Referat NATURA ETICII IN MEDIUL AFACERILOR

NATURA ETICII IN MEDIUL AFACERILOREtica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere cauta armonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in mod traditional ca:-nivelul macro: ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in context national si international, context care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic, cultural si religios.-Nivelul institutional: ghidul etic la acest nivel face referire la etica specifica unei organizatii. In multe lucrari de specialitate, aceste aspecte etice se refera la responsabilitatile sociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de catre fondatorii organizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta, cum ar fi crezurile etice ale managementului in relatiile cu partenerii de afaceri. Acest nivel este direct influentat de stilul managerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele morale. In general, organizatiile din Romania sunt la un stadiu incipient in ceea ce priveste redactarea si aplicarea unor ghiduri etice, fiind putine cele care au asa ceva, cu exceptia poate a transnationalelor sau a firmelor cu capital privat strain. Exista eventual in contractele de administrare sau in contractele individuale de munca ale managerilor si angajatilor, clauze legate de confidentialitate, fidelitate fata de firma si de neconcurenta.-Nivelul individual: ghidul etic la nivel individual face referire la etica personala in cadrul unei organizatii. Aceasta este rezultatul unui set de influente si presiuni. Ca individ, fiecare dintre noi suporta multe influente sau presiuni, incluzand:oParintii au o influenta foarte mare, iar dupa unii autori, reprezinta cea mai mare influenta asupra eticii personale;oFamilia familia extinsa, care este comuna de multe ori in tarile Europei de Est (inclusiv matusi, unchi, bunici si altii), poate avea un impact considerabil asupra eticii personale; familia nucleu, specifica tarilor Europei de Vest, poate fi la fel de importanta, dar cu un cadru mai restrans;oGrupul social etica clasei sociale (fie ca este vorba de cea actuala sau cea la care se aspira);oReligia etica bazata pe religie are o mai mare influenta in anumite culturi, cum este cazul societatilor islamice care au anumite solicitari sau crezuri impuse, care se rasfrang si asupra eticii in afaceri. Totusi, chiar si pe timpul culturilor seculare, indiviziii au fost influentati de religie in comportamentul lor. Am intalnit personal un astfel de caz dus la extrem, cand un om de afaceri de origine romana stabilit in SUA, incercand sa dezvolte afaceri in Romania postdecembrista, venea la intalnirile de afaceri cu Biblia in mana, repetand obsedant fraza daca asa vrea Dumnezeu, ca o concluzie la deciziile luate de el sau de partenerii de discutii. Evident ca nu a rezistat, intr-un mediu in care etica in afaceri era la un alt nivel.oCultura aceasta este, de asemenea, un factor important de modelare a comportamentului si eticii individuale;oMediul profesional cand un individ devine parte a unui organism profesional, atunci devine subiect al eticii impuse de acel organism.Rolul eticii in lume moderna a afacerilor Un punct de pornire pentru problemele ridicate de etica in afaceri este examinarea ariilor acoperite de Codurile Etice publicate de diferite organizatii. Aceste coduri scot in evidenta:-conflictele de interese: apar, de foarte multe ori, motive de ingrijorare cu privire la modul in care managementul unei organizatii poate pune, mai presus de binele organizatiei, interesul personal. Ideal ar fi ca directorii sa nu ia decizii care sa conduca la obtinerea unor castiguri personale, dar acest lucru nu poate fi mereu pus in practica. De aici apare dilema eticii unor decizii de genul celor luate de catre parlamentarii romani cu privire la avantajele materiale (salarii, pensii private, diurne, etc), nu tocmai mici raportate la nivelul mediu al veniturilor muritorilor de rand, pe care si le acorda. In principiu autorecompensarea este etica doar in masura in care este justificata de existenta unei contraprestatii echivalente.-Practica cadourilor: acordarea sau primirea de cadouri in lumea afacerilor a fost mereu o problema de etica delicata. Ideal ar fi ca aceste cadouri sa nu fie privite ca mod de a influenta afacerile. Totusi, cadourile sunt deseori privite ca semn de respect, de bunavointa si atat.Japonia este un foarte bun exemplu in acest sens, deoarece cadourile sunt privite ca un lucru obisnuit in lumea afacerilor. In toate mediile, marimea acestor cadouri este un factor cheie. Cadourile mici, simbolice, nu sunt percepute ca un atentat la etica, dar cadourile de valori foarte mari sunt inacceptabile.Acest lucru este valabil si pentru mita platita pentru incurajarea afacerilor, care este total inacceptabila, dar trebuie recunoscut ca apare ca o practica in multe tari si multe sectoare economice (cum ar fi industria de aparare).; de aceea, etic ar fi sa nu se plateasca sau sa se primesca mita.-Confidentialitatea: in orice domeniu de activitate exista anumite secrete care pot avea valoare comerciala, daca sunt relevate.De aceea, este importanta pastrarea confidentialitatii activitatii desfasurate. Problema care apare, din punct de vedere etic, este legata de desconspirarea unor activitati desfasurate care sunt ilegale sau imorale. Cele mai multe coduri etice prevad necesitate pastrarii secretului profesional. Aici apare un nou concept care poate fi utilizat in ideea informarii celor in drept fara ca repercusiunile unei asemenea actiuni sa cada asupra celui in cauza. -Produsele si productia: este cunoscut faptul ca societatea asteapta respectarea anumitor standarde in ceea ce priveste procesul de productie si produsele obtinute (acest lucru este valabil si pentru serviciile prestate). Nerespectarea acestor standarde poate conduce la aparitia unor critici severe la adresa producatorilor sau prestatorilor.-Practicile cu privire la angajati: tratamentul vis--vis de angajati este o problema de etica cu care se confrunta lumea afacerilor. Este important ca relatia angajator-angajat sa fie una onesta.Organizatiile profesionale, indiferent de marimea lor, incearca de obicei, sau ar trebui sa incerce, sa solutioneze aceste probleme intr-un cod etic scris.Etica profesionistului contabil din RomaniaIn Romania organismul profesional care reglementeaza problemele de etica a profesiei contabile este Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Acesta are printre atributiile stabilite prin Ordonanta 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati si pe aceea de elaborare si publicare a normelor privind activitatea profesionala si conduita etica a expertilor contabili si a contabililor autorizati, ghidurile profesionale in domeniul financiar-contabil.Codul etic national a profesionistilor contabili din Romania a fost aprobat prin Hotararea nr.1/1995 a Conferintei Nationale a CECCAR fiind revazut, reclasificat si redenumit in conformitate cu Codul etic international al profesionistilor contabili editia 2001 ca urmare a obligatiilor statutare ce decurg pentru CECCAR, din calitatea sa de membru al Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). Noul cod a fost aprobat prin Hotararea Conferintei Nationale a CECCAR nr.2/50/22 septembrie 2002.Acest Cod se adreseaza tuturor profesionistilor contabili definiti ca atare si angajatilor contabili din cadrul asociatiilor profesionale ale acestora patronate de CECCAR. Profesionistii contabili sunt definiti ca fiind acele persoane care lucreaza in cabinete/societati (al unui singur liber profesionist contabil, al unor parteneri sau forme asociative ale acestora) sau in industrie, comert, sectorul public ori in invatamant si care sunt membre al unui organism profesional afiliat membru al IFAC (cum este de pilda CECCAR).In vederea indeplinirii obiectivelor profesiunii contabile, profesionistii contabili din Romania trebuie sa respecte un numar de conditii preliminare sau principii fundamentale.Principiile fundamentale sunt: IntegritateaUn profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale. Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese. ObiectivitateaProfesionistul contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii in privinta incalcarii obiectivitatii. Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitateab. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea.d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza. Competenta profesionala si bunavointaProfesionistul contabil trebuie sa indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislatiei si tehnicii. ConfidentialitateaProfesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie sa utilizeze sau sa divulge aceste informatii fara autorizare clara si expresa sau numai daca exista un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru. Comportamentul profesionalProfesionistul contabil trebuie sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei si sa se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg. Normele tehnice si profesionaleUn profesionist contabil trebuie sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in masura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber-profesionistilor contabili, cu independenta (dupa cum se va vedea in Sectiunea 8 de mai jos). In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Internationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate Ministerul Finantelor Publice C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevantaObiectivele si principiile fundamentale nu sunt destinate sa fie folosite pentru a rezolva problemele etice ale profesionistilor contabili intr-un caz bine determinat. Totusi, Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.Prevederile Codului au ca ratiune protectia fiecarui profesionist contabil cat si a tertilor deoarece Corpul este garant:-pentru public, al calitatii si fiabilitatii prestatiilor expertilor contabili si contabililor autorizati;-pentru membrii Corpului, a unei sanatoase si libere concurente pe piata produselor si serviciilor contabile.Codul are trei parti: Partea A se aplica tuturor profesionistilor contabili in afara de cazul cand s-a specificat ceva contrar; Partea B se aplica numai liber-profesionistilor contabili; Partea C se aplica pentru profesionistii contabili angajati.Probleme ridicate de practica contabila sunt un indiciu concludent pentru problematica de natura etica cu care se confrunta profesionistii contabili in lumea afacerilor. Acestea inlud :-cerintele angajatorilor, in ideea manipularii taxelor datorate; in acest sens consider ca nu se incalca principiile etice daca profesionistul contabil gaseste, fara a incalca normele legale, cea mai buna solutie pentru organizatie, astfel incat aceasta sa plateasca cele mai mici impozite si taxe. O problema delicata s-a manifestat in Romania, si continua sa se manifeste, dar mai putin pregnant, in ceea ce priveste incompatibilitatea intre stabilirea unor datorii fiscale si oferirea unei imagini fidele a pozitiei si performatelor financiare ale intreprinderii de catre contabilitate. Astfel, in conditiile in care normele contabile erau stabilite de catre Ministerul de Finante, singura misiune a contabilitatii fiind aceea de a oferi o baza in vederea stabilirii obligatiilor fiscale, presiunile asupra profesionistului contabil in vederea utilizarii contabilitatii creative erau imense. Pot da ca exemple aici utilizarea reevaluarilor, in scopul diminuarii bazelor fiscale, creativitate in domeniul evaluarii productiei neterminate, utilizarea de pseudo-forme de angajare conventiile civile sau plati ascunse (prin asigurari), etc. Din punctul meu de vedere, in conditiile in care partenerul se dovedeste a fi imoral si neetic (in cazul nostru statul, prin povara fiscala imensa si prin legislatia mentinuta intentionat instabila si prost facuta si prin atitudinea de portarei fara scrupule a reprezentantilor sai) cred ca uzarea de astfel de astfel de solutii in acea perioada era perfect indreptatita. In ultimii 15 ani am asistat la disparitia unor intregi sectoare industriale, tocmai datorita neadaptarii managementului la regulile jocului economiei de piata romanesti. In acest sens consider ca o mare vina a avut-o contabilitatea (prin organismul de reglementare si prin profesionistii contabili), care s-a dovedit a nu fi in masura sa ofere informatii credibile si fiabile, pe baza carora sa se poata fundamenta decizii corecte.-cerintele cu privire la generarea unor date care sa induca in eroare actionarii sau colaboratorii (bancile, clientii, etc); cum sa interpretam aici postura in care este pus un profesionist contabil caruia i se cere de catre inspectorul de credite de la banca sa prezinte in dosarul de creditare un cash flow previzionat din care sa reiasa ca are nevoie de exact (!) suma pe care vrea sa o impumute, chiar daca din socoteala s-a reiese o diferenta nu foarte mare in plus sau minus?-cerinte cu privire la ascunderea unor informatii; am fost supus personal unor astfel de cerinte, cand imediat dupa angajare, mi s-a sugerat sa raportez in C.A. ca in sectorul financiar-contabil totul este perfect, chiar daca nu prea era asa.-cerinte cu privire la autorizarea si ascunderea unor sume alocate pentru mituirea unor agenti sau cumparatori (destul de des intalnite, in cazul unor societati de comert exterior); de cele mai multe ori tocmai profesionistului contabil i se solicita sa gaseasca solutii pentru acordarea si ascunderea unor astfel de sume;-cerinte cu privire la manipularea unor proiectii ale datelor financiar-contabile, care sa duca la obtinerea unor surse financiare suplimentare; situatia in care se afla profesionistul contabil din acest punct de vedere este cu atat mai delicata cu cat tocmai el este cel care trebuie sa gaseasca si sa asigure finantarea societatii; -cerinte cu privire la ascunderea si, astfel, acceptarea unor cheltuieli angajate de catre manageri, care sunt incorecte si necorespunzatoare, etc.Membrii profesiei contabile angajati sunt profesionisti dar sunt angajati in acelasi timp. Deseori, in practica, datorita situatiilor dificile la care trebuie sa le faca fata, apar conflicte intre cele doua roluri, conflicte generate de comportamentul considerat etic din punct de vedere profesional.Conform Codului etic la aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea generala (dupa caz). Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei. Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi). In decurs de 1 an am parasit doua locuri de munca prin demisie datorita unor astfel de conflicte si am trecut apoi prin experiente nu tocmai placute in a gasi alt loc de munca. Privit la rece, ma intreb daca nu cumva eu sunt cel anacronic si daca se poate face primavara cu o randunica. O certitudine tot se contureaza : Lumea afacerilor (in special cea din originala noastra economie de piata) nu este pentru cei slabi de inger. Si o indoiala apare: oare nu cumva etica se aplica doar celor slabi pentru a nu putea submina puterea celor puternici (carora, evident, aceste principii le sunt straine).