Organizarea sistemului judiciar romanesc1.Jurisdictia si rolul ei n statul de drept2.Jurisdictia ca serviciu public3.Organizarea si conducerea instantelor judecatoresti4.Ministerul Public5.Magistratii instantelor6.Auxiliarii justitieiBibliografie1.V.C.Cadere, Tratat de procedura civila, ad. A III-A, Ed. Nationala, Bucuresti, 19282.I.Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 19953.A.Iorgovan, I.Muraru, Elena Simina Tanasescu, Constitutia Romaniei revizuita. Comentarii si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 20044.V.M.Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, Ed.National, Bucuresti, 19965.GR. Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, Ed.stiintifica, Bucuresti, 19646.S.Zilberstein, V.M.Ciobanu, Tratat de executare silita, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 20017.N.Volonciu, Tratat de procedura penala, Ed.Paideia, 19978.A.st.Tulbure, Angela Tatu, Tratat de drept procesual penal, Ed.All Beck, Bucuresti, 20019.T.Draganu, Liberul acces la justitie, Ed Lumina Lex, Bucuresti, 200310.N.Cochinescu, Totul despre Ministerul Public, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 200011.I.Les, Sisteme judiciare comparate, Ed.All Beck, Bucuresti, 200212.C.Rosu, Contractele de mandat si efectele lor n dreptul civil si comercial, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2003Capitolul I JURISDICtIA SI ROLUL EI IN STATUL DE DREPT1.Notiunea de jurisdictieSistemul judiciar, reprezinta n orice stat democratic o componenta esentiala a civilizatiei si progresului social, constituie o importanta disciplina juridica care se studiaza azi n majoritatea facultatilor de drept din tarile democratice.Conceptul de jurisdictie are multiple acceptiuni, doua dintre acestea sunt relevante nprocesul de nfaptuire a justitiei si prezinta interes pentru studiul organizarii judiciare din orice stat democratic.ntr-o prima acceptiune , termenul de jurisdictie desemneaza puterea de a decide asupra conflictelor ivite ntre subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii. Termenul provine din limba latina, de la jurisdictio, cuvnt compus din jus (drept si dicere (a spune, a pronunta, care nseamna a pronunta dreptul.ntr-o a doua aceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare a sistemului judiciar se refera uneori la instante si tribunale tocmai n aceasta acceptiune. Acesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii sistemului judiciar2.Delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publicen activitatea judiciara se delimiteaza n mod esential de atributiile si actele autoritatii legiuitoare. Deosebirile vizeaza organizarea, constituirea si activitatea celor doua categorii de autoritati precum si existenta unor proceduri diferite prin care se realizeaza functia judiciara si legislativa.Organele legislative se constituie n urma alegerilor organizate conform legii fundamentale si legilor organice dezvoltatoare. Mandatul organelor legiuitoare este limitat n timp, n prezent la o durata de patru ani, conform prevederilor Constitutiei adoptate n anul 1991. organele judiciare sunt numite, iar judecatorii beneficiaza de inamovibilitate n functie. Forul legislativ suprem poate fi sesizat doar de Guvern, deputati, senatori si de un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, art.74 alin.1 din Constitutie. Activitatea de elaborare a legilor reprezinta substanta ntregului organism legislativ iar aceasta activitate se nfaptuieste n baza unei proceduri specifice ce reglementeaza nu numai initiativa legislativa, ci si modul de adoptare a legilor sia hotarrilor, trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o camera la alta, medierea, promulgarea legii etc.Sesizarea organelor judiciare se face printr-o cerere. Din punct de vedere formal activitatea legislativa se concretizeaza n norme-legea formala-iar activitatea judiciara se materializeaza ntr-o hotarre-sentinta sau decizie.ntre activitatea judiciara si cea legislativa exista si o interactiune logica determinata de imperativul unei bune functionari a mecanismelor statale. Problema reala nu este aceea a unei delimitari sau separari rigide a puterilor, ci a unei fructuoase colaborari ntre autoritatile statului.Astfel, autoritatea legiuitoare exercita un control asupra modului de organizare si functionare a instantelor judecatoresti. Acest control se exercita prin normele stabilite de forumul legislativ privitoare la organizarea, la atributiile instantelor si la procedura judiciara. Un asemenea control trebuie sa fie destinat optimizarii actului judiciar si nu poate constitui n niciun caz o imixtiune n activitatea concreta de judecata.Autoritatea judecatoreasca exercita si ea un control asupra puterii legislative, concretizat n competenta atribuita acesteia n materie electorala, n cauzele penale privind pe senatori si deputati, precum si prin interpretarea pe care instantele o dau legilor cu prilejul aplicarii lor.Autoritatea judecatoreasca se afla ntr-un raport, de dependenta relativa fata de organele administrative. Spunem dependenta relativa ntruct n activitatea judiciara judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.Un alt aspect al aceleiasi relative dependente rezulta si din mprejurarea ca judecatorii si procurori sunt numiti n functie de Presedintele Romaniei. Totusi, o atare dependenta este formala caci rolul de organ de disciplina revine Consiliului Superior al Magistraturii, art.134 alin.2 din Constitutie, iar numirea n functie a magistratilor se face la propunerea aceluiasi organ, care este veritabil Guvern al magistraturii.Autoritatea judiciara exercita un control asupra puterii executive, control realizat n cadrul procedurii privind solutionarea cauzelor persoanelor vatamate n drepturile lor de catre administratie printr-un act administrativ sau prin esolutionarea unor cereri n termenul legal (procedura conteinciosului administrativ).3.Actul jurisdictional si actul administrativAutonomia autoritatilor judiciare fata de celelate organe statale imprima acelasi caracter si actului n care se finalizeaza activitatea de baza a jurisdictiei.n scopul prezentarii trasaturilor particulare ale actului jurisdictional au fost adoptate mai multe criterii.a.Criteriile formaleUn prim criteriu formal se refera la organul emitent. n aceasta conceptie, actul ce emana de la o autoritate judecatoreasca constituie un act jurisdictional. Este un criteriu formal important, dar nu se poate ignora faptul ca, nu toate acetele pronuntate de instantele judecatoresti au caracter jurisdictional, dupa cum exista si autoritati administrative ce au caderea de a emite acte jurisdictionale.n actul jurisdictional intervin trei subiecti: statul prin intermediul judecatorului, reclamantul si prtul. De aici s-a tras concluzia unei diferente esentiale ntre cele doua categorii de acte, subliniindu-se ca n cadrul actului jurisdictional statul nu actioneaza n interes propriu, n timp ce n cadrul actului administratriv actioneaza n favoarea sa. Altfel spus, n actul administrativ statul este parte n conflict, n timp ce n cazul actului jurisdictional intervine pentru solutionarea litigiului dintre alti subiecti de drept.n cadrul criteriilor formale trebuie sa mentionam si desfasurarea activitatii judiciare sub forma de proces, deci n cadrul unei proceduri prestabilite de lege. Asadar, judecatorul nu actioneaza la ntmplare n vederea solutionarii unui conflict ntre particulari sau alti subiecti de drept, ci dupa o procedura riguros determinata de lege.Criteriile formale, privite izolat sau n ansamblul lor, nu sunt de natura sa realizeze o delimitare categorica a actului jurisdictional fata de actul administrativ, astfel nct s-a recurs si la unele criterii materiale.b.Criteriile materialeUn prim criteriu vizeaza finalitatea actului. Potrivit acestui criteriu, actul jurisdictional urmareste restabilirea ordinii de drept si armoniei sociale. n literatura juridica mai veche s-a considerat ca activitatea juridisdictionala se particularizeaza fata de cea administrativa prin prezenta necesara a unei pretentii referitoare la existenta unui drept sau unei situatii juridice subiective.Asupra pretentiei deduse judecatii, si dupa aprecierea faptelor ce sunt prezentate, judecatorul este dator sa se pronunte printr-o hotarre. Puterea lucrului judecat este considerata un atribut exclusiv a actului jurisdictional. Astfel spus, daca un act dobndeste autoritate de lucru judecat el este un act jurisdictional; n caz contrar, nu ne eflam n prezenta unui act jurisdictional. Prin urmare, fara autoritatea lucrului judecat nu poate fi conceputa nici functia judiciara.c.Sistemul mixtn literatura juridica s- subliniat ca nici criteriile materiale nu sunt suficiente pentru delimitarea actului jurisdictional fata de actul administrativ. O delimitare mai riguroasa se poate realiza doar n cadrul unui sistem mixt, adica al unui sistem care mbina criteriile formale cu cele materiale.Totalitatea criteriilor prezentate au un caracter esential: existenta unei proceduri specifice (judiciara), existenta unei pretentii care conduce la o solutie (hotarre) nzestrata cu putere de lucru judecat.4.Continutul jurisdictieiSubstanta activitatii judiciare se materializeaza n hotarrea judecatoreasca, act prin care se pune capat unui conflict ivit n sfera relatiilor sociale, fiind vorba de hotarrea finala, si nu de celelalte acte emise de judecator n cursul activitatii de solutionare a litigiului.Actul final si de dispozitia este precedat, n mod necesar, de un complex de acte si activitati procesuale de natura sa pregateasca solutia finala. Asemenea acte au, prin natura lor, caracterul unor acte administrative.Eugen Herovanu considera ca, si alte acte, alaturi de hotarre, dobndesc atributul de jurisdictionale. n aceasta categorie sunt incluse:a)actele de administratie interioara n legatura cu activitatea jurisdictionala a magistratului, n care ar intra diverse masuri dispuse de judecator, din oficiu sau la cerere, cum ar fi punerea sigiliilor,b)actele ce pregatesc hotarrea sau care dezleaga diverse chestiuni n legatura cu lucrarile ntocmite ntre cerere si hotarre.Toate acestea constituie acte jurisdictionale n sens larg.Referirea noastra la continutul jurisdictiei nu ar fi completa fara formularea unor succinte consideratii si cu privire la ctivitatea realizata de judecator n cadrul proceurii necontencioase (Codul deprocedura civila consacra, n Cartea a III-a, unele dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase). Jurisdictia necontencioasa si are originea n dreptul roman. La nceput, atributiile cu caracter neconteincios au fost ncredintate notarilor, iar apoi magistratilor.Conceptul de jurisdictie determina ceea ce n dreptul modern denumim jurisdictie conteincioasa, deoarece functia esentiala a jurisdictiei este solutionarea unui litigiu n care intervin parti cu interese contrare. Jurisdictia gratioasa sa jurisdictia voluntara sunt sintagme adoptate de-a lungul timpului tocmai pentru a demarca jurisdictia propriu-zisa (conteincioasa) de jurisdictia necontencioasa. Delimitarea jurisdictiei contencioase de jurisdictia gratioasa sau voluntara prezinta importanta teoretica si practica si n determinarea naturii juridice a actelor adoptate n cadrul procedurii necontencioase. n realizarea unei demarcatii pertinente ntre jurisdictia contencioasa si cea gratioasa este prezenta sau, dimpotriva, absenta unui litigiu. Existenta unei pretentii ce antreneaza un litigiu ntre doua parti releva actiunea procedurii contencioase. Jurisdictia gratiosa se caracterizeaza prin absenta unui litigiu, si, pe cale de consecinta, a unor parti cu interese contrare. n cadrul acestei proceduri, cererea adresata judecatorului nu se ndrepta mpotriva unui adversar. De aceea se spune ca procedura necontencioasa este lipsita de parti. De remarcat ca, prezenta unei persoane straine pentru a da anumite informatii sau pentru a lamuri unele aspecte ale cauzei nu transforma automat procedura gratioasa ntr-una contencioasa.Avnd n vedere elementele formale ale procedurii gratioase, unii autori au tras si concluzii cu privire la rolul judecatorului n aceasta materie. Se considera ca n procedura gratioasa judecatorul are o larga putere de decizie, ce se bazeaza mai degraba pe motive de oportunitate, iar actiunea sa intra n sfera dreptului administrativ. Hotarrea pronuntata are un caracter declarativ, spre deosebire de cea adoptata n procedura contencioasa, n care sentinta are un caracter declarativ de drepturi, constitutiv sau n condamnare. n aceste conditii, hotarrea pronuntata n procedura necontencioasa este rezultatul unor verificari sumare, formale si nu se bazeaza pe cercetare a fondului dreptului. 5.Felurile jurisdictieiJurisdictia este susceptibila de a fi clasificata dupa mai multe criterii. Aceste criterii se refera la prezenta intereselor contrarii la materia supusa judecatii, la ntinderea atributiilor si la normalor juridice sau principiile aplicabile.a.Jurisdictia contencioasa si jurisdictia gratioasa sau voluntaraEste una dintre cele mai importante clasificari ale jurisdictiei. O atare clasificare este facuta implicit de Codul de procedura civila printr-o reglementare aparte a materiei procedurii necontencioase.Jurisdictia contencioasa reprezinta principala componenta a activitatii desfasurate de organele judiciare. n trecut, dupa nfiintarea notariatelor de stat, un numar important de atributii ce traditional apartineau jurisdictiei gratioase au fost trecute n competenta organelor notariale. Notarii publici pastreaza si n noua reglementare o serie din atributiile necontencioase, cum sunt cele specifice procedurii succesoriale notariale.Pe de alta parte, se constata si amplificare a tributiilor necontencioase conferite prin lege instantelor judecatoresti. Intra n aceasta categorie procedura privind nregistrarea partidelor politice, precum si unele atributii de publicitate mobiliara si imobiliara.b.Jurisdictia civila, penala, administrativa si constitutionalaCriteriul distinctiv al acestei diviziuni este materia supusa judecatii. Jurisdictia civila si penala este competenta acelorasi organe judiciare. Deosebirea dintre ele estedeterminata de natura diferita a cauzelor supuse judecatii: jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila iar jurisdictia penala o fapta cu caracter penal. Restabilirea ordinii de drept se realizeaza n mod diferit n cele doua procese: prin constrngerea patrimoniala a debitorului, respectiv prin mijlocirea executarii silite, n materie civila si prin mijlocirea executarii silite, n materie civila si prin aplicarea de pedepse, n materie penala. Pe de alta parte, evidentiem ca actinea penala apartine statului, n timp ce actiunea civila revine, de regula, titularului unui drept subiectiv sau unui interes legitim (persoana fizica sau juridica).Exista deosebiri ntre cele doua jurisdictii si n legatura cu incidenta unor principii diferite n materiile supuse judecatii. Asemanarile si deosebirile dintre jurisdictia civila si penala deriva din natura raporturilor juridice deduse n judecata.O componenta importanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul administrativ. Jurisdictia administrativa se realizeaza n prezent, n Romania, tot de instantele judecatoresti de drept comun, chiar daca competenta si procedura urmeaza si unele reguli specifice, nfiintarea imitenta a tribunalelor administrative va conduce la crearea unei veritabile jurisdictii administrative.Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr-un organ specializat al statului-Curtea Constitutionala- care, n sistem legislatiei romane, nu face parte din structura organelor judiciare propriu-zise. Ea are ca scop exercitarea unui control asupra constitutionalitatii legilor (art.146 din Constitutie). n majoritatea tarilor europene controlul constitutionalitatii legilor se exercita prin organe specializate (Spania, Portugalia, Italia, Germania, Austria, Rusia, Polonia).c.Jurisdictia de drept comun si jurisdictia specialaDistinctia dintre jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala se ntemeiaza pe amplitudinea atributiilor conferite diferitelor autoritati judiciare. Jurisdictia de drept comun (ordinara) are atributii ce se rasfrng asupra tuturor cauzelor civile. Din sfera jurisdictiei de drept comun pot fi suatrase anumite cauze doar n temeiul unei dispozitii legale exprese. Jurisdictia speciala are o sfera de actiune limitata. Ea se ntinde doar cauzelor ce-i sunt atribuite n baza unei legi speciale.Exista un interes nu doar teoretic, ci si practic n delimitarea jurisdictiei ordinare de jurisdictiile speciale. Subliniem n aceasta privinta urmatoarele note distinctive:-jurisdictia de drept comun se caracterizeaza prin plenitudine de atributii. n schimb, jurisdictiile speciale au o competenta limitata la cazurile si materiile expres determinate de lege;-jurisdictia de drept comun realizeaza att judecata, ct si functia executionala. Jurisdictiile speciale nu includ, de regula, si a ctivitatea executionala;-jurisdictia de drept comun se caracterizeaza printr-o procedura complexa, reglementata de Codul de procedura civila; jurisdictiile speciale beneficiaza de o procedura simplificata, dar care se completeaza cu regulile dreptului comun n materie;-jurisdictia de drept comun include n sfera sa si regulile procedurii necontencioase, jurisdictiile speciale nu au o atare competenta.O ultima precizare ce se impune este aceea ca jurisdictiile speciale sunt distincte de jurisdictiile extraodinare. Jurisdictiile extraodinare sunt acelea create expres de lege n scopul solutionarii unei cauze concrete sau privind o anumita persoana. Ele au un caracter discriminatoriu si pot conduce la o judecata arbitrara, contrara principiilor de drept, fiind determinata adeseori de considerente de ordin politic sau de oportunitate. De aceea, art.126 alin 5 din Constitutie interzice nfiintarea de instante extraodinare.d.Jurisdictia de drept si jurisdictia n echitateDupa regulile aplicabile litigiului supus judecatii se distinge n literatura de specialitate si ntre jurisdictia de drept si jurisdictia n echitate. Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin preexistenta unor reglementari juridice pe care judecatorul trebuie sa le aplice n activitatea sa. Functia judecatorului este fundamental diferita n cadrul celor doua jurisdictii. n cazul jurisdictiei de drept, judecatorul aplica legi preexistente, functia de elaborare a actelor normative apartinnd autoritatii legislative. Dimpotriva, n cazul jurisdictiei n echitate, judecatorul aplica reguli de echitate ce sunt si o creatie a jurisprudentei.n opinia unor autori se considera chir ca judecatorul creeaza dreptul; crearea dreptului si aplicarea sa la un caz concret are loc n acelasi moment (al judecatii).Capitolul II. JURISDICtIA CA SERVICIU PUBLICn societatile moderne, justitia este o functie fundamentala a statului, iar administrarea ei reprezinta unul din atributele esentiale ale puterii suverane. Aceasta functie implica existenta unor structuri statale 8servicii publice) apte sa realizeze activitatea jurisdictionala. Un atare serviciu public trebuie organizat pe baza unor principii proprii, functionale si autonome. O prezentare a structurii organelor judiciare nu este posibila fara investigarea principiilor ce stau la baza constituirii si functionarii lor. Principiile organizarii judiciare reprezinta reguli esentiale ale functionarii optime a structurilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie.Principiile organizarii judecatorestiDoctrina nu este unanima n ceea ce priveste determinarea principiilor de organizare a sistemului judiciar. Exista nele principii ce se afla ntr-o legatura indisolubila cu organizarea sistemului judiciar dar care vizeaza mai degraba functionarea acestuia si nsasi democratismul si umanismul sistemului procesual, fie el cel civil sau penal.Printre aceste principii, care sunt importante pentru studiul organizarii judecatoresti, mentionam: accesul liber la justitie, independenta judecatorilor, inamovibilitatea, egalitatea n fata justitiei si gratuitatea justitiei.A.Justitia constituie monopolul de statPotrivit art.126 alin.1 din Constitutie, Justitia se realizeaza prin nalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Textul constitutional mentionat se regaseste, ntr-o formulare partial diferita, si n unele dispozitii ale Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara. Astfel, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr. 304/2004, Puterea judecatoreasca se exercita de nalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.Textele mentionate au semnificatia recunoasterii deplinei competente a instantelor judecatoresti n solutionarea cauzelor civile, comerciale, de munca, de familie, administratrive, penale, precum si n celelalte litigii pentru care legea nu stabileste o alta competenta. De la regula potrivit careia justitia constituie monopol de stat exista si o exceptie, anume aceea a arbitrajului reglementat de Codul de procedura civila. Arbitrajul se caracterizeaza prin alcatuirea sa din simpli particulari desemnati de catre parti; arbitrii nu sunt investiti cu autoritatea functiei statale de magistrat. De aceea se spune ca ne aflam practic n prezenta unui mod de justitie particulara. Aceasta jurisdictie nu este nsa lipsita de orice autoritate, caci legea i recunoaste deciziei arbitrale efectele unei hotarri judecatoresti definitive.Mai mult, hotarrea arbitrala definitiva si nvestita cu formula executorie se poate aduce la ndeplinire ntocmai ca si o hotarre judecatoreasca. Formula executorie se acosrda nsa de catre instanta de judecata. Prin urmare, arbitrii nu pot impune, fara concursul instantelor judecatoresti, executarea silita. De aceea, se apreciaza ca arbitrajul constituie o exceptie partiala de la principiul conform careia justitia este monopol de stat, arbitrilor legea le recunoaste numai jurisdictio, nu si imperium.B. Autonomia instantelor judecatorestiAutonomia instantelor judecatoresti este un principiu organizatoric important ce decurge implicit din autonomia functiei jurisdictionale. O delimitare functionala a atributiilor statale nu ar fi practic posibila fara o autonomie organica.Autonomia instantelor judecatoresti este garantata att prin independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor ct si printr-o riguroasa delimitare a atributiilor ce revin legislativului si executivului. Aceasta delimitare de atributii a rezultat si prin dezvoltarile precedente si este studiata aprofundat la alte discipline juridice.Pentru ca autonomia instantelor judecatoresti sa fie reala si efectiva ea trebuie sa mai beneficieze de structuri organizatorice functionale, inclusiv de organe proprii de conducere administrativa, precum si de un buget distinct. ntr-un sistem judiciar eficient autonomia financiara reprezinta o componenta esentiala. Bugetul justitiei nu trebuie sa fie lasat la discretia executivului sau al legislativului, pentru ca altminteri s-ar crea o profunda distorsiune n echilibrul ramurilor puterii de stat. O solutie optima ar putea fi, formarea unui buget calculat ntr-o cota procentuala din bugetul national. Autonomia financiara este o garantie a unei justitii democratice si n aceasta directie nici un efort nu poate fi considerat inutil. Doar cu o autonomie efectiva se poate promova forta dreptului si nlatura tendintele de ignorare si de subminare a statului de drept.Pentru o buna functionare a autoritatii judiciare mai este necesar ca instantele sa fie ncadrate si cu un numar sifiecient de magistrati. Se considera uneori ca un raport optim ar fi acela de un judecator la 7000 de locuitori. n practica acest raport difera foarte mult de la o tara la alta.si n aceasta privinta, noile noastre reglementari au gasit solutii rationale. Potrivit art.120 alin 2 din Legea nr.304/2004, presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel mpreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, n functie de rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.C.Principiul independentei judecatorilorPotrivit art.124 alin.3 din Constitutie. Judecatorii sunt independenti si se supin numai legii. Independenta este necesara pentru a asigura impartialitatea judecatorului fata de partile din proces. De aceea, atitudinea judecatorului n cadrul procedurii judiciare trebuie sa fie neutra fata de pozitia si interesele partilor litigante. Se poate afirma chiar ca impartialitatea judecatorului reprezinta o caracteristica esentiala a activitatii judiciare si nsusi fundamentul functiei judiciare. Impartialitatea este, n mod inevitabil, o consecinta a principiului independentei judecatorilor si al supunerii lor nunai fata de lege.O alta regula, de maxima importanta, a fost consacrata n mod expres si de Carta europeana privind statutul judecatorilor. Potrivit pct.4.3. din aceasta Carta, Judecatorul sau judecatoarea trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura a altera n mod efectiv ncredrea n impartialitatea si independenta lor.Principiul independentei judecatorului asi gaseste aplicare numai n activitatea de judecata. Sub aspect organizatoric si administrativ judecatorii se afla sub autoritatea organelor de conducere judiciara.Independenta judecatorului nu poate fi conceputa n lipsa unor garantii legale corespunzatoare, cum ar fi:-existenta unui control judiciar adecvat de natura sa asigure respectarea legalitatii si sa garanteze independenta judecatorilor;-publicitatea dezbaterilor;-secretul deliberarii;-inamovibilitatea judecatorilor;-raspunderea disciplinara a judecatorilor;-autonomia instantelor judecatoresti fata de toate celelalte autoritati statale.Un rol deosebit de omportant n asigurarea independentei judecatorilor revine Consiliului Superior al Magistraturii. Legea nr.303/2004 privind statutul magistratilor cuprinde statuari importante n aceasta privinta. Astfel, potrivit art.74 alin.1 din acest act normativ, Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independentei justitiei, are dreptul si obligatia de a apara corpul magistratilor si pe membrii acestuia mpotriva oricarui act care ar putea afecta independenta sau impartialitatea magistratului n nfaptuirea actului de justitie ori crea suspiciuni cu privire la acestea. Legea i confera si magistratului posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii, spre a lua masurile necesare, ori de cte ori considera ca independenta si activitatea i sunt afectate n orice mod prin acte de imixtiune n activitatea judiciara sau de influentare a evolutiei sale profesionale, art.74 alin.2 din Legea nr.303/2004.D. Principiul inamovibilitatii judecatorilorInamovibilitatea judecatorilor constituie unul din cele mai importante principii ale organizarii justitiei ntr-un stat democratic si de drept. Impartialitatea si independenta judecatorilor nu poate fi asigurata ntr-un stat care nu admite principiul inamovibilitatii.Principiul inamovibilitatii constituie o cucerire relativ moderna a dreptului. Problema independentei magistraturii si a inamovibilitatii judecatorului este esentiala si de interes universal. De aceea ea a format obiect de reglementare si din partea Organizatiei Natiunilor Unite. Astfel, la cel de-al saptelea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentelor aplicate delicventilor, organizat la Milano ntre 26 august 1985, au fost initiate doua documente internationale foarte importante; ele au fost confirmate de Adunarea Generala prin Rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985.Legislatiile statelor membre ale ONU trebuie sa tina seama de aceste importante documente internationale, fapt pentru care este util sa facem succinte referiri la continutul lor. n primul rnd, din cuprinsul rezolutiilor amintite se desprinde cu claritate relatia de conexitate necesara care exista ntre independenta magistraturii si impartialitatea judecatorilor. ntre independenta magistraturii, impartialitate, notiune legata chiar de ideea de justitie, si inamovibilitate exista o interconexiune evidenta; acesta fiind triomul unei veritabile si eficiente justitii: independenta, impartialitate si inamovibilitate.Constitutia Romaniei, fidela principiilor statului de drept, dar n egala masura si principiilor dreptului international, a consacrat n art.125 alin.1 inamovibilitatea judecatorilor. Potrivit textului constitutional amintit: Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, n conditiile legii. Asupra acestei reglementari este necesar sa subliniem mai nti ca prin inamovibilitate se ntelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate n functie: judecatorii, o data nvestiti n functie, nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati dect n conditii exceptionale.Modul de nvestire n functie-alegere sau numire-nu este prin el nsusi de natura sa asigure impartialitatea judecatorilor. Mai este necesar ca magistratii sa fie constituiti ntr-un corp profesional si avansati pe criterii de competenta, iar raspunderea lor disciplinara sa intervina numai n conditii care justifica declansarea unei atari proceduri. O temeinica pregatire profesionala si impartialitatea judecatorilor sunt cerinte esentiale ale bunei functionari a autoritatii judecatoresti ntr-un stat de drept, fara ndeplinirea acestor conditii nu se poate vorbi de o reforma reala a justitiei.E. Permaneta si caracterul sedentar al organelor judiciareJurisdictiile sunt permanente n sensul ca justitia se nfaptuieste fara ntrerupere, cu exceptia zilelor declarate nelucratoare si a vacantelor judecatoresti. Acest mod de functionare a instantelor judecatoresti contribuie si la realizarea principiului continuitatii n procesul civil si penal.Vacanta judecatoreasca nu constituie o veritabila ntrerupere a cursului justitiei ntruct si n aceasta perioada se solutioneaza anumite cauze civile si penale. Vacanta judecatoreasca este de doua luni si are loc n perioada 1 iulie-31 august al fiecarui an calendaristic. Potrivit art.146 din Legea nr.92/1992 activitatea de judecata a instantelor va continua:-n materie penala, pentru cauzele cu arestatii-n alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de ntretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedentiala, precum si n late cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de instanta.La Curtea Suprema de Justitie, n perioada vacantei judecatoresti se solutioneaza:-n materie penala, cauzele cu arestati-n toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justitie. Jurisdictiile sunt sedentare n sensul ca toate instantele functioneaza ntr-o localitate prin lege unde au un sediu stabil si cunoscut.Caracterul sedentar al justitiei nu nseamna ca instanta este lipsita de posibilitatea efectuarii unor activitati procesuale n afara sediului, cum ar fi n cadrul cercetarii la fata locului. Principiul enuntat si are aplicatie nu numai n privinta jurisdictiei ordinare, ci si a jurisdictiilor speciale.F. Colegialitatea organelor judiciarePrincipiul colegialitatii are conotatii deosebite n opera de nfaptuire a justitiei. El omplica alcatuirea completului din doi sau mai multi judecatori.Colegialitatea are de partea sa argumente deduse din: calitatea superioara a lucrarilor ndeplinite de doi sau de mai multi magistrati; o redusa posibilitate de influentare din exterior a magistratilor, o mai buna pregatire a judecatorilor tineri, care intra n complete cu magistrati avnd o mai mare experienta. Sistemul nostru judiciar este dominat de principiul colegialitatii. n prezent, potrivit art.57 alin.1 din Legea nr.304/2004, cauzele se judeca n prima instanta n complet format din doi judecatori. Apelurile si recursurile se judeca n complet format din trei judecatori, art.57 alin.2 din Legea 304/2004.Exista torusi, prin exceptie de la regulile enuntate, si cauze care se solutioneaza n fond de catre un singur judecator. Astfel, potrivit art.57 alin.1 din Legea 30472004 se judeca de catre un singur judecator:-cererile privind pensii de ntretinere, cererile privind nregistrarile si rectificarile n registre de stare civila, cererile privind ncuviintarea executarii silite, nvestirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;-cererile de ordonanta presedentiala;-actiunile posesorii;-plngerile mpotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;-somatia de plata;-reabilitarea;-constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;-perchezitia si masurile preventive luate n cursul urmaririi penale.Conflictele de munca si asigurari sociale se solutioneaza n prima instanta, de un complet constituit din doi judecatori si doi asistenti judiciari.nalta Curte de Casatie si Justitie judeca cauzele de competenta sa n complet format de trei judecatori din aceeasi judecatori din aceeasi sectie. Daca numarul de judecatori necesari formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecatori de la celelalte sectii , desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele naltei Curti de Casatie si Justitie.n afara completelor de judecata ale sctiilor, la instanta suprema functioneaza si un complet format din 9 judecatori si care este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei supreme, iar n lipsa acestora, de catre un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat n acest scop de presedintele sau vicepresedintele nalteiCurti de Casatie si Justitiei.Normele procedurale privitoare la compunerea instantei au un caracter imperativ iar nerespectarea lor atrage dupa sine casarea hotarrii pronuntate.G. Principiul dublului grad de jurisdictie.Activitatea judecatorului nu poate fi considerata infailibila. Ca orice opera umana, si activitatea de judecata poate determina solutii gresite, fie ca urmare a aprecierii eronate a faptelor, intrpretarii necorespunzatoare a legii, nesinceritatii martorilor sau a altor mprejurari. De aceea, n majoritatea sistemelor de drept s-au adoptat norme organizatorice de natura a exercita un control ierarhic asupra hotarrilor pronuntate.n acest scop, instantele judecatoresti au fost grupate doua cte doua, de asa maniera nct o cauza solutionata de un tribunal sa poata fi cercetata din nou de catre un lat organ judiciar. Instanta care exercita controlul trebuie sa fie ntotdeauna o jurisdictie de grad diferit. Pentru realizarea functiei de control, instantele judecatoresti sunt organizate ntr-un sistem ierarhic, astfel ca, n principiu doar instantele superioare pot exercita, n limitele determinate de lege, controlul asupra solutiilor pronuntate de organele judiciare situate la baza acestei structuri. Judecata n trepte sau ierarhii de instante diferite reprezinta o judecata n grade de jurisdictie.Judecata n fond si judecata n apel sunt expresii procesuale ale nfaptuirii celor doua grade de jurisdictie. Acest mod de organizare are o ratiune puternica, careia este aproape imposibil sa i se aduca critici pertinente.Calitatea actului de justitie depinde n mod hotartor de pregatirea profesionala a judecatorilor si de taria lor de caracter. Un judecator experimentat, cu o buna pregatire profesionala si cu o forta morala adecvata, va reusi n toate cazurile sa evite presiunile politice ori de alta natura la care ar putea di supus. Iata de ce principiul dublului grad de jurisdictie este cel mai eficient sistem al garantarii unei optime justitii.J. Specializarea instantelor judecatorestin tara noastra functia jurisdictionala se realizeaza de catre instantele judecatoresti. n cadrul sistemului nostru judiciar nu au functionat, n ultimile decenii, instante specializate. Aceeasi instanta judeca att cauzele civile, ct si cele penale, comerciale sau de alta natura. Existenta unor sectii specializate la Curtea Suprema de Justitie, la curtile deapel si la tribunale nu contravenea principiului enuntat, caci judecatorii puteau fi trecuti dela o sectie la alta. Legea nr.304/2004 prevede organizarea unor tribunale pentru minori si familie, a unor tribunale de munca si asigurari sociale, a unor tribunale comerciale si a unor tribunale administrativ-fiscale. Tribunalele specializate vor ncepe sa functioneze cel mai trziu la data de 1 ianuarie 2008.Datele concrete la care urmeaza sa functioneze instantele specializate se stabilesc, n mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei. Pna la nfiintarea tribunalelor specializate toate judetele si n municipiul Bucuresti, n cadrul tribunalelor de drept comun vor functiona sectii sau complete specializate. I.Constituirea instantelor judecatoresti ntr-un sistem ierarhicDoctrina occidentala enunta printre principiile de organizare a sistemului judiciar si pe acela al asezarii instantelor judecatoresti ntr-o structura piramidala, ierarhica. Orice sistem judiciar este constitit dintr-o multitudine de instante. Acestea nu sunt organizate numai pe linie orizontala, ci si ntr-un sistem piramidal, singurul care este de natura a asigura afirmarea si aplicarea principiului celor doua grade de jurisdictie. n majoritatea statelor democratice principiul dublului grad de jurisdictie se realizeaza prin intermediul unor curti de apel, instante ce se afla ntr-o pozite superioara n raport cu instantele carora legea le recunoaste o competenta de fond (de prima instanta). De asemenea, sistemele judiciare au n vrful ierarhiei lor si o curte sau un tribunal suprem, al carui rol primordial este acela de a asigura o jurisprudenta unitara pe ntreg teritoriul tarii. Judecatorii care alcatuiesc structurile judiciare dintr-un stat democratic se afla si ei ntr-o pozitie ierarhica n raport cu judecatorii de la instantele inferioare. Unii dintre judecatori ocupa chiar functii de conducere n cadrul unor curti si tribunale. O atare ierarhie exista si n privinta membrilor Ministerului Public, ea avnd un caracter diferit fata de cea care-i vizeaza pe judecatori. Asadar, ierarhia judiciara este fundamental diferita de cea existenta n domeniul administratiei publice. Functionarul administrativ nu este stapnul propriei sale decizi, caci el trebuie sa dea socoteala superiorului sau pentru modul n care a actionat. n schimb, judecatorul nu se afla ntr-o asemenea situatie, el fiind dimpotriva, stapnul propriei sale decizii, astfel ca el nu este chemat sa raspunda sau sa dea explicatii superiorului pentru decizia adoptata ntr-un proces civil, penal sau de alta natura.K. Accesul liber la justitieAccesul liber la justitie constituie un principiu fundamental al organizarii oricarui sistem judiciar democratic fiind consacrat ntr-un numar important de documente internationale, astfel ca el reprezinta semnificatii deosebite si pentru dreptul procesual, dar si pentru dreptul contitutional.Orice conditionare a accesului liber la justitie ar prezenta o nesocotire a unui principiu constitutional fundamental si a unor standarde internationale universale n orice democratie reala. Pe plan procesual, accesul liber la justitie se concretizeaza n prerogativele pe care le implica dreptul la actiune, ca aptitudine legala ce este recunoscuta de ordinea juridica oricarei persoane fizice sau juridice.L. Egalitatea n fata justitieiPrincipiul egalitatii partilor n fata justitiei are o consacrare internationala implicita. Egalitatea partilor n fata justitiei implica respectarea urmatoarelor exigente procedurale:a.judecarea proceselor pentru toti cetatenii trebuie sa se realizeze de aceleasi organe si n conformitate cu aceleasi reguli de drept procesual.b.Aceleasi drepturi procedurale trebuie acordate tuturor partilor, fara nici o deosebire. Lgislatii procesuale moderne nu instituie si nucu nu pot institui restrictii sau privilegii fata de unele dintre partile din proces. c.Instanta de judecata are obligatia de a asigura un echilibru n situatia procesuala a partilor. Ea este obligata sa nstiinteze partile despre termenele de judecata, sa comunice actele de procedura prevazute de lege, sa lamureasca partile asupra drepturilor lor, sa dea ndrumari partilor cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin n proces, atunci cnd nu sunt reprezentate de avocat sau de mandatari si sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului n cauza, pe baza stabilirii faptelor cauzei si prin aplicarea corecta a legii.ntr-un stat de drept si social atoritatile publice trebuie sa depuna eforturi pentru ca egalitatea n fata justitiei sa fie efectiva si nu formala.M. Gratuitatea justitieinfaptuirea justitiei implica unele cheltuieli importante din partea statului, dar si dn partea justitiabililor.staul este obligat a organizze serviciul public destinat a nfaptui justitia, ceea ce nseamna asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare necesare pentru organele de justitie (sedii pentru instante, mijloace materiale necesare pentru desfasurarea judecatilor n materie civila si penala etc.) si remunerarea adecvata a judecatorilor si a functionarilor judecatoresti (grefieri, aprozi, arhivari etc.).Un rol important n asigurarea acestui principiu i revine asistentei judiciare, care este organizata n cele mai multe state democratice si care nu este de data foarte recenta. Asistenta judiciara cuprinde doua componente principale: ajutorul pentru accesul la serviciul public al justitiei si ajutorul privind accesul la drept. Accesul la drept cuprinde, la rndul sau, servicii de informare si de consultanta n cadrul procedurilor nejurisdictionale. Asistenta judiciara mai cuprine si alte componente secundare cum ar fi: acordarea de scutiri, reduceri sau amnari pentru plata taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar, asistenta gratuita printr-un avocat.Dispozitiile procedurae privitoare la acordarea asistentei judiciare sunt de natura sa asigure si n dreptul nostru o aparare adecvata a persoanelor lipsite de resurse materiale. n persepectiva unei viitoare reglementari n materie ar trebui reflectat si la posibilitatea unui sistem de asigurare dupa modelul legislatiei din alte tari democratice. ORGANIZAREA INSTANtELOR JUDECaTOEsTIOrganizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. Puterea judecatoreasca a dobndit o organizare independenta doar n epoca moderna, respectiv o data cu afirmarea tot mai puternica n Anglia, Farnta si apoi n alte state occidentale a principiului separatiei puterilor n stat. Anterior, justitia se contopea n practica cu functia executiva si era nfaptuita adeseori de aceleasi organe.Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea nr. 304/2004. n prezent, potrivit art.2 alin.2 din Lgea 304/2004, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: a.judecatoriib.tribunalec.tribunale specializatetcurti de apeld.nalta Curte DE Casatie si Justitie.Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza n judete si n sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute ntr-o anexa la Legea privind organizarea judiciara. n prezent, n Romania functioneaza un numar de peste 180 de judecatori. n fiecare judet functioneaza un tribunal, instanta cu personalitate juridica, care, de regula, are sediul n localitatea de resedinta a judectului respectiv. U asemenea tribunal este organizat si n municipiul Bucuresti. Tribunalul municipiului Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala. Numarul total al tribunalelor este, n prezent, 42. Potrivit art.34 din Lgea 304/2004, n cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru vauze civile si sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul n municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale si tribunale administratv-fiscale. Instantele specializate pot contribui la sporirea calitativa a actului de justitie, precum si la solutionarea rapida a cauzelor date n competenta sa. Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza ntr-o circumscriptie cuprinznd mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse n circumscriptiile respective sunt prevazute n anexa Legii 304/2004. n prezent functioneaza 15 curti de apel, fiecare incluznd n circumscriptia sa doua pna la sase tribunale.n cadrul curtilor de aple functioneaza sectii pentru cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, n raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. nalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta din Romania si are sedil n capitala tarii. Ea are personalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse n noua lege de organizare judiciara. Potrivit acestei legi, instanta suprema este organizata n patru sectii:1.sectia civila si de proprietate inteletuala2.sectia penala3.sectia comerciala4.sectia de conteincios administrativ si fiscal.Instanta suprema se compune dintr-unpresedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. nalta Curte de Casatie si Justitie si desfasoara activitatea n conditiile determinate de lege, si n cadrul Sectiilor Unite si ale unui complet format din 9 judecatori, fiecare avnd competenta proprie. Instanta suprema mai cuprinde n structura sa: cancelaria directii, servicii si birouri, cu personal stabilit prin statul de functii. Potrivit art. 19 din Lgea 304/2004, sectia civila si de proprietate intelectuala, sectia penala, sectia comerciala si sectia de conteincios administrativ si fiscal ale naltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile mpotriva hotarrilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarri, n cazurile prevazute de lege. Sectiile mentionate nu au competenta de prima instanta. n schimb, sectia penala a instantei supreme are att o competenta de fond, ct si competenta de recurs. Potrivit art.20 din Legea nr.304/2004, sectia penala a instantei supreme judeca:a.n prima instanta, procesele si cererile date prin lege n competenta de prima instanta a naltei Curti de Casatie si Justitie;b.recursurile, n conditiile prevazute delege.Sectiile naltei Curti mai au si competenta de a solutiona:a.cererile de stramutare, pentru motivele prevazute de codurile de procedura;b.conflictele de competenta, n cazurile prevazute de lege;c.orice alte cereri prevazute de lege.Completul de 9 judecatori are o competenta limitata la cazurile prevazute de art.22 din Legea 304/2004. Potrivit primului aliniat al acestui text, completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile n cauzele judecate n prima instanta de sectia penala a naltei Curti de Casatie si Justitie. Cel de-al doilea alineat al textului mentionat i confera instantei supreme o competenta diversa si o competenta n materie disciplinara.Atributiile Sectiilor Unite sunt statuate n art.23 din Legea 304/2004. potrivit acestui text, instanta suprema se constituie n sectii unite pentru:a.judecarea recursurilor n interesul legiib.solutionarea, n conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei naltei Curti de Casatie si Justitiec.sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor nainte de promulgare.Organizarea instantelor militareOrganizarea instantelor militare n tara nostra nu este de data relativ recenta. Existenta instantelor ntr-un stat de drept nu este dezirabila, desi institutia este cunoscuta si n alte tari democratice. Argumentele deduse din necesitatea unei specializari n domeniul infractiunilor comise de militari nu rezista unei serioase analize. Fara a intra n detalii, precizez ca adeseori infractiunile comise de militari prezinta aceleasi elemente ca si cele savrsite de civili. Singura particularitate consta, cel mai adesea, n calitatea de militar a autorului infractiunii. Elementele tehnice de exceptie ce ar putea aparea n unele cazuri pot fi clarificate de judecator printr-o expertiza de specialitate.n prezent, instantele militare sunt constituite n conformitate cu pevederile Legii nr. 54/1993. potrivit art.2 din Legea pentru organizarea instantelor si parchetelor militare, structura acestor categorii de instante este alcatuita din:a.tribunale militareb.tribunalul militar teritorialc.Curtea Militara de Apel.n prezent tribunalele militare functioneaza n orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara. Parchetele militare functioneaza n prezent n orasele anterior mentionate, precum si n Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti si Trgu-Mures. n municipiul Bucuresti si are sediul Tribunalul Militar teritorial, care functioneaza ca instanta de control judiciar. Legea i recunoaste acestei instante si o competenta de fond. Curtea Militara de Apel si are, de asemenea, sediul n municipiul Bucuresti. Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei au si calitatea de militari activi. ncalcarea normelor de disciplina militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor n conformitate ce prevederile Regulamentului disciplinei militare. Savrsirea de abateri disciplinare n legatura cu ndeplinirea atributiilor n calitate de magistrati angajeaza raspunderea acestora n conditiile si dupa procedura prevazuta de Legea nr.304/2004. Instantele si parchetele militare beneficiaza de personal auxiliar, administrativ si de serviciu. Ele dispun si de politie militara pusa n serviciul lor, n mod gratuit, de catre Ministerul Apararii Nationale.Conducerea si administrarea instantelor judecatorestiJustitia find serviciu public este firesc ca ea sa beneficieze si de o conducere corespunzatoare ce se exercita n conditiile prevazute de legea de organizare judiciarp. Conducerea si administrarea instantelor vizeaza doar latura organizatorica a activitatii, nu si activitatea de judecata. Cel mai important organ al administrarii justitiei este, n prezent, Consiliul Superior al Magistraturii. Atributii privitoare la administrarea justitiei au si Ministerul Justitiei, inspectorii judecatoresti, presedintii instantelor si alti functionari publici ce fac parte din structura unor servicii auxiliare.Ministerul justitieiOrganizarea si functionarea Ministerului Justitiei este reglementata prin H.G. nr.736/2003 care mentioneaza n primul sau articol ca Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea Guvernului., care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare n vederea bunei functionari a justitiei si vegheaza la stricta aplicare a legii, n conformitate cu principiile democratice ale statului de drept. Ministerul Justitiei ndeplineste urmatoarele functii:1.de strategie, prin care se asigura cooperarea la fundamentarea si elaborarea programului de guveranare n domeniul justitiei2.de reglementare si sinteza, prin care se asigura realizarea cadrului normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea ntregului sistem al justitiei, pe baza strictei aplicari a dispozitiilor prevazute de cOnstitutie si de celelalte acte normative3.de reprezentare, prin care se asigura, n numele statului sau al Guvernului Romaniei, reprezentarea pe plan intern si extern n domeniul saa de activitate4.de autoritate de stat, prin care se asigura aplicarea unitara si respectare reglementarilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor si unitatilor care si desfasoara activitatea sub autoritatea sau n subordinea sa5.de administrare, prin care se asigura administrarea patrimoniului sau potrivit dispozitiilor legale.Functiile Ministerului Justitiei se realizeaza prin intermediul atributiilor conferite de lege. Printre cele mai semnificative atributii mentionam:a.asigura buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public si vegheaza, potrivit competentelor sale, la respectarea drepturilor omului si a libertatilor sale fundamentale n activitatea instantelor judecatoresti si a parchetelor, precum si la exercitatea accesului liber si facil la justitieb.elaboreaza strategii, programe si proiecte de acte normative n domeniul justitiei si participa la corelarea legislatiei interne cu normele de drept international, n primul rnd cu domentele ONU, ale OSCE si ale Consiliului Europei, cu normele dreptului comunitar si euroatlantic, precum si cu procedurile jurisdictiilor internationale acceptatec.examineaza si face propuneri referitoare la adaptarea legislatiei pentru asigurarea compatibilitatii cu obligatiile asumate prin conventii internationale la care Romania este parte; contribuie la activitatea de armonizare a legislatiei n procesul de integrare europeana si euroatlanticad.elaboreaza si propune Guvernului, n colaborare cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritati sau institutii publice interesate, instrumentele juridice corespunzatoare pentru aducerea la ndeplinire a obligatiilor stabilite n sarcina statului roman prin conventii internationale, hotarri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, ale unor tribunale penale internationale sau ale altor organisme internationale cu atributii jurisdictionalee.elaboreaza studii privind cadrul ntelegerilor internationale si participa, n conditiile legii, la negocieri n vederea ncheierii de conventii internationale interesnd domeniul justitiei, avizeaza, n limitele competentei sale, proiecte de conventii internationale, anterior aprobarii negocierii lor, ndeplineste sau asigura aducerea la ndeplinire a obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei si instantelor judecatoresti, potrivit conventiilor si uzantelor internationalef.efectueaza studii,analize si documentari privind necesitatea initierii, completarii sau modificarii unor acte normative din domeniul justitiei, organizeaza si coordoneaza activitatea din domeniul saa de activitate, simplificare si perfectionare a legislatiei din domeniul saa de activitateg.constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri si alte acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei si asigura, dupa adoptare, editarea si publicarea editiilor oficiale ale acestorah.organizeaza examene sau concursuri n vederea admiterii n magistratura, examenele de capacitate ale magistratilor, precum si cele de promovare n functie si participa la examenele de numiresi de capacitate ale notarilor publici, ale executorilor judecatoresti si ale personalului propriui.conduce, ndruma si verifica activitatea privind executarea pedepselor privative de liberate aplicate condamnatilor si a unor masuri educative aplicate minorilor si asigura conditiile pentru respectarea drepturilor si ndatoririlor prevazute de lage pentru aceste categorii de persoane, ndeplineste atributiile prevazute n Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si n protocolul aditional la aceasta, ratificate de Romaniaj.ndeplineste atributiile care i sunt stabilite prin legea notarilor publici si a activitatii notariale, legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, legea cetateniei romane, republicata,, legea privind executorii judecatoresti, legea privind statutul functionarilor publici, legea bancara, dispozitiile legale cu privire la asociatii si fundatii, precum si cele referitoare la supravegherea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare sau prin alte legi speciale k.coordoneaza, ndruma si controleaza din punct de vedere administrativ si metodologic activitatea de expertiza tehnica judiciara, organizeaza examenele pentru atribuirea calitatii de expert tehnic judiciar si testeaza specialistii, n conditiile legii, asigura perfectionarea pregatirii profesionale a expertilor tehnici judiciari si a specialistilorl.editeaza buletine informative, culegeri de acte normative si de practica judiciara, precum si de alte materiale din domeniul saa de activitate.O remarca deosebita se impune si n privinta obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei n directia elaborarii unor viitoare coduri si acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei, precum si al compatibilizari legislatiei romanesti cu dreptul comunitar si cu celelalte documente internationale de interes major.Conducerea Ministerului Justitiei este asigurata de ministrul justitiei. n exercitarea atributiilor sale, ministrul justitiei emite ordine si instructiuni. n activitatea de conducere a ministerului, ministrul justitiei este ajutat de 3 secretari de stat numiti, potrivit legii, prin decizie a primului-ministru. Ministerul Justitiei are si un sacretar general si un secretar general adjunct, numiti, n conditiile legii, prin ordin al ministrului justitiei.Consiliul Superior al MagistraturiiConstitutia din anul 1991 a creat un nou organism-Consiliul Superior al Magitraturii-cu importante atributii privitoare la organizarea si activitatea instantelor judecatoresti, precum si cu privire la statutul magistratilor.Potrivit art.133 alin.2 dinj Constitutie, C.S.M. este alcatuit din 19 membri din care:a.alesi n adunarile generale ale magistratilor si validat desenat, acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si alta pentru procurori, prima sectia este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurorib.2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti n domeniul dreptului care se bucura de nalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat, acestia participa numai la lucrarile n plenc.minstrul justitiei, presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lnga Curtea de Casatie si Justitie.Legea nr.317/2004 determina modul de alcatuire a celor doua sectii ale C.S.M,astfel sectia pentru judecatori-n numar de 9 este alcatuita din:-2 judecatori de la nalta Curte de Casatie si Justitie-4 judecatori de la curtile de apel-2 judecatori de la tribunale-un judecator de la judecatorii.Sectia pentru procurori-n numar de 5-a C.S.M. este alcatuita din:a.un procuror de la Parchetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitieb.un procuror de la Parchetul National Anticoruptiec.un procuror de la parchetele de pe lnga curtile de apeld.un procuror de la parchetele de pe lnga tribunalee.un procuror de la parchetele d epe lnga judecatorii.Membrii C.S.M. se aleg din rndul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei si care au o vechime de cel putin 6 ani n functia de magistrat. C.S.M. este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an. Presedintele are urmatoarele atributii:a.reprezinta C.S.M. n relatiile interne si internationaleb.coordoneaza activitatea C.S.M. si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectiic.prezideaza lucrarile C.S.M., cu exceptia cazului n care la lucrari participa Presedintele Romanieid.semneaza actele emise de Plenul C.S.M.e.sesizeaza Curtea Constitutionala n vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publicef.prezinta, n sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii C.S.M., care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.C.S.M. se ntruneste n plen si n sectii ori de cte ori este necesar, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor. Lucrarile plenului C.S.M. se desfasoara n prezenta a cel putin 15 membri. Atributiile Consiliului Superior al MagistraturiiMenirea esentiala a C.S.M. este aceea de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia mpotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului n nfaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea C.S.M. apara reputatia profesionala a magistratilor, asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta etica si profesionala n desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.Plenul C.S.M. ndeplineste atributii importante n domeniul:carierei magistratilor, al recrutarii, evaluarii, organizarii si functionarii instantelor si al parchetelor.C.S.M. n domeniul carierei are urmatoarele atributii:1.propune Presedintelui Romaniei numirea n functie si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari2.propune Presedintelui Romaniei numirea n functie si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii al naltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, precum si a adjunctilor acestora3.dispune promovarea magistratilor n functiile de executie4.dispune promovarea magistratilor n functiile de conducere din cadrul instantelor si al parchetelor, n urma consultarii magistratilor din cadrul instantelor si parchetelor respective5.numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii6.elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari7.aproba transferul magistratilor8.numeste, pe perioade determinate, n posturi vacante, magistratii de cariera, n conditiile legii9.propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru magistrati, n conditiile legii.C.S.M. exercita atributii importante si n cadrul sectiilor sale, printre cele mai importante fiind si cele de ordin disciplinar (le vom discuta la capitolul raspunderea magistratilor).Ministrul JustitieiAributiile ministrului justitiei au fost reduse n mod considerabil prin noile reglementari privitoare la organizarea judiciara si la statutul magistratilor. Majoritatea sarcinilor ce reveneau Ministerului Justitiei n legatura cu recuperarea magistratilor si cariera acestora, au fost preluate de C.S.M.Atributiile ministrului justitiei sunt limitate la realizarea prerogativelor ce revin ministerului pe care-l conduce, asigurnd buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.Ministrul justitiei are atributii legate de stabilirea bugetului anual al instantelor judecatoresti (avnd calitatea de ordonator principal de credite), asigurarea spatiilor necesare pentru instante si parchete, numirea asistentilor judiciari. Acestea sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre persoanele care ndeplinesc conditiile prevazute de lege. De asemenea, numarul total de posturi de asitenti judiciari si repatizarea posturilor pe instante, n raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei. Sanctiunile disciplinare se aplica de ministrul justitiei.Conducerea instantelor judecatorestiInstantele de judecata, de orice grad, sunt conduse de catre un presedinte. Presedintii tribunalelor, tribunalelor specializate si ai curtilor de apel sunt ajutati, n activitatea lor de conducere, de catre 1-2 vicepresedinti.Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de catre un presedinte de sectie. Vicepresedintele instantei este si presedintele uneia dintre sectii.Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate. n cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a instantei. Colegiul de conducere al curtii de apel exercita si actiunea disciplinara, n conditiile legii, avnd urmatoarea componenta:1.la curtile de apel: presedintele, vicepresedintii, judecatorii inspectori si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi n adunarea generala a judecatorilor2.la tribunale si tribunale specializate: presedintele, vicepresedintii si presedinti de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi n adunarea generala a judecatorilor3.la judecatorii: presedintele si, dupa caz, vicepresedintele si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi n adunarea generala a judecatorilor.Legea confera unele atributii importante generale ale judecatorilor. Aceste atributii sunt determinate de art.54 din Legea nr. 304/2004 dupa cum urmeaza:1.dezbat activitatea desfasurata de instante2.aleg membrii C.S.M.3.dezbat probleme de stat4.analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a C.S.M.5.formuleaza puncte de vedere la solicitarea C.S.M.6.ndeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.Conducerea instantei supreme este asigurata de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere., alcatuit din presedinte, vicepresedinte, presedintii de sectii si din 5 judecatori alesi pe o perioada de 5 ani n adunarea generala a jdecatorilor.Colegiul de conducere al naltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:a)aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativ, precum si statele de functii si de personal ale naltei Curti de Casatie si Justitieb)recomanda Plenului C.S.M. numirea la nalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor n functie, carora le expira mandatul de 6 anic)propune C.S.M. numirea, promovarea, transferul, suspendarea si ncetarea din functie a magistratilor-asistentid)organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, n conditiile legiie)exercita actiunea disciplinara mpotriva presedintelui, vicepresedintelui, presedintilor de sectii, judecatorilor si magistratilor-asistenti al naltei Curti de Casatie si Justitie, precum si mpotriva presedintilor curtilor de apelf)propune proiectul de buget al naltei Curti de Casatie si Justitieg)exercita alte atributii prevazute de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a .C.C.J.Hotarrile colegiului de conducere al naltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii mambrilor sai. Unele atributii importante au fost conferite de lege adunarii generale a judecatorilor de la .C.C.J.Adunarea generala a judecatorilor se ntruneste pentru:a.aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatiib.aprobarea bugetului .C.C.J.,cu avizul consultativ al Ministerului Finatelor Publicec.alegerea celor 2 membri pentru C.S.M. Personalul auxiliar de specialitateToate instantele judecatoresti si toate parchetele au n structura lor urmatoarele compartimente:a.registraturab.grefac.arhivad.biroul de informare si relatii publicee.biblioteca. Curtile de apel si parchetele de pe lnga aceste curti, .C.C.J., Parchetul de pe lnga .C.C.J. si Parchetul National Anticoruptie au de asemenea, n structura lor un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica, cte un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic. Aceste structuri organizatorice au rol important n nfaptuirea corespunzatoarea a actului de justitie, desi nu participa n mod nemijlocit la realizarea functiei jurisdictionale. Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti se elaboreaza de CS.M. si de Ministerul Justitiei si se aproba prin Hotarre a C.S.M., care se publica n Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. Un rol important n activitatea instantei revine grefei. Potrivit legii, grefierii participa la sedintele de judecata si la efectuarea actelor de urmarire penala n scopul consemnarii operatiilor realizate n cadrul procedurii judiciare. La sedintele de judecata grefierii sunt datori sa aiba tinuta crespunzatoare instantei unde functioneaza.Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii si a parchetelor si gospodarirea localurilor. Postul de manager economic se poate acupa numai prin concurs. Presedintii pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici. Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, bunurilor si valorilor apartinnd acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii n aceste sedii se asigura de trupele de jandarmi, n mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.MINISTERUL PUBLICMinisterul Public ndeplineste n societatile contemporane un rol social cu semnificatii deosebite n apararea si consolidarea statului de drept. Functiile esentiale ale M.P.sunt concentrate spre o singura finalitate: apararea ordinii de drept. Aceste functii de aparare a intereselor generale ale societatii, de stabilire a adevarului n activitatea de nfaptuire a justitiei si de respectare a legii se regasesc n toate legislatiile moderne.Ministerul Public are, n toate sistemele de drept, att functii n cadrul sistemului judiciar, ct si n afara acestuia. Deopotriva, majoritatea legislatilor confera largi atributii procurorului n materie penala. Incontestabil, participarea procurorului n procesul penal constituie regula, iar n materie civila exceptia.Modul de organizare a M.P. este prevazut n legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Acest act normativ determina principiile ce stau la baza constituirii M.P. Parchetul constituie structura organizatorica de baza a M.P. El este alcatuit din totalitatea magistratilor (procurorilor) care exercita functiile specifice M.P. pe lnga o anumita instanta de judecata.Parchetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie, ca si parchetele de pe lnga curtile de aple si tribunale, au n structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti.Pachetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul M.P. El este condus de un procuror general, ajutat de un prim adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri. Procurorul general al Parchetul de pe lnga .C.C.J., prim adjunctul acestuia, precum si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sunt numiti n functie de Presedintele Romaniei, la propunerea C.S.M., cu recomandarea ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani n functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea renvestirii. Parchetele de pe lnga curtile de apel sunt conduse de procurorii generali, iar cele de pe lnga tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de catre prim-procurori.Prin acelasi act normativ, n cadrul parchetelor de pe lnga curtile de apel au fost instituite servicii de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, iar n cadrul parchetelor de pe lnga tribunale au fost constituite birouri de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate. Activitatea acestor servicii si birouri a fost coordonata si controlata de Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lnga Curtea Suprema de Justitie. Parchetul National Anticoruptie este organiazt n urmatoarele sectii, conduse de procurori sefi de sectie, ajutati de procurori sefi adjuncti sectie:a.sectia de combatere a coruptieib.sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptiec.sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savrsite de militarid.sectia judiciara penala.n cadrul Parchetului National Anticoruptie se por nfiinta sevicii teritoriale, servicii , birouri si late compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet. Legea privind organizarea judiciara determina si principiile functionale ale M.P.: principiul legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic.Principiul legalitatii constituie un principiu esential al activitatii tuturor autoritatilor publice. Respectarea legalitatii este o componenta esentiala a democratiei si o conditie indispensabila a statului de drept.n ntreaga lor activitate, membrii M.P. trebuie sa actioneze conform principiului impartialitatii. Constitutia si legea organica a autoritatii judecatoresti se limiteaza sa enunte acest pricipiu fara a-i stabili continutul. n limbajul cotidian, termenul de impartialitate evoca nsusirea de afi drept, nepartinitor, obiectiv. Acestea sunt si conotatiile juridice pe care trebuie sa le acordam principiului impartialitatii. Legea privind organizarea judiciara contine dispozitii cuprinzatoare privitoare la principiul ierarhic. Acest principiu rezulta si din modul de organizare a M.P. ntr-un sistem bine articulat. Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati sefului acelei institutii. Conducatorul unui parchet este subordonat, al rndul sau, conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala. Ministrul justitiei exercita un control asupra membrilor M.P. Acest control se realizeaza n practica prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lnga .C.C.J., din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe lnga curtile de apel sau prin alti procurori delegati. Acest control se exercita de ministrul justitiei din proprie initiativa sau la cererea C.S.M. De asemenea, ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lnga .C.C.J. sau, dupa caz, parocurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea ndrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii. Atributiile Ministerului PublicAtributiile M.P.pot fi grupate, n mod conventional, n doua categorii: judiciare si extrajudiciare. ntre atributiile judiciare mentiona:-sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;-exercitarea actiunii civile n cazurile prevazute de lege;-participarea, n conditiile legii, la solutionarea cauzelor penale sau civile;-exercitarea cailor de atac mpotriva hotarrilor judecatoresti, n conditiile prevazute de lege.Printre atributiile extrajudiciare amintim: studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea de propuneri n vederea eliminarii ecestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei n domeniu.Exista nsa si atributii ale M.P. ce au un caracter judiciar si deopotriva administrativ, ca:-efectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supravegherea acesteia,-controlul activitatii altor organe de cercetare penala;-apararea drepturilor si interesele minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, n conditiile legii.Cele mai importante atributii ale M.P. se exercita de catre procurori n cadrul procesului civil si penal. Rolul procurorului n procesul civilAtributiile ncredintate de legiuitor M.P. difera n materie civila de cele atribuite acestuia n cadrul procesului penal. Potrivit dispozitiilor legale invocate, atributiile M.P. nprocesul civil se concretizeaza n urmatoarele modalitati practice de actiune ale procurorului:-exercitarea actiunii civile nncazurile prevazute de lege;-participarea, n conditiile legii, la sedintele de judecata;-exercitarea cailor de atac mptriva hotarrilor judecatoresti, n conditiile prevazute de lege;-apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, n conditiile legii.Modalitatile practice de actiune a procurorului constituie si forme de participare a acestuia n procesul civil. Ele pot fi definite ca forme de participare la activitatea judiciara, ntruct aceste modalitati tin seama de faza procesuala n care intervine actiunea procurorului, dar si, de activitatea desfasurata n concret de M.P. n calitate de reprezentant al intereselor generale ale sociatatii. n toate situatiile n care procurorul participa la activitatea judiciara, acesta dobndeste calitatea de parte. El poate formula cereri, invoca exceptii, propune dovezi n vederea stabilirii adevarului si n finalul judecatii poate prezenta propriile sale concluzii cu privire la faptele cauzei si la aplicarea legii. Procurorul trebuie sa aiba un rol activ si sa contribuie la aflarea adevarului n procesul civil. Procurorul urmeaza sa puna concluzii dupa partile principale. Concluziile procurorului se prezinta n mod obisnuit n forma orala. Dar, ca oricare dintre parti, procurorul poate uza si de dreptul de a formula concluzii scrise. n acest context se impune si precizarea ca el nu poate uza de unele drepturi recunoscute numai partilor principale, cum ar fi modificarea cererii dechemare n judecata, renuntarea la judecta si renuntarea la dreptul subiectiv. n acest context avem n vedere interventia procurorului n procesul civil, iar nu exercitarea actiunii civile de catre acesta; n acest din urma caz, procurorul ar putea sa modifice cererea de chemare n judecata sau sa renunte la judecata.n toate cazurile ncare participarea procurorului n procesul civil obligatorie, nerespectarea normai care impune o atare interventie determina nulitatea hotarrii pronuntate de catre instanta.O alta forma de participare a procurorului n procesul civil vizeaza exercitarea cailor de atac. Dreptul procurorului de a exercita caile legale de atac este consacrat n mod expres n art.45 alin.4, C.proc.civ., din legea nr. 304/2004. legea are n vedere dreptul procurorului de a exercita, la fel ca partile principale, calea de atatc a apelului si recursului. Procurorul poate exercita si caile extraordinare de atatc de retractare: revizuirea si contestatia n anulare.Exercitarea cailor de atac de catre procuror nu este conditionata de exercitarea actiunii sau de interventia sa n proces. Actuala reglementare privind exercitarea cailor de atac de catre procuror are o justificare temeinica. Ea consta n necesitatea salvgardarii ordinii publice si a consolidarii prestigiului justitiei. ntreaga societate este interesata n apararea ordinii si disciplinei sociale, iar exercitarea cailor de atac de catre procuror reprezinta unul din mijloacele eficiente de aparare a intereselor generale ale societatii. O reglementare care recunoaste un drept nelimitat de promovare a cailor de atac de catre procuror ar putea conduce si la un exercitiu abuziv al dreptului. De aceea, exercitiul cailor de atac de catre procuror ar trebui sa fie restrns la acele mprejurari n care se constata nesocotirea unor norme de ordine publica.Putem preciza ca procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie i este recunoscuta legitimare procesuala si n ceea ce priveste exercitarea caii extraodinare de atac a recursului n interesul legii.Ultima forma de participare a procurorului n procesul civil se poate realiza n faza executarii silite. Dreptul procurorului de a participa n aceasta faza a procesului civil este statornicit n art.45 alin.5 C.proc.civ., de unde putem trage concluzia ca procurorul poate solicita doar declansarea executarii silite, dar nu poate participa la alte activitati procesuale specifice executarii silite. n ceea ce priveste posibilitatea de participare a procuroruluila solutionarea contestatiilor la executare, aceasta poate fi dedusa din nsusi faptul ca el poate participa, n conditiile legii, la sedintele de judecata. Pe de alta parte, participarea procurorului la sedintele de judecata poate constitui un mijloc necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale celorlalte persoane la care se redera art.60 din legea 304/2004. n scopul promovarii acestor valori, procurorului trebuie sa-i fie recunoscuta si posibilitatea de promovare a contestatiei la executare. Prin urmare, procurorul poate exercita si contestatia la executare pentru a solicita instantei competente sa dispuna masuri concrete pentru respectarea legii n activitatea executionala. De asemenea, procurorul va putea pune concluzii cu prilejul dezbaterilor judiciare declansate prin formularea unor contestatii la exdcutare de catre partile principale. Participarea procurorului n procesul penaln procesul penal participarea procurorului primeste valente si semnificatii cu totul deosebite fata de atributiile pe care legea i le recunoaste acestuia n materie civila. Dar procurorul are atributii deosebit de importante si n faza anterioara sesizarii instantei competente a se pronunta asupra infractiunilor savrsite. Cadrul de participare a procurorului n procesul penal este statornicit n dispizitiile art.315. C.proc. pen. Potrivit acestui text, procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatorilor, n cauzele n care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, n cauzele n care legea prevede pentru infrctiunea savrsita pedeapsa nchisorii de 3 ani sau mai mare ori n cauzele n care unul din inculpati se afla n stare de detentie sau n vreuna din situatiile prevazute de art.171 alin.2, precum si n cazul n care se dispune nlocuirea pedepsei amenzii cu cea a nchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni,,procurorul participa cnd considera necesar. n sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie n toate cazurile.Procurorul fiind titularul actiunii penale, este singurul care poate dispune, n faza de urmarire penala, trimiterea n judecata sau solutionarea ntr-un alt mod a cauzei. El este obligat ca n termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora.Participarea procurorului la sedintele de judecata ale judecatoriilor este obligatorie si n alte cauze strict determinate de art. 315 C.proc.penala. Un prim caz de participare obligatorie vizeaza situatia n care legea prevede pentru infractiunea savrsita o pedeapsa cu nchisoarea de 3 ani sau mai mare. Acest prim caz de participare obligatorie a procurorului n fata instantei de fond tine seama de gravitatea faptei savrsite si a sanctiunii ce poate fi aplicta persoanei vinovate. Participarea procurorului este obligatorie, indiferent de cuantumul pedepsei ce ar putea fi aplicata, de instanta si chiar si atunci cnd aceasta, retinnd unele circumstante atenuante, ar proceda la nlocuirea pedepsei nchisorii cu amenda. Participarea procurorului este obligatorie chiar daca actiunea penala a fost n miscare la plngerea prealabila a partii vatamate.Al doilea caz de participare obligatorie a procurorului n fata judecatoriilor priveste cauzele cu inculpati n stare de detentie. Participarea procurorului este obligatorie, chiar si n cazul n care numai unul dintre inclupati se afla n stare de detinere, indiferent de organul care a dispus masura arestarii. Prin urmare, participare procurorului devine obligatorie si atunci cnd masura arestarii a fost dispusa de catre instanta de judecata n cursul dezbaterilor.Ultimul caz de participare obligatorie a procurorului vizeaza cazul nlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa nchisorii. Potrivit dispozitiilor, daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate nlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa nchisorii n limitele prevazute pentru infrcatiunea savrsita, tinnd seama de partea din amenda care a fost achitata.n toate cazurile prevazute de art.315 C.proc.pen. participarea procurorului la sedintele de judecata n fata judecatoriilor este obligatorie. Nerespectarea dispozitiilor legale mentionate atrage dupa sine nulitatea hotarrii pronuntate, aceasta din urma fiind o nulitate nu numai expresa, ci si o nulitate absoluta, astfel ca ea poate fi invocata n orice stare a procesului, chiar din oficiu, si nu poate fi nlaturata n nici un mod .n toate cazurile n care participarea procurorului la dezbateri este facultativa, judecata poate continua si fara prezenta acestuia. Cazurile de participare facultativa a procurorului sunt relativ re4duse, ele viznd doar acele situatii n care punerea n miscare a actiunii penale se realizeaza la plngerea prealabila a persoanei vatamate.n toate cazurile, participarea procurorului la activitatea judiciara corespunde unei necesitati procesuale majore determinate de contributia pe care acesta o poate aduce n aflarea adevarului si apararea legalitatii democratice. Participarea procurorului la judecata se nscrie ca una dintre modalitatile importante de actiune ale M.P. si ea este destinata aflarii adevarului si respectarii legalitatii n activitatea judiciara. Pentru realizarea acestei finalitati, legea i confera procurorului un rol activ, rol ce se realizeaza prin formularea unor cereri, ridicarea unor exceptii si prin concluziile pe care le formuleaza, art. 301 alin.1 C.proc. penala. Cererile pe care le poate formula procurorul sunt dintre cele mai diverse, cum sunt cele privitoare la solicitarea unor mijloace de dovada, schimbarea ncadrarii juridice a faptelor, extinderea actiunii penale sau a procesului penal, restituirea dosarului procurorului, ndreptarea erorilor materiale etc. Preocuparea principala a procurorului trebuie sa fie directionata spre respectarea normelor de drept substantial si procesual, fapt pentru care el va trebui sa invoce cu prioritate acele exceptii care au ca obiect nesocotirea unor dispozitii legale imperative, cum sunt cele privitoare la neregulata nvestire a instantei, necompetenta materiala, puterea lucrului judecat, nendeplinirea procedurii de citare etc. Procurorul va contribui astfel la justa stabilire a starii de fapt, a circumstantelor n care s-a produs infractiunea, a urmarilor acesteia, a vinovatiei inculpatului si la corecta ncadrare juridica a faptei imputate. Concluziile procurorului trebuie sa fie temeinic argumantate, tinnd seama de probele administrative si de actele de la dosar, ntruct numai astfel poate contribui la aflarea adevarului si la pedepsirea persoanelor vinovate.Procurorului i este recunoscut dreptul de a exercita calea ordinara de atac a apelului si pe ceaa recursului. nainte de a evoca cteva dintre particularitatile ce vizeaza exercitiul cailor ordinare de atac este necesar sa mentionam axistenta unor reglementari procesuale diferite n cele doua coduri de procedura, reglementari ce vizeaza chiar unul din principiile importante de organizare a sistemului nostru judiciar. Dreptul de a declara apel este recunoscut de lege procurorului si prin dispozitiile art.362 alin. 1 C.proc. pen., astfel nct el poate face apel, att n ceea ce priveste latura penala, ct si cea civila. Legea i recunoaste procurorului legitimare procesuala activa si n privinta exercitarii cailor extraodinare de atac de retractare: contestatia n anulare si revizuirea. Contestatia n anulare poate fi promovata de procuror numai cnd instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de ncetare a procesului penal. Pna la solutionarea contestatiei, instanta competenta poate dispune suspendarea executarii hotarrii, dar numai lun concluziile procurorului, art.390 C.proc. penala. Ascultarea concluziilor procurorului este obligatorie si la termenul fixat pentru judecarea contestatiei n anulare.Legea i confera procurorului si dreptul de a initia din oficiu procedura revizuirii. Procedura revizuirii difera, n materie penala, n mod substantial de cea instituita de lege n materie civila. Rolul procurorului n aceasta procedura este sporit, ntruct legea i confera acestuia sarcina de a efectua unele cercetari prealabile. n primul rnd, cererea de revizuire se adreseaza chiar procurorului de la parchetul de pe lnga instanta care a judecat cauza n prima instanta.Dupa introducerea cererii de revizuire, procurorul asculta, daca este cazul, partea care a formulat-o n vederea completarii sau precizarii acesteia. Termenul de efectuare a cercetarilor de catre procuror este de doua luni de la data introducerii cererii de revizuire. Dupa finalizarea cercetarilor, procurorul nainteaza ntregul material mpreuna cu concluziile sale instantei competente.Admiterea n principiu a cererii de revizuire se poate dispune numai dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor. Recursul n interesul legii este o cale deatac extraodinara, care este pusa numai la dispozitia procurorului general de la Parchetul de pe lnga .C.C.J. Ea se poate exercita de procurorul general din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.Participarea procurorului la solutionarea recursului n interesul legii este obligatorie. Legea nu impune participarea nemijlocita a procurorului general al Parchetului de pe lnga .C.C.J. la solutionarea recursurilor n interesul legii.Procurorul participa, prin modalitati specifice de actiune, si la activitatea de executare a hotarrilor judecatoresti penale. Executarea silita nu se initiaza de procuror, ci de prima instanta de judecata. Instanta de executare deleaga pe unul dintre judecatorii sai pentru efectuarea punerii n executare. Cu toate atributiile conferite de lege judecatorului delegat, procurorul nu este lipsit de prerogative semnificative n cursul urmaririi silite. El are doua categorii de atributii: atributii judiciare si atributii administrative, acestea din urma avnd ca obiect supravegherea respectarii legii n activitatea de punere n executare a hotarrilor judecatoresti.Din categoria atributiilor judiciare mentionam pe cele privitoare la : cererea de ncetare sau nlocuirea masurii medicale, n cazul n care considera ca internarea nu mai este necesara.; cererea de revocare a masurilor de siguranta; cererea de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei; cererea de revocare sau anulare a executarii pedepsei la locul de munca; cererea de nlocuire a pedepsei detentiunii pe viata, cererea de modificare a pedepsei n timpul executarii; cererea de amanare a executarii pedepsei nchisorii sau a detentiunii pe viata; cererea de nlaturare sau modificare a pedepsei, contestatia la executare.Participarea procurorului la procedurile judiciare avnd ca obiect executarea hotarrilor penale si care au fost mentionate n cele ce au precedat este obligatorie.Importante sunt si atributiile administrative ale procurorului si care vizeaza legalitatea punerii n executare a mandatelor de executare a pedepsei.MAGISTRAtII INSTANtELORn tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui statut al magistratilor. Print-un asemenea statut se urmareste asigurare inamovibilitatii judeecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea impertialitatii si independentei lor.Notiunea de magistrat a fost folosita frecvent si nainte de adoptarea legilor de organizare judecatoreasca postdecembriste. Conceptul de magistrat, n sens juridic, este mai larg raspndit dect acele de judecator. n sensul legii de organizare judiciara, conceptul de magistrat include att pe judecatori, ct si pe procurorii constituiti la parchet. Judecatorul este considerat, n mod traditional, n functionar public nvestit cu functia de a solutiona litigiile de competenta sa.Potrivit art.2 din legea nr.304/2004, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti ai .C.C.J. au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Din corpul magistratilor fac parte si judecatorii si procurorii de la celelate instante judecatoresti, respectiv de la parchetele de pe lnga acestea. n cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie si de conducere se stabileste n raport cu nivelul instantelor si parghetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime n magistratura prevpzute de legea privind organizarea judiciara.Din corpul magistratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror excede pe aceea a altor categorii de juristi. Ei sunt cei care tin cunpana dreptatii si contribuie la sigurarea pacii sociale ntr-o societate democratica. Recrutarea si nvestirea n functie a magistratilorn scopul garantarii unei administrari optime a justitiei, dreptul comparat cunoaste sisteme diferite privitoare la recrutarea si nvestirea n functie a magistratilor. Orice legislatie trebuie sa manifeste o preocupare majora pentru recrutarea unor magistrati care sa corespunda exigentelor tehnice si morale necesare exercitarii impartiale a functiei respective. Metodele aplicate n selectionarea judecatorilor difera n functie de conceptiile politice existente ntr-o societate data, de nivelul libertatilor politice, de moravuri si traditie.Sistemele aplicate n selectionarea judecatorilor au diferit si timp, n functie de necesitatile impuse de dezvoltarea societatii. n statele moderne s-a simtit tot mai lult nevoia recrutarii n magistratura a unor persoane avnd nu numai o nalta moralitate, ci si o buna pregatire de specialitate.Din cauza incovenientelor pe care le prezinta sistemul numirii neconditionate de catre puterea executiva, unele state au adoptat sistemul alegerii magistratilor. Sistemul electiv are avantajul ca nlatura posibilitatea aservirii judecatorilor fata de puterea executiva. Totusi, acest sistem este aplicat integral doar foarte rar n dreptul contemporan, deoarece sistemul numirii este amendat prin instituirea unor conditii si criterii profesionale riguroase. si n tara noastra a fost organizat, n temeiul dispozitiilor constitutionele, un Consiliu Superior al Magistraturii, cu sarcini privitoare la recrutarea magistratilor si care ndeplineste, n acelasi timp, rolul de Consiliu de disciplina. Potrivit art.134 alin.1 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea n functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, n conditiile legii.Admiterea n magistratura, promovarea, delegarea, detasarea si transferarea magistratiorRecrutarea si formarea profesionala initiala n vederea ocuparii functiei de magistrat se realizeaza pe baza de concurs, prin Institutul National al Magistraturii, legea nr.303/2004, art.13, enunta urmatoarele conditii pentru admiterea unei persoane la Institutul National al Magistraturii:a.sa aiba cetatenia romana, domiciliul n Romania si capacitate deplina de exercitiub.sa fie licentiata n dreptc.sa nu aiba ntecedente penale, cazier fiscal si sa se bucure de o buna reputatied.sa cunoasca limba romanae.sa fie apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.Simpla enumerare a conditiilor de mai sus este suficienta pentru a sublinia exigentele profesionale si morale pe care le implica functia de magistrat. Ele sunt firesti, ntruct demnitatea de magistrat, una din cele mai importante ntr-un stat de drept, trebuie sa fie onorata printr-o nalta competenta profesionala si printr-o probitate morala ireprosabila. Prestigiul justitiei si calitatea hotarrilor judecatoresti depinde ntr-o masura foarte mare de statutul profesional si moral al judecatorilor.Tocmai pentru a obliga magistratii sa-si pastreze acelasi statut moral pe toata durata nvestirii lor n functie, se impune oobligativitatea depunerii unui juramnt. Nedepunerea juramntului de catre un magistrat atrage dupa sine nulitatea numirii n functie. Desi legea nu o afirma n mod direct, consecinta fireasca a unei asemenea numiri, n ipoteza n care ea ar fi fost facuta, este nulitatea actelor ndeplinite de acel magistrat.La judecatorii si la parchetele de pe lnga acestea pot functiona judecatori si procurori stagiari. Acestea sunt numiti n functie de catre C.S.M., pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a I.N.M.n perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continuie formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat d epresedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe lnga aceasta instanta.Judecatorii stagiari au dreptul sa faca parte din completul de judecata numai alaturi de un judecator inamovibil. Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii n instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.Dupa terminarea stagiului, magistratii sunt supusi unui examen de capacitate, organizat de C.S.M., prin intermediul I.N.M. dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii de pe lnga aceste instante se publica separat pentru judecatori si procurori n Monitorul Oficial al Romaniei, partea a III-a, si se afileaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija C.S.M.Legea privind organizarea judiciara determina si conditiile profesionale si de vechime necesare pentru promovarea n functie a magistratilor. Promovarea n functii de executie se face numai prin concurs organizat la nivel national, tinndu-se seama de vechimea n magistatura si de activitatea profesionala a magistratului, precum si de posturile vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete. Pot participa la concursul de promovare n functii de executie magistratii care n ultimii trei ani naintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au savrsit abateri disciplinare si ndeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:1.8 ani vehime n functia de judecator sau procuror, pentru promovarea n functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe lnga tribunal sau parchetul de pe lnga tribunalul specializat pentru minori si familie;2.12 ani vechime n functia de judecator sau procuror, pentru promovarea n functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe lnga curtea de apel;3.15 ani vechime n functia de judecator sau procuror, pentru promivarea n functia de procuror la Parchetul de pe lnga .C.C.J.Magistratii care ndeplinesc conditiile de vechime anterior mentionate potparticipa la concurs, n vederea promovarii pe loc, n limita numarului de locuri aprobat anual de C.S.M.Selectia magistratilor pentru promovarea n functii de conducere se face de C.S.M., pe baza dosarelor profesionale, a criteriiilor stabilite prin hotarre a C.S.M., a informatiilor cuprinse n baza de date si a proiectului privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere. Pentru promovarea n functii de conducere sunt necesare urmatoarele conditii minime de vechime:a.pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe lnga judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani n functia de judecator sau procuror:b.pentru functia de presedinte, vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lnga tribunal sau al parchetului de pe lnga tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe lnga tribunal sau parchetului de pe lnga tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 10 ani n functia de judecator sau procuror;c.pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lnga curtea de apel si ajunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe lnga curtea de apel, judecator inspector si procuror inspector, o vechime de 15 ani n functia de judecator sau procuror;d.pentru functia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lnga .C.C.J. si procuror sef sectie al Parchetului de pe lnga .C.C.J, o vechime de 18 ani n functia de judecator sau procuror.Legea consacra un capitol ntreg institutiilor juridice ale delegarii, detasarii si transferarii magistratilor. Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul lor, de C.S.M., la solicitarea presedintelui curtii de apel, cu respectarea cerintelor impuse de lege.Dispozitiile legale ne scot n evidenta urmatoarele concluzii:-delegarea este o masura ce se impune a fi dispusa doar n masura n care s-au ivit unele mprejurari de natura a face imposibila solutionarea cauzelor n conditiile legii; legea enunta doar exemplificativ situatiile ce se pot ncadra n aceasta categorie;-acordul judecatorului este indispensabil-delegarea se dispune de presedintele curtii de apel, iar n cazul judecatorilor de la aceste instante, de catre sectiile corespunzatoare ale C.S.M. n toate cazurile, att ale judecatorilor, ct si ale procurorilor-delegarea se poate face pe o perioada de cel mult 60 de zile si,poate fi prelungita cu acordul magistratului cel mult 60 de zile ntr-un an. Pe perioada delegarii, magistratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege.Legea nr.303/2004 reglementeaza si posibilitatea detasarii magistratilor, dar numai n anumite conditii strict determinate de lege. Detasarea magistratilor se poate dispune n cadrul altor instante sau parchete, la Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la Institutul National al Magistraturii sau la alte autoritati publice. Durata obisnuita a detasarii este ntre 6 luni si 3 ani. Acest termen poate fi prelungit pentru o durata de pna la trei ani, dar numai o singura data si cu respectarea conditiilor prevazute de art.56 alin.1 din lege. n perioada detasarii, judecatorii si procurorii si pastreaza calitatea de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Dupa ncetarea detasarii, magitratul revine la postul detinut anterior.n legatura cu institutia juridica a detasarii magistratilor se impun urmatoarele doua constatari importante. Prima, detasarea poate fi dispusa numai de catre sectiile corespunzatoare ale C.S.M. A doua observatie vizeaza motivele pentru care detasarea se poate dispune. Legea nu nominalizeaza motivele ce pot determina detasarea unui magistrat. La fel ca si n dreptul comun al muncii, detasarea se dispune n interesul institutiei sau autoritatii care o solicita. Detasarea se poate dispune nu numai la alte instante sau parchete, ci si la alte institutii din sistemul autoritatii judecatoresti sau ale administratiei. De asemenea legea legitimeaza detasarea si la alte autoritati publice, ceea ce nseamna, ca ea poate fi dispusa chiar si la unele autoritati din afara sistemului autoritatii judecatoresti. n cazul detasarii la alte instante sau parchete, masura se dispune n scopul de a asigura buna functionare a acestora, iar motivele care o legitimeaza sunt similare cu cele prevazute de lege n cazul delegarii. n celelalte situatii, detasarea se justifica prin necesitatea asigurarii personalului indispensabil pentru buna functionare a institutiilor respective. Cele doua institutii-delegarea si detasarea-desi sunt reglementate printr-o lege speciala, sunt apropiate ca figura juridica dse institutiile omonime din dreptul muncii.O alta dispozitie ntlnim n cuprinsul legii 303/2004 n privinta transferulsui. Potrivit art.58, transferul magistratilor de la o instanta la o alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor n cauza, de C.S.M. transferul se poate aproba numai de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, art.36 alin.1 din legea nr.317/2004.Legea nu determina, nici n acest caz, motivele pentru care se poate realiza transferul unui magistrat. Este evident ca ne aflam n prezenta unei institutii juridice destinata a satisface interesele legate de buna functionare a institutiilor sau autoritatilor la care se dispune transferarea magistratului. Transferul mai implica acordul institutiilor angajate n aceasta procedura, inclusiv acordul magistratului n cauza.INSTITUTUL NAtIONAL AL MAGISTRATURIIMajoritatea statelor democratice au acordat si acosrda o deosebita importanta pregatirii viitorilor magistrati, precum si perfectionarii profesionale a judecatorilor si procurorilor n functie. Potrivit art.93 alin.1, din legea nr.304/2004, Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata n coordonarea C.S.M., care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a magistratilor n functie, precum si formarea formatorilor, n conditiile legii. Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de nvatamnt si educatie si nu este supus dispozitiilor legale n vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de nvtamnt superior si recunoasterea diplomelor, el fiind un institut propriu al magistraturii si care nu are nici un raport de dependenta fata de Ministerul Educatiei si Cercetarii sau fata de alte institutii de nvatamnt.Scopul I.N.M. este acela de a realiza, n primul rnd, pregatirea viitorilor judecatori si procurori. n al doilea rnd, institutul a fost creat si pentru a realiza cadrul de desfasurare a activitatilor de perfectionare profesionala a magistratilor n functie. I.N.M. are sediul n Bucuresti, condus de un consiliu stiintific format din 13 membri, dintre care: - un judecator al .C.C.J- un procuror de la Parchetul de pe lnga .C.C.J- un judecator al Curtii de Apel Bucuresti- un procuror de la Parchetul de pe lnga Curtea de Apel Bucuresti- 3 profesori universitari recomandati de facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, facultatea de drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj- 4 reprezentanta alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului- un reprezentant al auditorilor de justitie- directorul I.N.M., care face parte din Consiliu si l prezideaza.Directorul I.N.M. si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti de C.N.M., din rndul personalului de instruire de specialitate juridica al magistratilor sau al cadrelor didactice din nvtamntul superior juridic acreditat potrivit legii.Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi rennoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pentru un an.Drepturile si obligatiile magistratilorJudecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Membrii Ministerului Public si procurorii stagiari se bucura de stabilitate. Inamivibilitatea este o garantie esentiala a independentei judecatorilor. Ea reprezinta si un drept complex ce este recunoscut de lege judecatorilor. Magistratii beneficiaza, potrivit art.73 din legea nr.3030/2004, de o remuneratie stabilita n raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea n magistratura si cu alte criterii prevazute de lege. n scopul asigurarii independentei economice a magistratilor, legea le acorda acestora si alte drepturi social-patrimoniale, cu ar fi asigurarea pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si bunuri, n limita veniturilor pentru anii lucrati n aceste functii, dar nu n mai mult de 15 ani de activitate.Magistratii beneficiaza de concedii medicale si de alte concedii, de 6 calatorii n tara dus-ntors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa 1, auto, naval si aerian sau de decontarea 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 calatorii n tara dus-ntors, n cazul n care deplasarea se efectueaza cu autoturismul.Pentru metite deosebite n activitate, respectarea ndatoririlor prevazute de lege si vechime ndelungata n magistratura ca judecator sau procuror, magistratii n activitate, care au obtinut numai calificative de foarte bine n ultimii 10 ani, pot fi distinsi cu Diploma Meritul judiciar, acordata de Presedintele Romaniei, la propunerea C.S.M. Obligatiile magistratilor sunt de natura profesionala si morala. Majoritatea legislatiilor impun exigente ridicate magistratilor, ce depasesc cu mult standardele medii ale altor functii publice. Legea impune magistratilor o conduita ireprosabila nu doar n cadrul relatiilor de serviciu, ci si n afara acestora, n societate.Magistratii sunt obligati sa desfasoare activitatea judiciara n mod independent, dnd dovada de o conduita impartiala si sa rrespecte secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa ncetarea exercitarii functiei. Obligatiile statornicite n legea de organizare judiciara sunt proprii statutului magistratilor. Exista si alte ndatoriri ale magistratilor, dar care decurg din diferite dispozitii ale Codului de procedura civila si ale Codului de procedura penala (obligatia de a starui pentru stabilirea adevarului, obligatia de a asigura un echilibru n situatia partilor etc.).Incompatibilitati si interdictiiO incompatibilitate fundamentala este prevazuta de lege n privinta activitatilor desfasurate de magistrati. n acest sens art.125 alin.3 si art. 132 din Constitutie dispun, n termeni categorici, ca functiile de judecator si de procuror sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din nvatamntul superior. Prin urmare, nerespectarea interdictiei de cumul de functii atrage dupa sine ndepartarea din magistratura. Dispozitii normative destinate a asigura independenta magistratilor sunt instituite n art.7 alin.1 din legea nr.303/2004, text potrivit caruia magistratilor le este interzis:a.sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuseb.sa desfasoare activitati de arbitraj n litigii civile, comerciale sau de alta naturac.sa aiba calitatea de asociat sau de membru n organele de conducere, administrative si de control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonomed.sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.O alta interdictie este cea prevazuta n art.8 din legea nr.303/2004, menita sa-i protejeze pe magistrati de presiuni politice de tot felul cu ar fi:- magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice- magistratii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare activitati cu caracter politic- magistratii sunt obligati ca, n exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, n orice mod, a convingerilor lor politice.Interdictii nsemnate sunt consacrate si n art.9 din legea nr.303/2004, potrivit careia:-magistratii nu si pot exprima public opinia cu privire la procese aflate n curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul-magistratior nu le este permis sa comenteze sau sa justifice n presa ori n emisiuni audiovizuale hotarrile sau solutiile date n dosarele rezolvate de ei-magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale n probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete dect acelea carora si exercita functia si nu pot ndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.Nerspectarea acestor interdictii constituie abatere disciplinara si urmeaza sa fie sanctionata n mod corespunzator. Incompatibilitati extrem de semnificative pentru garantarea impartialitatii actului de justitie sunt prevazute n art.105 din legea nr.161/2003. Primul alineat al textului mentionat interzice magistratilor sa participe la judecarea unei cauze,n calitate de judecator sau procuror, daca: sunt soti sau rude pna la gradul IV inclusiv ntre ei, sau daca ei, sotii sau rudele lor pna la gradul IV inclusiv au vreun interes n cauza. Aceste dispozitii se aplica si magistratului care participa, n calitate de judecator sau procuror, la judecarea unei cauze n caile de atac, atunci cnd sotul sau ruda pna la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca jdecator sau procuror, la judecarea n fond a acelei cauze. Normele procedurale mentionate au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor constituie un motiv de nulitate a hotarrii pronuntate.Anumite activitati nu intra su incidenta incompatibilitatilor, astfel, magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literar ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. De asemenea, magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de ntocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau parchetului. Magistratii pot fi mambri ai societatilor stiintofice sau academice, precum si ai asociatiilor sau fundatiilor care au scop stiintific ori profesional.Eliberarea din functie a magistratilorPrincipiul inamovibilitatii implica mentinerea n functie a magistratilor pna la vrsta depensionare. n sistemul constitutioal actual, toti judecatorii, cu exceptia celor stagiari, sunt inamovibili dela data nvestirii si pna la eliberarea fin functie n conditiile strict determinate de lege. Stuatiile n care un magistrat poate fi ekiberat din functie sunt determinate n mod expres si limitativ n art.63 din legea nr.303/2004, cum ar fi:a.demisia n acest caz C.S.M. poate stabili un termen de 30 de zile la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta la post a magistratului apare ca necesarab.pensionarea potrivit legii reprezinta modalitatea fireasca de ncetare a mandatului de magistratc.transferarea ntr-o alta functie, n conditiile legii rezultatul unei situatii determinate de perfectarea unui act de transfer, ce survine n conditiile admise de leged.incapacitatea profesionala eliberarea din functie poate interveni, conform art.63 alin.1 din legea nr.303/2004, pentru incapacitate profesionalae.ca sanctiune disciplinara- abaterile disciplinare si sanctiunile pot conduce la eliberarea din functie f.condamnarea definitiva a magistratului pentru o infractiune orice condamnare penala, indiferent de natura infractiunii savrsite sau de pedeapsa aplicata, determina n mod obligatoriu ndepartarea din magistratura. Actul de justitie nu poate fi nfaptuit de persoane care au intrat n conflict cu legea penala.g.nendeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute la art.13 alin.2 eliberarea din functie se dispune si n cazul n care pe parcursul exercitarii mandatului de judecator persoana n cauza nu mai ndeplineste vreuna din conditiile prevazute de art.13 alin.2 din legea nr.303/2004. Raspunderea juridica a magistratilorNendeplinirea obligatiilor impuse magistratilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor juridica. Legea privind statutul magistratilor reglementeaza n mod detaliat raspunderea disciplinara si civila a magistratilor. Desi legea nu reglementeaza raspunderea penala a magistratilor este evident ca aceasta poate opera n cazul savrsirii unei fapte penale.Raspunderea disciplinaraToate legislatiile democratice stabilesc un regim disciplinar special pentru magistrati. Scopul este acelasi: asigurarea independentei magistratilor, a impartialitatii acestora, respectiv garantarea stabilitatii lor n functie.Sunt considerate abateri disciplinare:a.ncalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind pe magistratib.nerespectarea prevederilor legale cuprinse n Codul deontologic al magistratilorc.interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori al altor persoane, precum si imixtiunea n activitatea altui magistratd.desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice n exercitarea atributiilor de serviciue.nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au un atare caracterf.nerespectarea n mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelorg.refutzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse pe partile din procesh.retinerea repetata a dosarelor peste timpul necesar efectuarii lucrarilor sau studiului dosaruluii.refuzul nejustificat de a ndeplini o ndatorire ce i revine potrivit legii sau dispusa, potrivit legii, de conducatorul instantei ori parchetuluij.neglijenta grava sau repetata n rezolvarea lucrarilork.efectuarea cu ntrziere a lucrarilorl.absentele nemotivate de la serviciu sau ntrzierea ori plecarea de la program, n mod repetatm.atitudinile rautacioasa n timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili.Legea nr.303/2004 enunta si sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor. Legea prevede urmatoarele sanctiuni:1.avertismentul 2.diminuarea indemnizatiei de ncadrare lunare brute cu pna la 15% pe o perioada de la o luna pna la 3 luni3.mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate n circumscriptia aceleiasi curti de apel ori n circumscriptia aceluiasi parchet de pe lnga curtea de apel4.revocarea din functia de conducere ocupata5.excluderea din magistratura.Sanctiunile determinate de lege sunt de natura diferita, unele au doar caracter pur moral, altele au conotatii patrimoniale, cea mai grava fiind ndepartarea din magistratura. Diversitatea sanctiunilor permite instantei disciplinare sa realizeze o individualizare adecvata a masurilor ce se cuvin sa fie aplicate judecatorului sau procurorului vinovat pentru savrsirea unei abateri. Una dintre sanctiunile disciplinare-revocarea din functia de conducere ocupata este prevazuta de lege pentru magistratii care ocupa functii de conducere.Reglementarea legala contine norme detaliate privitoare la realizarea procedurii disciplinare. Potrivit art.45 din legea nr.317/2004, actiunea disciplinara se exercita de:a.colegiul de conducere al .C.C.J., pentru presedintele, vicepresedintele, judecatori si magistrati-asistenti al .C.C.J., precum si pentru presedintii curtilor de apel b.colegiile de conducere ale curtilor de apel, pentru judecatorii din cadrul curtilor de apel si al instantelor din circumscriptia acestorac.colegiul de conducere al Parchetului de Justitie, pentru procurorul general, prim-adjunctul si adjunctii acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe lnga .C.C.J. si procurorii generali de pe lnga curtile de apeld.colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie, pentru procurorul general, adjunctii acestuia si procurorii Parchetului National Anticoruptiee.colegiile de conducere ale parchetelor de pe lnga curtile de apel, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lnga curtile de apel si al parchetelor din circumscriptia acestora.Exercitarea actiunii dsiciplinare nu este posibila fara efectuarea unei cercetari prealabile ce sse dispune de catre titularul actiunii. Cercetarea prealabila se realizeaza de judecatorii desemnati de Colegiul de conducere al .C.C.J., de judecatorii inspectori din cadrul curtilor de apel ori, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lnga .C.C.J., Parchetului National Anticoruptie sau din cadrul parchetelor de pe lnga curtile de apel.Legea stabileste si termene pentru exercitarea actiunii disciplinare. Actiunea disciplinara se exercita n termen de cel mult 60 de zile de la data nregistrarii actului de constatare a abaterii, dar nu mai trziu de un an de la data savrsirii abaterii.n procedura disciplinara n fata sectiilor C.S.M., citarea magistratului mpotriva caruia se exercita actiunea disciplinara este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.Lucrarile sectiile C.S.M. sunt publice. Hotarrea pronuntata trebuie sa fie motivata si cuprinde, n principal, urmatoarele:-descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si ncadrarea juridica a acesteia-temeiul de drept al aplicarii sanctiunii-motivele pentru care au fost nlaturate apararile formulate de magistrat-sanctiunea aplicata si motivele care au stat la baza aplicarii acesteia-calea de atac si termenul n care hotarrea poate fi atacata-instanta competenta sa judece calea de atac.Legea nr.317/2004 instituie si o cale de atac mpotriva hotarrii pronuntate n materie disciplinara. Potrivit art.50 alin.2 mpotriva hotarrilor pronuntate prin care s-a solutionat actiunea disciplinara se poate exercita recurs n termen de 15 zile de la comunicare.Competenta de solutionare a recursului apartine Completului de 9 judecatori al .C.C.J. Din completul de 9 judecatori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si magistratul sanctionat disciplinar.Raspunderea penala a magistratilorLegea privind statutul magistratilor consacra doar norme detaliate privitoare la raspunderea dsiciplinara si civila a magistratilor. n lipsa unor atare norme si n domeniul raspunderii penale se aplica principiile dreptului comun.fundamental, n aceasta privinta este art.93 din legea nr.303/2004, potrivit caruia magistratii raspund civi, disciplinar, administrativ si penal, n conditiile legii.De asemenea, daca mpotriva unui magistrat s-a pus n miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat din functie, art.60 alin.1 din legea 3003/2004. potrivit art.63 alin.1., magistratii pot fi eliberati din functie si n cazul condamnarii definitive pentru o infractiune.Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv dect cu ncuviintarea sectiilor C.S.M. Posibilitatea angajarii raspunderii penale a judecatorlor si procurorilor este nendoielnica.Raspunderea civila a magistratilorProblema raspunderii civile a magistratilor se poate ridica ndeosebi cu savrsirea unor erori judiciare.Legislatia procesual civila nu contine dispozitii de principiu cu privire la raspunderea civila a judecatorului. Greselile de judecata se remediaza prin alte mijloace dect acelea ale raspunderii civile. n toate sistemele de drept, remedierea erorilor se realizeaza prin mecanismul traditional al cailor de atac. Majoritatea legislatiilor instituie si proceduri de exceptie pentru determinarea raspunderii civile a judecatorilor.Actiunea civila a persoanei condamnate sau detinute pe nedrept poate fi promovata mpotriva statului doar n conditiile expres determinate. Dreptul la actiune al persoanei pagubite este limitat n timp prin mecanismul prescriptie, Codul de procedura penala determinnd un termen special n aceasta materie.Competenta de solutionare a actiunii ndreptate mpotriva statului apartine tribunalului n a carui raza teritoriala domiciliaza persoana ndreptatita la despagubiri. n cadrul procedurii de solutionare a cauzei va fi citat prin Ministerul Finantelor Publice. Legea regelemteaza si actiunea n regres a statului mpotriva persoanei vinovate. n cazul n care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.506 Cod de procedura penala, statul are actiune n regres mpotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune.Raspunderea civila a unui magistrat poate interveni doar n una din cele doua situatii expres determinate n art.507 C.proc. pen.: reaua-credinta si grava neglijenta.Legea de revizuire a Constitutiei a adus importante clarificari n acesta problema. Astfel, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita n conditiile legii si nu nlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.Raspunderea statului va interveni n cazul tuturor erorilor judiciare, respectiv nu numai n cazul celor savrsite n materie penala. Raspunderea judecatorilor devine incidenta n toate cazurile n care ei au actionat cu rea-credinta sau din grava neglijenta.ntr-o societate democratica judecatorul nu poate fi la adapostul unei imunitati absolute atunci cnd el si ncalca n mod grosier obligatiile de impartialitate si cerectitudine. Problema raspunderii civile a judecatorului formeaza si obiectul unor dispozitii consacrate n Carta europeana privind statutul judecatorilor. Normele instituite de Carta sunt obligatorii pentru statele membre.Carta consacra principiul primordialitatii raspunderii statului pentru pagubele cauzate prin decizii judiciare. Potrivit art.5.2. din Carta europeana privind statutul judecatorilor, repararea pagubelor cauzate n mod nelegitim prin decizia sau comportamentul unui judecator sau judecatoare n exercitiul functiilor lor asigurata de Stat. n conceptia acestui document european, raspunderea civila a statului este antrenata nu doar n cazul unei decizii judiciare eronate, ci si n ipoteza unui comportament inadecvat al judecatorului. Actuala reglementare juridica din tara noastra este n concordanta cu prevederile Cartei europene privind statutul judecatorilor.ASISTENtII JUDICIARIInstitutia asistentilor judiciari este o institutie relativ noua, ea fiind introdusa n legislatia noastra doar cu prilejul modificarii legii de organizare judecatoreasca. Legiuitorul urmarit atunci sa aplice si n aceasta materie principiul reprezentarii sindicatelor si a patronatului, spre a da expresie coordonatelor principale ce trebuie sa stea la baza dialogului social si al democratizarii justitiei.Potrivit art.17 alin.1 din legea 92/1992, cauzele privind conflictele de munca se judeca n prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti. Dispozitiile anterioare ale art.17 alin 1 din legea de organizare judecatoareasca erau foarte explicite cu privire la faptul ca asistentii judiciari aveau aceleasi drepturi ca si judecatorii n privinta modului de elaborare a sentintei. Sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.17 alin.1, Curtea Constitutionala a statuat caaceste dispozitii nu sunt n concordanta cu legea noastra fundamentala. Instanta constitutionala a apreciat ca participarea asistentilor judiciari la solutionarea cauzelor, cu vot deliberativ, este contrara principiului impartialitatii justittiei, deoarece ei nu sunt, asmenea judecatorilor, n slujba legii, ci reprezinta organizatii interesate n modul de solutionare a cauzeor la judecarea carora participa. Pe de alta parte, asistentii judiciari nu prezinta garantiile de independenta stabilite prin Constitutie n cazul judecatorilor. Astfel, ei nu sunt inamovibili si nici nu li se interzice sa exercite alte functii publice sau private ori sa faca parte din partide politice. n aceste conditii, asistentii judiciari pot fi expusi presiunilor si influentelor din partea organizatiilor pe care le reprezinta, a partidelor din care eventual fac parte sau a altor factori straini actului de justitie. Asistentii judiciari nu sunt independenti, iar lipsa lor de independenta afecteaza nsasi independenta justitiei.O observatie particulara se impune n privinta abaterilor privind nerespectarea n mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor. Asemenea abateri disciplinare sunt mai greu de savrsit de catre asistentii judiciari, ntruct ei nu au aputere decizinala n luarea masurilor la care se refera textele mentionate, astfel nct, este dificil de conceput o culpa n sarcina lor. Din punct de vedere al sanctiunilor disciplinare, se remarca faptul ca, revocarea din functia de conducerea ocupata si excluderea din magistratura, nu sunt aplicabile asistentilor judiciari.Sanctiunile disciplinare pot fi aplicate asistentilor judiciari numai de catre ministrul justitiei. mpotriva sanctiunilor disciplinare aplicate asistentilor judiciari de ministrul justitiei, se poate face contestatie, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de conteicios administrativ si fiscal a curtii de apel n circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotarrea pronuntata de instanta competenta este definitiva.Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social si ministrului justitiei.Auxiliarii justitieiActivitatea de solutionare a cauzelor civile si penale ori de alta natura nu se realizeaza de catre judecatori, numai cu participarea partilor principale. n materie penala si uneori chiar civila, este necesara n unele cazuri si participarea procurorului.Obiectul investigatiilor este consacrat persoanelor care participa n diferite calitati la ctivitatea judiciara si care sunt cunoscute sub denumirea traditionala de auxiliari sau parteneri ori colaboratori ai justitiei. Toate aceste persoane contribuie, uneori ntr-o maniera semnificativa, la solutionarea procesului civil sau penal. Unele dintre aceste persoane sprijina activitatea judecatorului n ndeplinirea sarcinilor sale. Asa este cazul personalului administrativ al instantei: grefieri, secretari, aprozi, agenti procedurali etc. O a doua categorie de persoane este acea care consilieaza partile n desfasurarea procedurii si sprijina activitatea lor. Este cazul mandatarilor, avocatilor, executorilor judecatoresti.Toti acesti auxiliari ai justitiei nu sunt legati prin functiuni de aceeasi natura fata de instanta de judecata sau fata de autoritatea judicara. Numai unii dintre acestia apartin autoritatii judecatoresti, n calitate de functionari, cum sunt grefierii, secretarii sau agentii proprii ai instantei. Altii apartin unor profesii liberale, cum este cazul avocatilor, notarilor sau executorilor judecatoresti. n sens larg, toate aceste persoane formeaza categoria auxiliarilor justitiei.AvocatiiAvocatura este o institutie cu o ndelungata traditie istorica. Originea avocaturii este plasata, de majoritatea autorilor, n Roma, unde a cunoscut cea mai frumoasa epoca a istoriei sale.Institutia avocaturii este atribuita lui Romulus, n a carui epoca functionau patronii, ei aveau misiunea de a asista, n forma gratuita, pe justitiabili.n epoca legis-actiunilor, patronii au fost utilizati numai de catre patricieni. Ulterior, n perioada procedurii formulare, avocatura a dobndit valentele unei adevarate profesiuni. n aceasta epoca avocatura a ncetat sa fie un serviciu gratuit. Ea a nceput sa fie exercitata de adevarati jurisconsulti, numiti advocati. De aici provine si denumirea actuala a persoanelor ce exercita functia de aparare n fata organelor judiciare.n epoca lui Justinian avocatura era organizata n colegii si corporatii cu caracter profesional. Functia avocatiala era retribuita prin plata de onorarii. n istoria avocaturii s-a manifestat si o tendinta semnificativa pentru a fi prezentata n aceasta schita evolutiva a institutiei. Lund n considerar rolul esential al functiei avocatiale n administarea justitiei s-a evocat si posibilitatea organizarii unei magistraturi avocatiale similare ordinului judecatoresc. n tara noastra, organizarea avocaturii ncepe o data cu adoptarea Regulamentelor Organice. Pe baza lor se constituie n Muntenia si Moldova cte un corp restrns de avocati, care la nceput erau salariati de stat si functionau pe lnga instantele penale. Avocatura a fost organizata pe baze moderne printr-o lege din anul 1864. modelul noii legislatii a fost cel francez. Reglementarea impusa n anul 1864 stabilea ca avocatura poate fi exercitata numai de persoanele care detin diploma de studiu dreptului de la una din facultatile de drept romane sau straine.Legislatiei adoptate n anul 1864 i s-a adus succesive mbunatatiri prin actele normative promulgate la nceputul acestui secol. n prezent, s-a revenit la sistemul de organizare democratica a avocaturii. Actuala reglementare este consacrata n legea nr.51/1995. Principiile organizarii si executarii profesiei de avocat au fost detaliate n Statul adoptat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania la data de 30 seprembie 1995. legea nr.51/1995 a suferit modificari succesive, cea mai importanta, de data recenta, fiind realizata prin legea nr.255/2004. Avocatul este persoana, care avnd o calificare juridica superioara, asigura apararea justitiabililor n fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice, n conditiile determinate de lege. Rolul avocatului nu poate fi redus la apararea intereselor legitime ale justitiabililor n fata organelor judiciare. n tarile civilizate avocatura a fost cu scopul de a asigura persoanelor implicate ntr-un proces o aparare corespunzatoare. Rolul avocatului nu poate fi redus la functia de reprezentare sau asigurare a justitiabililor. El este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai judecatorului, el poate contribui ntr-o maniera decisiva la o corecta stabilire a faptelor, la interpretarea adecvata a legii aplicabile conflictului dedus judecatii, si n final, la pronuntarea unei hotarri temeinice si legale. n lipsa avocatului, judecatorul ar putea ntmpina adeseori dificultati n determinarea adevarului. Avocatul se interpune ntre parte si judecator, iar prin activitatea sa permite instantei sa se afle deasupra duelului dintre parti si sa-si pastreze obiectivitatea necesara. El prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea materialului probatoriu pertinent si concludent n solutionarea cauzelor.Scopul exercitarii profesiei de avocat l constituie apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice. n exercitatea profesiei, avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.Principala functie a avocatului este acea de reprezentare a justitiabililor. O alta functie este si cea de colaborare cu organele judiciare, foarte sugestiv determinata nart.4 alin.1 din statutul profesiei de avocat.Realizarea celor doua functii pare sa fie ireconciliabila. Aparent numai cele doua functii sunt antagoniste. n realitate, apararea intereselor justitiabililor nu trebuie pusa n antiteza cu obiectivele majore ale justitiei. Functia principala a avocatului este si va ramne aceea de aparare a intereselor legitime ale justitiabililor. Din acest punct de vedere, se poate sustine ca avocatii ndeplinesc o functie de interes privat; avocatii sunt auxiliari ai partilor. Functia de colaborare cu justitia nu este mai putin importanta, desi trebuie sa recunoastem ca aceasta nu apare, adeseori, n prim planul activitatii avocatiale. Ea este considerata ca o functie de interes public, iar avocatul ca un auxuliar al justitiei sau un partener ori colaborator al judecatorului.Realizarea unui echilibru ntre cele doua functii nu este adeseori usor de realizat. Interese uneori convergente fac totusi dificila o armonizare posibila si deopotriva necesara. Arminizarea functiilor avocatiabile depinde de modul n care avocatul ntelege sa-si ndeplineasca obligatiile profesionale. Pentru aceasta, avocatul trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire profesionala., de o profunda cunoastere a doctrinei si jurisprudentei, de o verticalitate morala incontestabila, respect fata de lege si pasiune pentru adevar.Istoria avocaturii a ilustat, prin nume a caror celebritate este cunoscuta onorabilitatea si prestigiul profesiei de avocat. Un Cicero n Roma, Demostene, Pericle si Socrate n Grecia, Alexandre Millerand n Franta, au facut parte din elita avocaturii. si la noi n mod stralucit de Take Ionescu, Barbu Delavrancea, Mircea Manolescu, Ionel Teodoreanu, Alexandru Djuvara si de Istrate Micescu.Structurile organizatorice ale avocaturii1.Principiile organizatorice si functionale ale avocaturiiPotrivit art. 1 din legea nr.51/1995, profesia de avocat este libera si ndependenta, cu organizare si functionare autonome, n conditiile legii si ale statutului profesiei. Actuala legislatie nu realizeaza o sistematizare a principiilor organizatorice ale avocaturii. Totusi, aceste principii nu se confunda cu acelea ale exercitarii profesiei de avocat. Lipsa unei atare sistematizari se explica tocmai datorita interdependentei dintre cele doua categorii de principii.Pot fi apreciate ca principii de baza ale organizarii avocaturii: autonomia barourilor, existenta unor structuri democratice de organizare a avocaturii si colegialitatea organelor de conducere:a.principiul autonomiei barourilor avocatura este organizata ntr-o structura proprie, autonoma fata de toate celelalte autoritati publice. Exercitarea avocaturii ar fi greu de conceput n lipsa unui asemenea principiu. b.principiul organizarii avocaturii n structuri democratice elementul organizatoric de baza al avocaturii este baroul. Acesta este alcatuit din totalitatea avocatilor dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este n orasul de resedinta al judetului, rspectiv n municipiul Bucuresti.Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la alcatuirea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul si decanul.Adunarea generala este constituita din totalitatea avocatilor nscrisi n tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Ea are urmatoarele atributii:-stabileste masuri pentru exercitarea profesiei n baroul respectiv-alege si revoca decanul, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina-alege delegatii baroului la Congresul avocatilor-aproba proiectul de buget al baroului -da decarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.Consiliul baroului este format din 5 pna la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ n acest numar. Art. 53 alin.2 din legea nr.51/1995 stabileste urmatoarele atributii ale consiliului:-adopta hotarri pentru aplicarea si respectarea prevederilor legii de organizare a profesiei si ale statutului-aduce la ndeplinire hotarrile Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si ale adunarii generale a baroului-ntocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor-adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, n conditii prevazute de lege si statut-verifica si constata ndeplinirea conditiilor legale ale cererilor de nsciere n profesie ti aproba primirea n profesie cu examen sau cu scutire de examen-hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra ridicarii acesteia-solutioneaza cererile de transfer n conformitate cu prevederile legii si ale statului-verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala ndeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei-coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta-organizeaza si ndruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet-sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor-suspenda avocatii din exercitiul profesiei pe durata neplatii taxelor si contributiilor prevazute de lege, daca acestea nu sunt achitate n termen de 3 luni de la scadenta lor-solutioneaza contestatiile mpotriva deciziei decanului privind onorariile-stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului, accepta donatiile si legatele facute baroului-aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului-ntocmeste proiectul de buget anual, pe care l supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului-prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate si al ddecanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului-alege pe prodecanul baroului-solutioneaza plngerile si contestatiile mpotriva deciziilor decanului baroului-ndeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarte de Consiliul U.N.B.R. si date n competenta sa.Decanul baroului are unele atributii de reprezentare si de administratie. Aceste atributii se refera la:a.reprezentarea baroului n raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatateb.convocarea si prezidarea sedintelor consiliului c.aprobarea cererilor de asistenta gratuitad.exercitarea cailor de atac mpotriva hotarrilor comisiei de disciplina si mpotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atace.ncuviintarea efectuarii de cheltuieli pentru barouf.adoptarea de masuri privind conducerea baroului, cu exceptia acelora ce sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului.Prodecanul l nlocuieste pe decan la cererea sau n absenta acestuia.Uniunea Nationala a Barourilor din Romania este formata din toate barourile din Romania si are sediul n capitala tarii. Uniunea este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget propriu.U.N.B.R. are urmatoarele organe de conducere:1. Congresul avocatilor2. Consiliul U.N.B.R.3. Comisia permanenta a U.N.B.R.4. Presedintele U.N.B.R.Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut si din membri ai Consiliului. Forul suprem al avocatilor se ntruneste anual n sesiune ordinara, la convocarea consiliului. Consiliul, la solicitarea a cel putin o treime din numarul barourilor, este obligat sa convoace congresul n sedinta extraodinara.Atributiile congresului sunt diverse:a.alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilorb.face propunei autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocatc.adopta si modifica statutul profesiei si statutul Caesei de Asigurari a Avocatilor, n conformitate cu prevedirile legii si pe baza proiectelor ntocmite de consiliu U.N.B.R.d.adopta hotarri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesieie.alege si revoca pe membrii Comisiei centrale de disciplinaf.aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anualag.aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.Consiliul Uniunii este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania care:a.asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. b.duce la ndeplinire hotarrile Congresului avocatilorc.rezolva orice problema interesnd profesia de avocat ntre sesiunile Congresului, cu execptia acelora care sunt date n competenta Congresului avocatilord.exercita controlul asupra activitatii si asupra hotarrilor Comisisie permanente a U.N.B.R. e.organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba ramna ale avocatilor strainif.organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Pefectionare Profesionala a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de nvatamnt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditareg.adopta hotarri n toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barourih.asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare n profesiei.organizeaza si supravegheaza seviciul statistic general al U.N.B.R.j.organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilork.ntocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si l supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.l.ntocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor, staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotarrilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R. m.alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani n profesie, pentru un mandat de 4 anin.verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire n profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesateo.anuleaza hotarrile barourilorpentru cauze de nelegalitate si rezolva plngerile si contestatiile facute de lege si de statutul profesieip.nfiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteiaq.coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a avocatilor si adopta regulamentul acesteiar.acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.s.ndeplineste alte atributii prevazute de lege si adopta hotarri n interesul profesiei.Comisia Permanenta se constituie din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara. C.P. are urmatoarele atributii:a.este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile Uniuniib.duce la ndeplinire hotarrile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarri de catre barouri, adoptnd decizii corespunzatoarec.organizeaza serviciile Consiliului si serviciile proprii si angajeaza personalul acestorad.asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.e.accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.Presedintele Uniunii are atributii de reprezentare si de administratie, cum ar fi:a.reprezinta U.N.B.R. n relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si strainatateb.ncheie conventii, acorduri si contracte n numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliuluic.convoaca si conduce sedintele Consiliului Uniunii si ale Comisiei permanented.ordoneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.e.supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barourif.acorda sprijin si ajutor barourilor n relatiile lor cu autoritatile centrale si localeg.vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instante judecatoresti si la organele de urmarire penala.c.Colegialitatea organelor de conducere organele de conducere ale barourilor si ale Uniunii si desfasoara activitatea de baza principiului colegialitatii. Astfel, adunarea generala a baroului este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai. Daca numarul legal nu se poate ntruni, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala n termen de cel mult 15 zile. Hotarrile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, n afara de cazurile n care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.Consiliul baroului lucreaza n mod legal doar n prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai. Hotarrile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.Principii asemanatoare sunt adoptate de legiuitor si n legatura cu organele de conducere ale Uniunii. Astfel, Consiliul uniunii lucreaza legal n prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarri cu votul majoritatii membrilor prezenti. Aceleasi reguli se aplica si Comisiei permanente.Formele de exercitare a profesiei de avocatPotrivit prevederilor art.5 din legea nr.51/1995 si art.16-26 din Statut, frofesia de avocat se exercita, la alegere, ntr-una din urmatoarele forme:a.cabinet individualb.cabinetul asociatc.societatea civila profesionalad.societatea civila profesionala cu raspundere limitata.Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. Acesta nu poate activa concomitent n mai multe forme de exercitare a profesiei.Potrivit prevederilor art.172 din Statut, toate formele de exercitare a profesiei de avpcat sunt supuse urmatoarelor principii:a.patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;b.titularul cabinetului individual si avpcatul asociat nu pot presta activitati profesionale n afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;c.avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat n cadrul profesiei;d.avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat n cadrul profesiei;e.avocatul salarizat n interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, n aceeasi calitate, n mai multe forme de exercitare a profesiei;f.avocatul colaborator si avocatul salarizat n interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;g.obligia de a comunica de ndata baroului, n scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine att avocatului ct si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;h.formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor legii si ale prezentului statut, n cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.Cabinetele individualePotrivit reglementarii date de legea nr.51/1995, n cadrul cabinetului individual si exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau mpreuna cu avocatii colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia n scopul exercitarii n comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate si pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice n vederea exercitarii profesiei si si pastreaza individualitatea n relatiile cu clientii. Cabinetul individual de avocat se nfiinteaza n baza actului de nfiintare a cabinetului individual de avocat nregistrat la barou si ntocmit conform anexei nr.XXVIII din statut.Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare ncheiat n forma scrisa. Contractul ca cuprinde, n mod obligatoriu, mentiunile prevazute n anexa nr.IX din statut.Cabinetele asociateCabinetele individuale se pot asocia n scopul exercitarii n comun a profesiei. Avocatii din cabinetele asociate intra n relatii cu clientii n numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune n mod justificat.n cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala, denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma n asocierSocietatea civila profesionalaSocietatea civila profesionala care contribuie n natura si/sau n numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune n vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati n cadrul societatii civile profesionale fie n calitate de avocati colaboratori, fie n calitate de avocati salariati n cadrul profesiei.Potrivit prevederilor art.7 alin.1 din lege, formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:a.ncazul cabinetului individual-numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;b.n cazul cabinetelor asociate-numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;c.n cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata-numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata;d.n cazul cabinetelor grupate-numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. Avocatul poate schimba oricnd forma de exercitare a profesiei, cu nstiintarea baroului din care face parte. Avocatul nu si poate exercita profesia, n acelasi timp, n mai multe forme de exercitare a acesteia. Societatea civila profesionala cu raspundere limitataSocietatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi aflati n exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patriminiu propriu, avnd ca obiect unic de activitate ecercitarea profesiei de avocat n conditiile art.3 din lege.Dobndirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data nregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului n a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata, ncheiate n conditiile legii si statutului profesiei, sunt guvernate de legea civla. Orice modificare a actului constitutiv se poate face numai n scris, cu respectarea legii si a statului.Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobndeste personalitate juridica la data nregistrarii ei la barou, n baza deciziei emise de catre consiliul baroului n a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea ales de majoritatea avocatilor asociati, care va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. Asociatul se poate retrage oricnd din societate cu conditia de a notifica, n scris, celorlati asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni nainte.Dobndirea calitatii de avocatPotrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.51/1995, poate fi membru al barourilor din Romania cel care ndeplineste urmatoarele conditii:a.este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politiceb.este licentiat al unei facilitati de drept sau doctor n dreptc.nu se gaseste n vreunul dintre cazurile de nedeterminate prevazute de legea nr.51/1995d.este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.Poate fi primit n profesie, cu scutire de examen, la cerere:a.titularul diplomei de doctor n dreptb.cel care pna la data primirii n profesia de avocat a ndeplinit functia de judecator, procuror, norat public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a ncetat activitatea din motive disciplinare care l fac pentru profesia de avocat. Sunt exceptate persoanele care au detinut functia de judecator la nalta Curte de Casatie si Justitie.Pentru nscrierea la examen candidatul va depune dosarul de nscriere labaroul n circumscriptia caruia doreste sa si exercite activitatea. Cererile de primire n profesia de avocat se adreseaza decanului baroului respectiv. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 zile nainte de datat examenului. El este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.Avocatii stagiariStagiul reprezinta perioada premergatoare definitivarii n profesia de avocat si urmareste pregatirea profesuionala a avocatului la nceputul exercitarii profesiei. Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data nscrierii n Tabloul avocatilor. Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin:a.ndrumare si formare profesionala continua n cadrul formei de executare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla n raporturi contractuale de colaborare sau n calitate de salarizat n interiorul profesiei;b.conferinte de stagiu organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.n afara ndatoririlor legale, statutare si deontologice avocatul stagiar are urmatoarele ndatoriri suplimentare:a.sa si perfectionare pregatirea profesionala teoretica si sa-si nsuseasca tehnica de practica avocatiala;b.sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca n scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;c.sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul ndrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;d.sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;e.sa desfasoare o activitate efectiva n profesie si sa anunte n scris orice motiv de suspendare a stagiului.La sfrsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note ntre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avndu-se n vedere lucrarile efetuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si pezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat.Consiliul baroului, evalund notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precum si raportul avocatului ndrumator si raportul coordonatorului serviciului de asitenta judiciara, pate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an. Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati:a.consultatii si cereri cu caracter juridicb.asistenta si reprezentare juridica n fata judecatoriilor, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei pulice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, n conditiile legii.Dupa promovarea examenului, candidatul dobndeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi nscris n Tabloul avocatilor definitiviDrepturile si ndatoririle avocatuluiPotrivit prevederilor art.28 din lege, avocatul are urmatoarele drepturi:-sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, n temeiul unui contract ncheiat n forma scrisa, care dobndeste data certa prin nregistrarea n registrul de evidenta. n lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care l considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului;-formele de exercitare a profesiei se avocat au dreptul sa si stabileasca sediul profesional numai n circumscriptia baroului n care sunt nscrisi n Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocati titulari sau asociati;-avocatul precum si clientul sau, au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa l modofice de comun acord, n conditiile prevazute de statutul profesiei;-de a alege si de a fi ales n organele de conducere ale profesiei n conditiile prevazute n lege si n statut;-pentru a ctivitatea saprofesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute n interesul procesual al clientului sau;-de a pastra secretul profesional;-de a avea propriul sistem de asigurari sociale;-de a avea contacte cu clientul sau ori de cte ori acest lucru se impune;-dreptul la sediu principal si secundar;-de a fi ocrotiti de lege n exercitarea profesiei, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat;-avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau n scris, n forma adecvata si cu repsectarea prevederilor legii, n fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de justitie, daca aceste sustineri sunt n legatura cu apararea n acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.Principalele ndatoriri ale avocatului sunt:-sa nu exercite profesia dect dupa emiterea deciziei de primire n barou si nscrierea pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei;-sa studieze temeinic cauzele care i-au fost ncredintate, angajate sau din oficiu;-sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului ncredintat;-sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea serviciului profesional pentru care a fost angajat;-sa pastreze secretul profesional;-sa si decline calitatea si identitatea n fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra n contact, cu prilejul ndeplinirii actelor specifice profesiei;-sa respecte modalitatile de ncetare a contractului de asistenta juridica;-sa asigure substituirea n cazul n care avocatul este mpiedicat sa ndeplineasca serviciul profesional la care s-a angajat;-sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala;-sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces;-ori de cte ori este necesar, n raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata;-sa acorde asistenta juridica n cauzele n care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou;-sa se asigure pentru raspunderea profesionala, n conditiile stabilite prin statutul profesiei.Prin raspundere profesionala se ntelege acoperirea daunelor efective de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale statutului si ale regulilor deontologice.Suspendarea, transferul si ncetarea calitatii de avocatPotrivit art.27 din legea 51/1995 si art.49 din Statut, exercitarea profesiei de avocat se suspenda:a.pe toata durata existentei starii de incompatibilitateb.n temeiul unei hotarri judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesac.n caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pna la lichidarea integrala a datoriilord.la cererea scrisa a avocatului.Avocatul mpotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca n termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa si asigure substituirea.Transferul solicitat de avocat la un alt barou, pentru motive justificate, se va adresa n scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Cererea de transfer va fi nsotita de actele pe care se ntemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitata la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.Dupa verificarea de catre consiliul baroului a modului n care au fost respectate de catre petent, dispozitiile privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, rpecum si a conditiilor de primire n profesie, va emite o decizie cu privire la transfer ce se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Decizia prin care s-a respins cerere de transfer va fi motivata si poate fi contestata, n termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.Calitatea de avocat nceteaza:a.prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei, avocatul este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea;b.prin deces, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatiidefunctului, iar n lipsa lor, de catre avocatii desemnati de coniliul baroului;c.prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;d.n cazul n care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care l face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.ncetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea n cauza din Tabloul avocatilor.Daca avocatul ndeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, pe baza unui aviz medical anual privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat, va putea sa solicite continuitatea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului. Decizia de respingere a mentinerii n activitate poate fi contestata, n termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.Raspunderea disciplinara a avocatilorProtectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt ndatoriri ale fiecarui avocat, ncalcarea lor constituind abateri disciplinare grave.Avocatul raspunde disciplinar pentru neresoectarea prevederilor legii avocaturii sau ale statutului, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum orice fapte savrsite n legatura cu profesia sau n afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa nainteze consiliului baroului orice plngere facuta mpotriva unui avocat si sa l nstiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita mpotriva unui avocat.Instantele disciplinare sunt:a.comisia de disciplina a barouluib.Comisia centrala de disciplinac.Consiliul U.N.B.R., n plenul sau.a.comisia de disciplina a baroului judeca, n prima instanta, n complet de 3 membri, abaterile disciplinare savrsite de avocatii nscrisi n cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savrsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R. b.n cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Comisia de disciplina judeca:-ca instanta de fond, n complet de 3 membri, abaterile savrsite de membri Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;-n contestatie, n complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. mpotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a ncheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege.c.Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, n plenul sau, mai putin cel n cauza, judeca recursurile declarate mpotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplinara, ca instanta de fond, si a ncheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege. Constituie abateri disciplinare grave:1.fapta savrsita de avocat, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotarrile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului n care avocatul este nscris sau n care si are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati;2.nerespectarea secretului profesional referitor la orice spect al cauzei. Aceasta obligatie este absoluta si nelimitata n timp. Avocatul nu poate fi obligat n nici o circumstanta si de catre nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional, cu exceptiile prevazute de lege;3.angajarea unui nou client, daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele aflate de la un lat client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta;4.nceperea activitatii prin oricare dintre formele de executare a profesiei, naintea obtinerii aprobarilor din partea consiliului baroului;5.nerespectarea la Consiliul baroului a hotarrilor judecatoresti prin care au fost condamnati, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savrsite n legatura cu exercitarea profesiei;6.exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art.49 din statut, n perioada msurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava. Avocatul este dator sa ncunostinteze de ndata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa,7.eliberarea a mai mult de doua recomandari, indiferent daca recomandarea se refera la ndrumarea efectiva a avocatului stagiar sau daca sprijina cererea acestuia pentru primirea n profesie ca avocat stagiar;8.nendeplinirea obligatiilor de ndrumare profesionala si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar;9.ncalcarea obligatiei fostilor magistrati de anu pune concluzii la instantele la care au functionat, timp de 2 ani de la ncetarea functiei detinute;10.ncalcarea obligatiei fostilor procurori de cadre de politie de a nu acorda asistenta juridica la nici un organ de urmarire penala din localitatea unde au functionat timp de 2 ani anteriori primirii n profesie;11.nerespectarea interdictiei privind exercitarea la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pna la gradul al treilea inclusiv ndeplineste functia de magistrat;12.folosirea de catre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n scopul dobndirii clientelei, n mod nemijlocit sau prin persoane interpuse;13.folosirea mijloacelor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei ca reclama cu scopul dobndirii de clientela, n alte conditii dect cele permise de lege;14.refuzul avocatului de a-si declina calitatea si identitatea n fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra n contact, cu prilejul ndeplinirii actelor specifice profesiei;15.neplata contributiilor lunare n cuantumul si la termenele stabilite;16.nerespectarea obligatiei de a se abtine de la exercitarea oricarei activitati profesionale n cazul n care exista sau survine un conflict de interese;17.nerespectarea, de catre avocat, a obligatiei privind tinerea la zi a evidentelor stabilite de lege si statut.Sanctiunile deisciplinare ce pot fi aplicate avocatilor, potrivit art.73 alin.1 din legea nr.51/1995, sunt:-mustrarea-avertismentul-amenda de la 500.000 lei la 5000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului-interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an-excluderea din profesie.n caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pna la judecarea definitiva a cauzei. Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata n consideratie la aplicarea sanctiunii.Consiliile baroului sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.Relatiile dintre avocat si client. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si clientn executarea profesiei, avocatii trebuie sa respecte anumite reguli si uzuante, n functie de persoanele cu care intra n contact.n literatura juridica de specialitate au fost exprimate o serie de reguli deontologice care, n principal, se refera la:A. fata de clienti, avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea intereselor acestora, informndu-i exact si corect asupra situatiei lor.Pentru nendeplinirea obligatiilor sale, avocatul este obligat:a.sa actioneze cu promptitudine n reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei;b.sa trateze adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura mprejurarilor si specificul cauzei;c.sa refuze un client, ori de cte ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine seviciul profesional solicitat;d.sa nu neglijeze cauzele clientului;e.sa respecte orice persoana implicata n procedurile legale n care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intererselor clientului reprezentat;f.n activitatea de consiliere, sa actioneze cu tact si rabdare pentru a nfatisa si a explica clientului toate aspectele cazului n care l asista si/sau l reprezinta pe client;g.sa foloseasca cel mai potrivit limbaj n raport cu starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice;h.sa se consulte adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cnd este cazul, asistenta si reprezentarea clientului;i.sa respecte optiunile clientului n ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezntarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional;j.sa se consulte permanent cu clientul n legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat;k.sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate;l.sa atentioneze clientul cu privire la consecinte, sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asitenta juridica, ori de cte ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte nelegale sau consecinte legale negative;m.sa se consulte permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati n comun n ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinate n adoptarea acestora, astfel nct fiecare client sa poata lua propriile decizii, n baza unor informatii complete, n cazul n care avocatul asista n comun mai multi clienti;n.sa ofere clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, n limitele informatiilor furnizate de client;o.sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client n activitati infractionale ori contraventionale;p.sa se retraga imediat si sa renunte la asitarea si reprezentarea clientului, n cazul n care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la nceputul asistentei si/sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale;q.sa informeze rezonabil clientul n legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii si sa raspunda cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului;r.sa explice clientului mprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, n mod rezonabil, corespunzator cu mprejurarile concrete ale cazului;s.sa tina distinct evidenta bunurilor apartinnd clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost mcredintate n legatura cu exercitarea profesiei;t.sa predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane ndreptatite bunurile ncredintate de client, cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei ntelegeri cu clientul;u.sa nu angajeze discutii, n cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, fara acordul prealabil al confratelui sau.B.fata de magistrati, avocatul are datoria sa aiba o atitudine de consideratie. Conduita sa trebuie sa evite servilismul, dar si familiarismul, sa asigure respectarea persoanei sale, si a interesului clientului sau. O comportare corecta fata de magistrati nu exclude parerea prorie n cazul unor atitudini contrare.C.fata de partea adversa, avocatul este tinut sa fie moderat, cuviincios n pledoariile sau concluziile scrise, sa se abtina de la calificari ofensatoare, calomnioase sau care sa loveasca n demnitatea umana.D.fata de avocatii adversarului, avocatul trebuie sa manifeste cofraternitate, corectitudine, loialitate si diligenta. Acest lucru l obliga la moderatie n replici, la comunicarea actelor de procedura necesare, la interdictia de a lua legatura cu partea adversa n lipsa avocatului ei.E.fata de baroul din care face parte este obligat sa se supuna regulilor stabilite, sa manifeste sentimente de cofraternitate. n orice ocazie, avocatul nu trebuie sa iute legaturile profesionale care-l ataseaza confratilor, juramntul identic pe care l-au prestat si solidaritatea care trebuie sa-i uneasca.F.fata de societate, avocatului i se cere nalta moralitate, sa se supuna legilor, o comportare din care sa reiasa ca este un factor de ordine fata de regulile democratice, stabilite n societate, avnd o contributie esentiala la mentinerea valorilor umane.Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei, conditii ce ntregesc propria demnitate a acestuia.Organizarea si executarea profesiei de consilier juridicProfesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizeaza ca un corp profesional si se executa conform prevederilor legii privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si ale statutului profesiei.n exercitarea profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, codului de deontologie profesionala si statutului profesiei.Colegiul teritorial al consilierilor juridici, este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii juridici asociati n aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic n mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici si activeaza n baza statutului propriu.n cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membri si o comisie de disciplina formata din 3-5 membri, a caror atributii sunt stabilite prin regulamente proprii de functionare aprobate de Adunarea generala a Colegiului, n baza hotarrilor Consiliului U.C.C.J.R. (uniunea colegiilor consilierilor juridic din Romania).U.C.C.J.R. este formata din toate colegiile consilierilor juridic din Romania si cuprinde toti consilierii nscrisi n Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a exercitarii profesiei de consilier juridic n Romania.U.C.C.J.R. este persoana juridica de interes general, are patrimoniu si buget propriu, bugetul fiind format din contributiile colegiilor n cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R.Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit n activitati producatoare de venituri, n conditiile dreptului comun.Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:a.Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Roamnia;b.Consiliul U.C.C.J.R.;c.Biroul executiv;d.Presedintele;e.Prim-vicepresedintele;f.Vicepresedinti.n structura centrala a U.C.C.J.R. functioneaza:a.secretarul general;b.Comisia centrala de cenzori;c.Comisia centrala de disciplina;d.Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic;e.Aparatul tehnic administrativ.Dobndirea si ncetarea calitatii de consilier juridicProfesia de consilier juridic nu este una liberala, asa cum este cea de avocat, el putnd sa fie numit n functie sau angajat n munca, n conditiile legii.Potrivit prevederilor art.8 din legea nr.514/2003, poate fi cosilier juridic cel care ndeplineste urmatoarele conditii:a.este cetatean roman si are domiciliul n Romania;b.are exercitiul drepturilor civile si politice;c.este licentiat al unei dacilitati de drept;d.este apt din punct de vedere mediacl pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat n conditiile legii;e.nu se afla n vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege.Potrivit legii nr.514/2003, profesia de consilier juridi este compatibila cu urmatoarele activitati:a.activitateadidactica universitara si de cercetare juridica, activitatea literara, culturala si publicistica nesalarizata;b.n functia de arbitru, mediator sau expert, n conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;c.participarea la comisii de studii, de ntocmire a proiectelor de reglementari juridice.Atributiile, drepturile si raspunderea consilierilor juridiciAtributiiPotrivit prevederilor art.10 din Statut, activitatea profesionala a consilierului juridic se realizeaza prin:a.consultati si cereri cu caracter juridic n toate domeniile dreptuluib.redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteiac.redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractualed.asitenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesatee.redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtamntului si a datei actelor ncheiate, care privesc persoana juridica n favoarea careia consilierul juridic exercita profesiaf.avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridicg.verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizareh.semnarea la soliocitarea conducerii, n cadrul reprezentarii, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentatai.asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice n serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncaj.apara drepturile si interesele legitime ale acestora n raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina, n conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii.Consilierul juridic tine evidenta n cazurile litigioase sau nelitigioase n care a fost sesizat. Indiferent de reglementarile persoanei juridice sau entitatii n favoarea careia si exercita profesia, consilierul juridic va tine evidenta urmatoarele activitati:-intrarile si iesirile de corespondenta juridica numerotate si datate-registrul de evidenta privind orice situatie litigioasa cu care a fost sesizat-registul de evidenta privind avizele scride-datate si numerotate-registrul de nregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor.Drepturile consilierului juridic:-sa fie nscris n Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, daca ndeplineste conditiile cerute de lege-sa acorde consultanta juridica, sa redacteze, sa contrasemneze, sa avizeze pentru legalitate acte juridice, sa asiste si sa reprezinte orice institutie, autoritate publica, persoana juridica sau orice entitate interesata n toate domeniile de drept, n conditiile legii si ale statutului profesiei-sa asiste, sa acorde consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate, n conditiile legii si ale statutului profesiei-pentru activitatea depusa, consilierul juridic are dreptul sa fie remunarat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar-n scopul asigurarii profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile-n vederea exercitarii libere a profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii, codului de deontologie profesionala si prezentului statut al profesiei-dreptul la opinie profesionala consilierul este garantat. Indiferent de forma n care si desfasoara activitatea profesionala, se subordoneaza, numai pe linie administrativa, persoanei juridice n favoarea careia si exercita profesia-n exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde si exercita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat-consilierul juridic stagiar are dreptul sa puna concluzii la judecatorie si tribunale, ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale-consilierul juridic definitiv are dreptul sa puna concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale-sa fie remunarat pentru activitatea depusa conform prevederilor formei scrise a raportului juridic, care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar-de a asigura secretul profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde si exercita profesia sunt inviolabile-este liber sa aleaga si sa schimbe n orice moment optiunea sa pentru exercitarea profesiei-dreptul de a alege si de a fi alesi n organele de conducere ale colegiilor si ale U.C.C.J.R., n conditiile prevazute de statutele acestor organizatii profesionale-de a nu raspunde penal, material, administrativ sau disciplinar pentru sustinerile facute oral ri scris n fata instantei de judecata sau a altor organe, daca acestea sunt n legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost ncredintata-n activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii n conditiile prevazute de legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.ndatoririle consilierului juridic-consilirul juridic este obligat sa apere drepturile si interesele legitime ale institutiei, persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care exercita profesia, asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic emise de acestea;-n activitatea de consultanta sa reprezentare, sa formuleze punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului sau profesional;-de a nu se pronunta asupra aspectelor economice, tehnice sau de alta natura cuprinse n documentul avizat ori semnat de acesta;-sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces;-sa studieze temeinic cauzele n care asista sau reprezinta institutiile, autoritatile ori entitatile interesate, sa se prezinte la termene la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii;-sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile n proces, sa depuna conluzii orale sau note de sedinta ori de cte ori considera necesar acest lucru sau instanta de jdecata dispune n acest sens;-sa participe la sedintele convocate de Cosiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care fac parte;-sa tina evidentele cerute de lege si pe cele prevazute n regulementele corpurului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R.-cu privire la cauzele n care asista sau reprezinta;-sa avizeze pentru legaliate actele juridice si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului U.C.C.J.R.;-sa restituie actele ce le-au fost ncredintate institutiei, autoritatii sau entitatii interesate de la care le-au primit;-n vederea exercitarii profesiei, consilierul juridic definitiv sau stagiar, este obligat sa se nscrie pe Tabloul tinut de colegiul teritorial;-n concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate si competenta drepturile si interesele legitime ale autoritatii sau persoanei juridice pe care o reprezinta si sa respecte normele de deotologice profesionala prevazute n legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si atatutului acestei profiesii;-sa pastreze secretul profesional si confidentialitatea activitatii sale privitor la cauza ce i-a fost ncredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege;-sa respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare n aceeasi cauza sau n cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea;-nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare n aceeasi cauza sau n cauze conexe;-nu poate pleda mpotriva partii care l-a consultat mai nainte n legatura cu aspectele litigioase ale pricinii;-sa poarte roba n fata tuturor instantelor judecatoresti;-nu poate ndeplini functia de expert, traducator n cauza n care este angajat;-sa anunte n scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice intentie de modificare a optiunii sale privind exercitarea profesiei;-de a raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii, statutului profesiei si ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice n slujba careia se afla;-sa achite obligatiile financiare ce-i revin fata de organele profesiei;-sa si decline calitatea si sa si probeze identitatea cu actul Legitimatie de consilier juridic n fata tuturor instantelor judecatoresti de orice grad, institutiilor si autoritatilor statutului si a altor consilieri juridici si avocati cu care intra n contact cu prilejul ndeplinirii actelor specifice profesiei;-de a preda, la ncetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitarii profesiei fata de o persoana juridica publica sau privata, entitate interesata, romana ori straina, pe baza de proces-verbal, n vederea arhivarii, toate documentele aferente activitatii depuse. Predarea pe baza de proces-verbal, numerotat si datat, a documentelor mentionate mai sus l descarca n totalitate, de orice raspundere, pe consilierul juridic.Organizarea si functiile notariatuluiBirourile de notari publiciPotrivit art.14 din lege, activitatea notarilor oublici se desfasoara n cadrul unui birou, n care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.Pentru efectuarea lucrarilor din cadrul biroului notarial public, notarul poate ncheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt personal auxiliar, avnd si posibilitatea de a ncheia contracte civile cu colaboratori exeterni.Biroul de notar va avea arhiva si registratura proprie, iar notarul public este obligat sa tina o evidenta financiar-contabila. Potrivit art.102 din lege, arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se conserva si se preda n conditiile legii, deci acest aspect prezinta importanta deosebita. Art.40 din Regulament stabileste ca la biroul notarului public se tin urmatoatele registre:a.registrul generalb.opisul registrului generalc.registrul de succesiunid.opisul succesiunilore.registrul special de renuntari la succesiunef.opisul renuntarilor la succesiuneg.registrul de termene succesorialeh.registrul de depozitei.registrul de depozite registrul de protestej.registrul de consultatii juridice notarialek.registrul de traduceril.registrul de corespondenta.Camera Notarilor Publicin circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cte o Camera a Notarilor Publici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza n circumscriptia Curtii de apel. Camera Notarilor Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici. Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are urmatoarele atributi:a.rezolva plngerile partilor mpotriva notarilor publici si a notarilor stagiari, lund masurile corespunzatoare si aducndu-le la cunostinta Uniunii Nationale a Notarilor Publici;b.deleaga, n cazuri execeptionale, pentru o perioada determinata, un notar public, din aceeasi circumscriptie a judecatoeriri, care sa asigure functionarea unui alt birou de notar public, cu ncunostintarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici;c.informeaza Uniunea Nationala a Notarilor Publici n legatura cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si face recomandari cu privire la persoanele ce urmeaza sa fie propuse de uniune pentru numirea lor n functia de notar publici de catre ministrul justitiei;d.reprezinta Camera n relatiile cu tertii la nivelul circumscriptiei Curtii de apel;e.ntocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea membrilor sai;f.tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei membrilor sai;g.procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul Notarilor Publici si asigura difuzarea acestuia;h.ndeplineste alte atributii prevazute de lege si de regulament.Uniunea Nationala a Notarilor PubliciNotarii publici din Romania se constituie n Uniunea Nationala a Notarilor Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care si alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu.Consiliul uniunii are urmatoarele atributii:a.propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori ncetarea calitatii de notar public;b.propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici;c.stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notari publici;d.aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia;e.reprezinta Uniunea Nationala a Notarilor Publici n raporturile cu tertii, pe plan intern si international;f.ndeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regulament.Drepturile notarilor publiciPotrivit prevederilor art.11, notarii publici au urmatoarele drepturi:a.sa aleaga si sa fie alesi n organele reprezentative ale Uniunii si ale Camerelor, n conditiile prevazute n statut; dreptul la vot nu poate fi delegat;b.sa se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii si ale Camerelor si sa primeasca informatiile solicitate;c.sa participe la manifestarile organizate de Uniune si de Camera din care face parte;d.sa poarte nsemnele Uniunii;e.sa beneficieze de un concediu anual de 30 de zile lucratoare;f.sa aiba acces la toate datele care privesc organizarea administrativa a activitatii notariale att la nivelul Camerelot, ct si al Uniunii;g.sa li se acorde pentru merite deosebite recompense diplome de onoare si de execlenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, a Consiliului Uniunii;h.sa beneficieze de asigurari sociale n conditiile legii.ndatoririle notarilor publiciObligatiile membrilor Uniunii sunt nscrise n art.13 din Statut, fiind urmatoarele:a.sa respecte dispozitiile legii si ale regulamentului;b.sa respecte dispozitiile statutului si hotarrile organelor de conducere ale Uniunii si ale Camerelor;c.sa rezolve sarcinile ce le-au fost ncredintate de organele de conducere, sa conlucreze activi la aplicarea si executarea hotarrilor acestora si sa actioneze pentru realizarea scopului Uniunii;d.sa participe la manifestarile iniate de organele de conducere, la activitatile profesionale, precum si la sedintele organelor de conducere din care fac parte;e.sa se abtina de la deliberarile organelor de conducere n care sunt alesi, n cazul n care, n ndeplinirea unor atributii ale acestor organe, au un interes propriu;f.sa achite cu regularitate cotele de contributiei stabilite pentru formarea bugetului Camerelor si al Uniunii;g.sa pastreze secretul profesional;h.sa pastreze n cadrul profesiei confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate n organele de conducere;i.sa respescte normele, principiile si ndatoririle deontologiei notariale si sa aiba un comportament demn n exercitarea profesiei.Nerespectarea acestor obligati constituie abateri desciplinare care se sanctioneaza potrivit art.41 di lege.Raspunderea notarilor publiciNotarul reprezinta, alaturi de avocat si consilierul juridic, un partener al justitiei, un magistrat n materie neconteincioasa.Pentru ncalcarea obligatiilor sale profesionale atunci cnd a cauzat un prejudiciu, notarul public raspunde civil, n conditiile legii civile. De aceea este nevoie de o asigurare de raspundere profesionala, care se realizeaza prin Casa de asigurari, constituita n acest scop.Raspunderea disciplinara a notarului publici intervine pentru abaterile prevazute de art.39 din lege, respectiv:a.ntrziere sau neglijenta n efectuarea lucrarilor;b.lipsa nejustificata n efectuarea lucrarilor;c.nerespectarea secretului profesional;d.comportament care aduce atingerea onoarei sau probitatii profesionale.Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica notarilor publici sunt:a.observatie scrisa;b.amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea n termen de 30 zile de la data ramnerii definitive a hotarrii atrage suspendarea de drept a notarului public pna la achitarea sumei;c.suspendarea din functie pe o durata de maximum 6 luni;d.excluderea din profesie.Organizarea profesiei de executor judecatorescExecutorul judecatoresc este nvestit, potrivit prevederilor art.2 alin.1 din legea nr.188/2000 mentionata, sa ndeplineasca un serviciu de interes public, sa realizeze procedura prin intermediul careia, creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarre judecatoreasca sau print-un alt executoriu, reuseste sa constrnga pe debitorul sau sa realizeze prestatia nscrisa n titlul pus n executare, daca acesta nu ntelege sa-si execute obligatia de buna voie. Activitatea executorilor judecatoresti se exercita n cadrul unui birou, n care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personal corespunzator si art.12 alin.1 din lege.Biroul executorului judecatoresc trebuie sa fie nregistrat n termen de 90 de zile de la emiterea ordinului de numire al ministrului justitiei. Pentru nregistrarea si tinerea evidentelor activitatii biroului de executor judecatoresc, n cadrul biroului se tin urmatoarele documente:-registrul general-opisul registrului general-registrul de valori-registrul de nregistrare a notificarilor-registrul de corespondenta-evidenta fiscala.Pentru efectuarea lucrarilor, executorul judecatoresc poate ncheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt pesonal auxiliar si daca este cazul poate ncheia contracte civile cu colaboratori externi.Camera executorilor judecatoresti Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membrii, alesi dintre membrii camerei respective, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o perioada de 3 ani.Pentru activitatile curente, colegiul director are un secretar salrizat si personal auxiliar stabilit de adunarea generala.Atributiile Colegiului director sunt:a.rezolva plngerile partilor executtorilor judecatoresti si executorilor judecatoresti stagiari, lund masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostinta Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;b.deleaga, n cazuri execeptionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc, cu ncunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui judecatoriei n a carei circumscriptiei urmeaza sa si exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata dect dupa un an, n afara cazului n care executorul judecatoresc delegat si da acordul;c.informeaza Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti n legatura cu activitatea birourilor executorilor judecatoresti, asupra necesarului de executori judecatoresti si executori judecatoresti stagiari si face recomandari cu privire la persoanele care urmeaza sa fie propuse de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti pentru numirea lor n functia de executor judecatoresc de catre ministrul justitiei;d.ntocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curecnta a executorilor judecatoresti;e.tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei executorilor judecatoresti si a contributiei membrilor sai;f.procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul executorilor judecatoresti si asigura difuzarea acestuia;g.ndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acestuia si de Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.Uniunea Nationala a Executorilor JudecatorestiUniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania este organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti cu dreptul de a prfesa n acest domeniu de activitate, numiti potrivit prevederilor art.16 din lege.Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul si presedintele.Congresul Uniunii se ntruneste anual la convocarea consiliului si este constituit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala potrivit normei de reprezentare stabiliote prin statut, din presedintii camerelor si ceilalti membrii ai Consiliului Uniunii.Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti are urmatoarele atributii:a.adopta Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si pe cel al Casei de asigurari;b.alege presedintele si vicepresedintii Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, precum si alte organe stabilite prin statut;c.alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere ale Casei de asigurari;d.alege si revoca membrii Comisie superioare de disciplina, fiecare Camera a executorilor judecatoresti avnd dreptul la cte un reprezentatnt;e.analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;f.aproba bugetul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si al Casei de asigurari;g.ndeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala a Camerei respective, pentru o perioada de 3 ani, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut. Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti ndeplineste urmatoarele atributii:a.solicita ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori ncetarea functiei de executor judecatoresc;b.propune ministrului justitiei, n vederea aprobarii, numarul necesar de birouri de executori judecatoresti;c.aproba cotele de contributie ale birourilor executorilor judecatoresti la Camera executorilor judecatoresti, precum si cele ale Camerelor executorilor judecatoresti la Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, potrivit statutului acesteia;d.propune ministrului justitiei conditiile de desfasurare a concursului sau examenului de admitere n profesia de executor judecatoresc si a examenului de capacitate;e.ndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a aceteia sau de statut.Presedintele si 2 vicepresedinti ai Uniuniisunt alesi de Congres dintre membrii Consiliului Uniunii. Durata mandatului acestora este de 3 ani cu posibilitatea de a fi realesi o singura data.Atributiile presedintelui si vicepresedintilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.n cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti functioneaza o casa de asigurari pentru asigurarea de rapundere civila a executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica, n conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.IncompatibilitatiPotrivit prevederilor art.40 din lege, exercitarea functiei de executor judecatoresc este incompatibila cu:a.activitatea salarizata n cadrul altor profesii, exceptnd activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;b.calitatea de deputat sau se senator ori de consilier n consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;c.desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;d.calitatea de asociat ntr-o sociatate n nume colectiv, asociat comanditat n societatile n comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, direcotr general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.Suspendarea si ncetarea calitatii de executor judecatoresc.Potrivit art.23 din legea nr.188/2000, exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda an urmatoarele cazuri:a.n cazul n care mpotriva executorului judecatoresc s-a luat masura retinerii, arestarii preventive sau trimiterii n judecata penala;b.n cazurile de incompatibilitate prevazute la art.40, precum si n cazul interdictiilor prevazute de lege;c.n caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, pna la achitarea lor integrala;d.n caz de incapacitate temporara de munca;e.la cererea executorului judecatoresc, pentru motive ntemeiate.Calitatea de executor judecatoresc nceteaza n urmatoarele cazuri:a.la cerere;b.prin pensionare sau n cazul constatarii incapacitatii de munca, n conditiile legii;c.prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, n conditiile legii, ntr-un alt birou, n termen de 6 luni;d.prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, n conditiile prezentei legi;e.n cazul condamnarii definitive la o pedeapsa privativa de libertate pentru savrsirea unei infractiuni;f.n cazul constatarii vadite sale incapacitati profesionale;g.n cazul n care executorul judecatoresc nu mai ndeplineste conditiile prevazute la art.15 din lege.Drepturile executorilor judecatoresti-executorii judecatoresti si exercita personal atributiile si se bucura de stabilitate n functie, neputnd fi transferati n alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;-pentru serviciul prestat, executorii judecatoresti au dreptul, la onorarii minimale si maximale stabilite d ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.ndatoririle executorilor judecatoresti-de a-si exercita profesia cu respectarea dispozitiilor legii executorilor judecatoresti, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a legii, ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile n materie;-de a nu refuza n mod nejustificat ntocmirea actelor de executare ori bunelor moravuri;-interdictia de a-si face reclama prin orice mijloace, cu exceptia celor permise de lege.Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti este ndreptata sa faca publicitate prin mass-media asupra ntregii activitati a executorilor judecatoresti:-executorii judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta n cadrul activitatii lor, chiar si dupa ncetarea functiei, cu exceptia cazurilor n care legea sau partile interesate i elibereaza de aceasta obligatie;-sa participe, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, de camerele executorilor judecatoresti de pe lnga curtile de apel, de institutii de nvatamnt superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala;-este interzis executorilor judecatoresti sa dobndeasca direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita;-sa se asigure de raspundere profesionala prin Casa de asigurari constituita n acest scop, potrivit art.34 din lege.Raspunderea executorilor judecatorestiRaspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata pentru prejudiciile cauzate prin modul n care si exercita obligatiile profesionale ce i revin si este garantata prin casa de asigurari constituita n conditiile art.34 din lege. Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri:a.nerspectarea secretului profesional;b.ncalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute de lege;c.savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri;d.nendeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract;e.ntrzierea sistematica si neglijenta n efectuarea lucrarilor;f.absenta nejustificata de la birou.Sanctiunile disciplinare se aplica n raport cu gravitatea faptelor si constau n:a.mustrare;b.avertisment;c.amenda de la 50 lei RON la 500 lei RON care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecatoresti n a carei raza teritoriala este situat biroul executorului judecatoresc respectiv.;d.suspendarea din functie pe o durata de la o luna la 6 luni.Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat n conditiile prevazute la art.22 din lege, ncepnd cu data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti de condamnare.Competenta executorilor judecatorestiPentru exercitarea atributiilor executorilor judecatoresti, legea a prevazut o delimitare clara a competentei acestora fata de atributiile instantelor judecatoresti sau a altor organe carora legea le confera atributii jurisdictionale, de justa rezolvare a acestei probleme depinznd nu numai realizarea sarcinilor ce revin unei structuri a statului de drept, dar si respectarea cu sfintenie a drepturilor si intereselor partilor din proces si a altor persoane interessate n nfaptuirea si finalizarea actului de justitie.Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.188/2000, executorii judecatoresti au urmatoarele atributii:a.punerea n executarea a dispozitilor cu caracter civil din titlurile executorii;b.notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;c.comunicarea actelor de procedura;d.recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante:e.aplicarea masuriolor asiguratorii despuse de instanta judecatoreasca;f.constatarea unor stari de fapt n conditiile prevazute de Codul de procedura civia;g.ntocmirea proceselor-constatarea unot stari de fapt n conditiile prevazute de Codul de procedura civila verbale de constatare, n cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila;h.ntocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz;i.orice alte acte sau operatiuni date de lege n competenta lui. Subiectele1.notiunea de jurisdictie, delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publice2.actul jurisdictional si actul administrativ3.continutul si felurile jurisdictiei4.principiile organizarii judecatoresti5.organizarea instantelor judecaresti si a instantelor militare6.consiliul superior al magistraturii7.ministrul justitiei8.conducerea instantelor judecatoresti9.ministerul public, participarea procurorului n procesul penal10.magistratii instantelor11.institutul national al magistraturii, drepturile si obligatiile magistratilor12.raspunderea juridica a magistratilor13.asistentii judiciari14.auxiliarii justitiei15.structurile organizatorice ale avocaturii16.formele de exercitare a profesiei de avocat17.avocatii stagiari18.organizarea si executarea profesiei de consilier juridic19.organizarea si functiile notariatului20.organizarea profesiei de executor judecatoresc.