere), se exprima prin raportul dintre forta de rupere necesara si sectiunea transversala a produsului sau epruvetei. Se exprima in daN sau kgf / cm2.- Alungirea la rupere (?l) reprezinta proprietatea unui produs de a-si mari lungimea din momentul actiunii fortelor de tractiune si pna la rupere. Se exprima in marimi absolute (mm, cm) sau relative (%).- Rezistenta la incovoiere exprima sarcina necesararuperii prin incovoiere a unei epruvete, raportata la sectiunea ei(kgf / cm2).- Rezistenta la compresiune se prezinta ca o deformare inversa rezistentei la tractiune, fortele fiind orientate in sens invers; in urma actiunii sarcinii de coprimare epruveta se scurteaza si se lateste.- Rezistenta la uzura prin frecare exprima modul de comportare a unor marfuri la actiunea unor forte care tind sa le distruga prin frecare. Este o proprietate importanta pentru incaltaminte, covoare, anvelope, confectii etc.- Rezilienta (este o incercare dinamica) consta in ruperea dintr-o singura lovitura, cu un ciocan pendul a unei epruvete crestate la mijloc. Se exprima in m kgf / cm2. Valoarea rezilientei este influentatade structura materialelorsi caracterizeaza tenacitatea si fragilitatea unor marfuri.- Duritatea reprezinta rezistenta opusa de un produs la patrunderea unui corp din exterior in stratul superficial. Scara Mohs cuprinde 10 trepte de duritate pentru materiale;- 1 talcul; 2 sarea; 3 calcitul; 4 florita; 5 apatita;6 feldspatul; 7 cuartul; 8 topazul; 9 corindirul; 10 diamantul.Durabilitatea marfurilor este o proprietate sintetica in care se regasesc direct sau indirect valorile principalelor mecanice. Ea reprezinta proprietatea marfurilor de a-si mentine insusirile initiale un timp ct mai indelungat in conditiile unei utilizari normale. Depinde nu numai de structura si compozitia produsului, ci si de actiunea unor factori externi (variatiile de umiditate relativa a aerului si de temperatura, poluare cu gaze, lumina solara etc.).Proprietatile chimice ale marfurilorProprietatile chimice ale marfurilor exprima compozitia si structura chimica, stabilitatea fata de actiunea agentilor chimici, solubilitatea, continutul de substanta uscata. Studierea acestor proprietati este necesara pentru aprecierea calitatii marfurilor, pentru mentinerea lor in sfera circulatiei, pentru stabilirea conditiilor optime de pastrare etc.Compozitia chimica reprezinta proprietatea de baza a marfurilor care, impreuna cu structura, determina in cea mai mare parte marimea celorlalte proprietati.Studierea compozitiei chimice a marfurilor presupune cunoasterea proportiilor principalelor categorii de substante: substante de baza, substante secundare, impuritati si corpuri straine. Proportiile acestorsubstante determina destinatia produsului, modul de comportare fata de anumiti factori ce actioneaza in timpul utilizarii sau pastrarii etc.Cunoasterea compozitiei chimice este de mare importanta pentru toate produsele, dar mai ales pentru produsele alimentare, chimice, cosmetice, textile. De exemplu, o tesatura de lna in amestec cu celofriba isi pierd repede aspectul, se sifoneaza, se rupe intr-un timp scurt, fata de o tesatura din lna in amestec cu aceeasi proportie de fibre poliesterice (o tesatura tip tergal), care este nesifonabila si are o durabilitate mai mare.Stabilitatea la actiunea agentilor chimici exprima proprietatea marfurilor de a rezista sau nu la contactul cu diferite substante in timpul utilizarii. De exemplu: textilele cu solutiile de detergenti, incaltamintea cu apa, vasele de menaj cu diversi acizi organici, metalele cu agenti de coroziune etc.Studierea stabilitatii marfurilor la actiunea agentilor chimici presupune cunoasterea modului de comportare la acizi minerali si organici, la alcalii, la saruri, la oxigenul din aer etc. De exemplu: produsele textile din fibre naturale vegetale(bumbacul) nu rezista la acizii minerali diluati.Coroziunea metalelor consta in degradarea chimica lenta si progresiva a unui metal ca urmare a unor fenomene chimici si electrochimice ce au loc intre metale si agentii mediului inconjurator (apa, vapori de apa) sau diversi produsi chimici.LIPIDELESunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli. Clasificare:GLICERIDE - esteri ai acizilor grasi cu glicerina;- dupa numarul acizilor grasi esterificati avem: monogliceride, digliceride, trigliceride;- acizii care intra in structura gliceridelor pot fi saturati si nesaturati. Acizii grasi nesaturati si cei superiori se gasesc mai mult in grasimile solide, in grasimile lichide predomina acizi grasi nesaturati si cei inferiori.FOSFATIDE - sunt esteri ai glicerinei cu doua molecule de acizi grasi si o molecula de acid fosforic de care se leaga o baza azotata. Se diferentiaza dupa natura acizilor grasi, dupa pozitia acidului fosforic si natura bazei azotate;- cele mai raspndite sunt lecitinele in care baza azotata este colina si cefalinele ce au calamina;- degradarea lecitinelor se soldeaza cu eliberare de trimetil- amina care confera produselor miros de peste;STERIDE - sunt esteri ai sterolilor (alcooli superiori monovalenti) cu acizi grasi;- sterolii pot fi de origine animala (zoosteroli) colesterolul (are rol de provitamina D3)sau de origine vegetala (fitosteroli) ergosterolul ( se gaseste in embrionii de cereale, smburii de nuc, in seminte de bumbac, germeni de porumb, drojdii si are rol de provitamina D2).CERIDE - sunt esteri ai acizilor grasi superiori cu alcoolii liniari superiori monovalenti;- se formeaza pe suprafata frunzelor, a fructelor si sunt agenti antiapa.Monogliceridele, fosfatidele si steridele au proprietati de emulgatori; aceste substante favorizeaza formarea si asigura stabilitatea emulsiilor.In timpul pastrarii, grasimile alimentare sufera procesele de degradare:- seuificarea o oxidare incipienta ce se desfasoara sub influenta luminii;- hidroliza precede procesul de rncezire si reprezintaun proces invers de formare a esterilor;- rncezirea un proces complet de oxidare, cu formare de peroxizi si eliberare de oxigen atomic (cancerigen).Factorii care influenteaza rncezirea sunt:- prezenta oxigenului- radiatiile (asigura energia necesara reactiei);- compozitia grasimilor;- temperatura(cresterea temperaturii favorizeaza rncezirea);- continutul de apa (o activitate a apei mare favorizeaza procesele enzimatice).Continutul de grasimi in produsele alimentare este:- gru: 1,5 - 2,5%- porumb: 4 - 6%- faina alba: 1%- fructe: 0,2 - 0,4%- legume: 0,1 - 0,5%- carne. 4 - 42%- lapte: 3,5 - 4,5%- oua: 12%Normarea continutului de grasimi al produselor alimentare se face prin intermediul indicatorului continut de substanta solubila in eter de petrol (are la baza proprietatea tuturor lipidelor de a se solubiliza in solventi organici)GLUCIDELEGlucidele sunt substante naturale ternare formate din carbon, oxigensi hidrogen,iar ca structura sunt polihidroxialdehide si polihidroxicetone.Dupa complexitatea moleculei se clasifica:- MONOGLUCIDE(oze):pentoze (riboza, xiloza, arabinoza), hexoze (fructoza, glucoza, galactoza);- OLIGOGLUCIDE: diglucide (unirea a doua molecule de monoglucide si eliminarea unei molecule de apa: glucoza, fructoza), triglucide, tetraglucide;- POLIGLUCIDELE:-amidonul (format din doua componente: amilozasi amilopectina). In apa calda amiloza se dizolva, iar amilopectina cleifica. Este componenta de baza a cerealelor(59 - 80%), leguminoase (30 - 50%), legume proaspete si fructe;- celuloza intra in moleculele celulare vegetale; impreuna cu alte substante formeaza tesuturile de rezistenta si nu este asimilata de organismul uman, dar este necesara deoarece favorizeaza miscarile peristalice. Este o componenta a cerealelor si leguminoaselor (in invelisurile lor);Proprietatile glucidelor:- gradul de dulce - fructoza (173) - zaharoza (100) - glucoza, xiloza, maltoza, lactoza (16)- higroscopicitate - cele mai higroscopice sunt: fructoza, glucoza, maltoza.In functie de gradul de dulce si higroscopicitate se stabileste domeniul de utilizare al glucidelor. Fructoza se poate folosi pentru indulcirea produselor lichide, produse de cofetarie si patiserie, iar zaharoza la fabricarea produselor zaharoase.Sub actiunea temperaturilor ridicate, glucidele sufera procesul de caramelizare ele se transforma intr-o masa amorfa de culoare galben-cafenie produsele isi modifica gustul si aroma.Sub actiunea drojdiilor, hexozele (glucoza, fructoza, galactoza) maltoza si zaharoza sufera procesul de fermentatie alcoolica se formeaza alcool etilic si CO2 (sta la baza industriei obtinerii alcoolului, industriei de panificatie etc.).Continutul de glucide din produsele alimentare (monoglucide si oligoglucide) se estimeaza si se determina sub forma indicatorului zahar total.Zaharul total cuprinde zaharul nereducator (zaharoza) + zaharul direct reducator (glucoza, fructoza) + zahar invertit.