NUVELA FANTASTICAMihai EminescuSARMANUL DIONISA. NCEPUTUL NUVELEICiudat (litera mica), pentru o perioada obisnuita cu nuvela traditionala de observatie realista, sau de inspiratie istorica.Desi este subintitulata nuvela chiar de catre autor, apartenenta ei la aceasta specie a pus probleme din doua cauze:prezenta unui lirism abundent n text (descrierile de natura terestra si cosmica sunt identice cu cele din poezii)lipsa actiunii propriu-zise (totul petrecndu-se n vis)Totusi, ea este o nuvela pentru ca prezinta un segment semnificativ din destinul unui personaj, care traieste o aventura de tip social.nceputul filozofic al nuvelei poate deruta cititorul si poate crea impresia de eseu. De fapt, este o meditatie a omului de geniu asupra timpului si a spatiului, categorii create doar pe pamnt. n absolut ele nu exista, pentru ca spatiul este infinit, iar timpul este vesel.B. TITLULTrimite la saracia materiala (locuinta lui Dionis) si nefericirea spirituala (trist, fara acces la fericire, dar fara limita la cunoastere)C. PERSONAJUL DIONISSe construieste din mai multe portrete1. PORTRETUL FIZICPrezinta tipul de erou romantic, care trimite la mitul geniului: fata ca si marmura n umbra, ochii erau precum catifeaua neagra, fruntea neteda, alba, corect boltita, parul cam prea lung, vrsta: poate nici 18 ani2. PORTRETUL SOCIALOrfan.Cu origine misterioasa, dintr-un tata nobil ratacit n clasele poporului de jos.Mama, Maria, fiica de preot.El parea un copist, avizat a se cultiva pe apucate singur.Locuia ntr-o camera mizera, cu peretii negri de siroaiele de ploaie ce curgeau prin pod, si cu mucegai verde, cu gratiile ferestrelor rupte, cu paienjeni pe tavan, iar ntr-un colt se aflau depozitate carti; un pat lipsit de confort, o masa murdara, cu lemn zgrumturos, cel mai important obiect aflat n camera era tabloul tatalui, la 18 ani (ochi albastrii, gene lungi, negre, era de o frumusete usor efeminata).3. PORTRETUL INTELECTUALDionis avea o perspectiva cosmica asupra lumii si se defineste ca orice geniu romantic, n primul rnd n raport cu universul si abia apoi n relatie cu lumea comuna, care cuprinde celelalte personaje.Eroul alege visul cu functia lui esential-romantica, si anume aceea de a crea, n imaginar, posibilitati ale existentei, pe care lumea reala nu le-ar realiza.Avem de-a face cu motivul virtualitatii, concretizat n capacitatea geniului de a crea alte lumi, existenta virtuala fiind considerata mult mai bogata dect realitatea, care reprezinta numai una dintre posibilitati.Orgoliul demiurgic al lui Dionis culmineaza cu gndul Oare nu sunt eu nsumi Dumnezeu?, care i aduce prabusirea n neant.Motivul eului metafizic (trecerea aceluiasi suflet prin mai multe corpuri) este completat prin motivul umbrei, aceasta fiind nu numai dublul unui individ, ci dublul tuturor indivizilor succesivi, care se ntrupeaza n acelasi suflet.Umbra este ceva apropiat de divin, pentru ca poate cuprinde tot spatiul si tot timpul dintr-o data.Motivul luciferic apare din momentul cnd eroul evadeaza n alt timp si spatiu, n vis.Dionis traieste o dubla aventura: a calatoriei si cea erotica.Calatoria n alt timp, cu ajutorul cartii lui Zoroastru, este inspirata de atractia romanticilor pentru vremuri arhaice, cu o natura originara, care contine elemente esentiale, totul fiind prezentat cu o infuzie coplesitoare de lirism: cmpie cosita, fn mirositor, cer albastru limpede, nori rosiatici aurii, pasari cntatoare, ape limpezi, glasul clopotului.Calatoria pe Luna, cu ajutorul aceleiasi carti, careia trebuia sa-i ntoarca sapte file, este tot de origine romantica.Si aici natura este apropiata de cea terestra, prezentata n aceeasi nota de lirism: scorburi de tamie prund de ambra, dumbravi nunecoase, ape limpezi, ciresi n floare.Aventura erotica este presimtita nca de la nceput: Sa iubeasca, ideea aceasta adesea i strngea inima, cum ar fi stiut el sa iubeasca, pentru ca n final, personajul ndragostit sa-si spuna: La ce mi-a mai trebuit si asta?. Desi nu spera nimic, i scrie fiintei iubite o scrisoare lunga, care determina sosirea Mariei, deghizata n baiat, lnga patul lui de suferinta.Spre deosebire de celelalte opere eminesciene, n care geniul are acces la cunoastere, dar nu are acces la iubire, aici Eminescu si salveaza personajul, care n final ramne cu fiinta iubita si primeste si o mostenire.