REFERAT PEDAGOGIE: INSEMNATATEA LITERATURII PENTRU COPII

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Christine
INSEMNATATEA LITERATURII PENTRU COPIIOBIECTIVEDupa ce vor studia aceasta tema, cursantii vor putea:- sa evidentieze trasaturile literaturii pentru copii;- sa identifice specii literare, culte si populare, accesibile copiilor de varsta prescolara siscolara mica;- sa integreze texte apartinand literaturii pentru copii in patrimoniul literar national siuniversal.CUPRINS1. Conceptul de literatura pentru copii2. Genuri si specii literare accesibile copiilor de varsta prescolara si scolara3. Folclorul literar al copiilorBibliografie"Opera literara se afla intotdeauna dincolo deorice experienta creatoare si dincoace de orice experienta delectura. Ea este altceva decat crede ca a lasat in ea cel care acreat-o si mai mult decat descopera in ea cel care ointerpreteaza."(Gheorghe Craciun)1. Conceptul de literatura pentru copiiOmul, spre deosebire de alte fiinte, are ca atribut definitoriu gandirea, reprezentandacel stadiu evolutiv al materiei, in care eul uman se separa in obiect si subiect al cunoasterii,in care se cunoaste pe sine insusi. Constiinta umana presupune posibilitatea unei alte existentepe plan ideatic, universul artistic, un univers creat prin arta si cunoscut prin arta( cf. Parfene,Constantin - Teorie si analiza literara, Editura Stiintifica. Bucuresti, p. 11-12).Literatura s-a nascut din necesitatea omului de a cunoaste si a se cunoaste, a vietui si asupravietui, a comunica si a se comunica. Fiind o fiinta sociala, omului ii este caracteristicasituatia colocviala, placerea traita in actul comunicarii trebuie inteleasa ca transmiterea unorgesturi, atitudini si comportamente ancestrale ale situatiilor primare cand omul preistoric aajuns la revelatia constiintei de sine. Dialogul este cunoscut ca una din modalitatile prin careoamenii se gasesc si se cunosc reciproc, lumea existand in pluralitatea povestirilor,comunicate prin cuvant, prin rostire, gesturi, mimica. Astfel, literatura pentru copii, ca arta acuvantului, transfigureaza realitatea in toata complexitatea ei, oferind copilului un bogatunivers de gandire si sentimente, stimuland interesul si pasiunea acestuia pentrucunoastere.Literatura pentru copii este o componenta importanta a literaturii nationale, incluzandtotalitatea creatiilor care, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate si nivelulrealizarii artistice, sunt capabile sa intre intr-o relatie afectiva cu cititorii lor, copiii.Se poate observa faptul ca se pune un accent deosebit, pe langa gradul deaccesibilitate, pe profunzimea mesajului si pe nivelul realizarii artistice, dovedindu-se astfelrolul hotarator pe care il are functia artistica in existenta unei opere literare, asa cum observaI. Pascadi (in Nivele estetice, Editura Academiei, Bucuresti, 1972, p.140): "Prima functie aoperei (literare) este aceea de a fi opera, de a exista ca un organism autonom cu o finalitateproprie si numai astfel va putea ajunge sa indeplineasca vreun loc in afara."Dragostea pentru literatura se poate dezvolta la copii inca de la varsta prescolara, ceeace nu inseamna o renuntare la exigentele esteticului, ci o sensibilizare a micilor ascultatoriprin intermediul fortei expresive a limbajului artistic. Rolul hotarator in dezvoltareasensibilitatii artistice a copiilor il joaca, pe langa parinti, educatoarea si apoi invatatorul, caretrebuie sa aleaga opere accesibile varstei prescolare si scolare mici, prin care sa cultive gustulestetic al copiilor, discernamantul critic, sa realizeze educatia intelectuala, estetica si morala.2. Genuri si specii literare accesibile copiilor de varsta prescolara si scolaraLiteratura pentru copii ofera micilor ei cititorii/ascultatori un univers propriu decunoastere, in care copilului i se releva propriile nazuinte si aspiratii, ii satisface nevoia deinvestigatie si curiozitatea specifica varstei, conducandu-l cu pasi mici, dar siguri, spre ocunoastere profunda a omului si a lumii ce-l inconjoara.Prin lectura, copiii cunosc nu numai creatiile literare dedicate lor, ci si creatii care prinvaloarea lor artistica si prin mesajul lor profund uman intereseaza si pe adulti. Creatiilepopulare, in versuri sau proza, au constituit dintotdeauna un izvor nesecat de cunoastere,formand fondul ancestral al oricarei literaturi. Literatura populara romaneasca ofera un bogatizvor de inspiratie literaturii culte; datinile, obiceiurile si aspiratiile oamenilor din popor fiindcunoscute prin intermediul cantecului, jocului si al lecturii.Un rol deosebit in dezvoltarea sensibilitatii copiilor si in formarea viitoareipersonalitati il joaca operele lirice. Printre creatiile lirice studiate in clasele mici putem aminticantecul de leagan, doina, colinda, pastelul, poeziile despre copilarie, vietuitoare, natura,poeziile despre patrie si eroi. Aceste creatii dezvaluie prezenta directa a eului liric,transmitand emotia artistica printr-un limbaj afectiv, ce implica o mare densitate de sugestii.Treptat, copiii vor ajunge sa identifice " imaginile frumoase", devenind sensibili laexpresivitatea limbajului poetic, cultivarea acestei sensibilitati este o sarcina permanenta aeducatoarei si a invatatorului care trebuie sa-i indrume pe copii spre cunoasterea sievidentierea ideilor poetice, spre relevarea imaginilor artistice ale textului, reusind astfel saidentifice mesajul operei lirice.Genul epic pune in prim plan povestirea, copilul fiind atras de desfasurarea epica,deseori identificandu-se cu personajele basmelor citite. Prin intermediul literaturii copilul "poate realiza o binevenita dedublare a sa atunci cand se recunoaste in altul. inainte de a puteaintelege ca eul sau se afla necesarmente in contact cu alte euri, el isi afla un alter egomultiplicat in fiecare personaj cu care simpatizeaza: copil, zana, print, iepure, gandacel etc.",subliniaza Bianca Bratu in Prescolarul si literatura (studiu si antologie), EDP, Bucuresti,1977, p.15.Dintre speciile genului epic in versuri, sunt recomandabile copiilor fabula si legenda,iar dintre cele in proza - povestirea, legenda, basmul, povestea, snoava, romanul de aventurisau cel stiintifico-fantastic, literatura de informare stiintifica.Operele in care predomina dialogul si monologul sunt foarte indragite de copii, genuldramatic demonstrandu-si accesibilitatea la aceasta varsta prin specii ca feeria si poemulfantastic. Dramaticul este oglindit prin povestile si basmele dramatizate, copiii asumandu-sicu placere jocul de rol. Teatrul pentru copii construieste un univers miniatural, personajelefiind copiii sau reprezentarile alegorice, conflictul este simplu, pentru a putea fi urmarit cuusurinta, iar deznodamantul pune in evidenta victoria binelui, a adevarului, a cinstei,contribuind la dezvoltarea gustului estetic si la educarea intelectuala si morala a copiilor.3. Folclorul literar al copiilorFolclorul literar constituie un capitol insemnat al istoriei literaturii romane, incifrandintr-un limbaj propriu idealurile si aspiratiile oamenilor, este un domeniu cu o evolutieproprie. Folclorul literar pentru copii are o vechime foarte mare, cuprinzand creatii orale ceinsotesc jocurile copiilor. De-a lungul timpului, folclorul literar pentru copii a cunoscutdiverse forme de manifestare, avand o circulatie mare in spatiul romanesc, cu urmatoareletrasaturi specifice :- caracterul traditional - marcheaza ancorarea mai puternica in traditie aculturii populare, conservatorismul ei puternic; cultura populara evolueazanemijlocit din formele primare ale culturii, coexistand tendinta de a pastratraditia si de a o innoi,- caracterul colectiv - arata ca o creatie populara exprima o constiintacolectiva, la realizarea faptului folcloric contribuind succesiv numerosicreatori, astfel faptul folcloric este o creatie colectiva in timp,- caracterul oral - este o trasatura distinctiva a folclorului numai la nivelulliteraturii si al sistemului de credinte si superstitii transmise prin viu grai,oralitatea este un mod propriu de existenta si manifestare, care il leaga inmod propriu pe interpret de auditor, permitand ca, la fiecare actualizare a sa,creatia sa devina un ecou al sentimentelor si aspiratiilor grupului uman( copiilor ) care o asculta,- caracterul anonim - este o consecinta a mentalitatii mediilor pastratoare sicreatoare de folclor, s-a impus ca trasatura definitorie a creatiei populare pemasura ce s-a instituit si accentuat diferenta intre cultura orala si cea scrisa,- caracterul sincretic - implica simultaneitatea diferitelor forme de arta laelaborarea, inovarea si realizarea creatiei; in folclor, muzica si poezia,povestirea si jocul mimic, dansul conlucrand la realizarea operei artistice.a. Cantecele - formula, apartinand fondului ancestral romanesc, exprima relatiaomului cu natura, avand forta magica, fiind insotite de anumite practici sau ritualuri.Modalitatea artistica este invocarea ( soarelui, a lunii, a ploii, a unor plante si animale),aratand dorinta copilului de a influenta aparitia/desfasurarea unor evenimente de natura.Sunt frecvent intalnite invocarile adresate astrelor:"Iesi, soare, din`nchisoareCa te-asteapta-o fata mareCu cercei de ghioceiCu salba de noua lei;Iesi,soare, din`nchisoareCaci te taiC-un mai,C-un pai,Cu sabia lui Mihai.""Luna, luna, noua,Taie painea-n douaSi ne da si nouatie jumatateMie sanatate."Unul din cele mai cunoscute cantece-formula este adresat melcului:" Melc, melc,Codobelc,Scoate coarne bourestiSi te du la baltaSi bea apa calda:Si te du la DunareSi bea apa tulbure....."Ritul de provocare a ploii este insotit de jocul paparudelor, tinut la date fixe ( a treiajoi dupa Pasti, de Sangeorge, de Rusalii, la solstitiul de vara ) sau cand sunt ani secetosi, feteledansand invoca ploaia:"Paparuda, ruda,Ogoarele uda,Ploile sa curga,Fara de masura,Cu galeata, leata,Peste toata gloata;De joi pana joiSa dea noua ploi,Ploi de ale mari,Pentru mari plugari,Unde-or da cu plugul,Sa taie ca untul;Unde-or da cu sapa,Sa tasneasca apa,Sa creasca spiculNalt cat plopul,Bobul de granaCat un fus de lanaSi s-aveti parteNumai de bucate."b. Recitativele- numaratori sunt alcatuite din grupuri de versuri, intr-o ritmicaprecisa, rostite cu scopul de a se alege, prin eliminare, copilul care va avea un anume rol injoc. Recitarea este insotita de o gesticulatie specifica. Sunt surprinse imagini realiste dinmediul scolar, familial, social, trecandu-se de la ironie si umor pana la satira, obtinandu-seefecte stilistice originale prin:- asocierea versurilor constituite din silabe fara sens cu versuri logice :"Uniele, dodiele,Caraili, caracas,Taie popa iepuras,Dupa moara HanculuiDupa podu turcului,Rantus, pantus...."- adaugarea sau eliminarea unor parti ale cuvintelor, pastrandu-se sau nu sensulacestora, accentul punandu-se pe miscarea ritmica, repetata:"Unichi,Dunichi,Tri,Patrichi,Azna,Pazna,Doina,Eparchi,Cioc,Boc,Treci la loc!"Prin aspectul lor ludic, prin umor si prin muzicalitatea versurilor, recitativelenumaratorisunt atractive, contribuind la dezvoltarea auzului fonematic al copiilor si lainlaturarea defectelor de vorbire.c. Literatura propriu-zisa pentru copii cuprinde cantece de joc, formulecumulative, pacaleli, zicatori, glume, framantari de limba.Cantecele care insotesc jocurile copiilor au, in general, o forma dialogata, unelejocuri amintesc diferite aspecte ale muncii (Zidul, taranul e pe camp, De-a panza, Podul depiatra), altele imita aspecte din viata animalelor.Versurile sunt legate de joc, marcand fie desfasurarea acestuia, fie doar momentul deinceput:"Cuibu, cuiburele,Toate pasareleSchimb!"sau" Ca la mar, ca la par,Dinte, dintelas,Iesi afara, copilas!"Versurile cumulative s-au desprins din basme sau snoave, devenind independente,avand o alta functie. Principalele modalitati artistice intalnite sunt paralelismul si repetitia."Zaresc un print calare.... ia, o....- Ce face printu aicea? ... ia, o ....- El cauta sa se-nsoare ....ia, o....- Pe cine o sa ia? ..... ia, o....- Pe mine! .......ia, o......."Pacalelile, glumele copiilor reflecta umorul si spontaneitatea acestei varste:"Cine bine va cantaUn covrig va castiga,Cu-cu ! Cu-cu ! Cucuriguuuu!Oare cui sa-i dam covrigu`?"Framantarile de limba sunt hotaratoare in insusirea corecta a unor sunete sau cuvintedificile, contribuie la dezvoltarea atentiei, spiritului de observatie, memoriei, perspicacitatii:- Nici n-a zis si zici c-am zis, cand oi zice chiar oi zice ca sa zici c-am zis ce-oizice.- Capra calca piatra, piatra crapa-n patru, crapa-i-ar capul caprei cum a crapatpiatra-n patru.- Sora Sara, n-ai sarit asara sa vezi carnea cum se sara?- E pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite dinneamul prepelitelor pestrite.- Stanca sta-n castan ca Stan.- Bucur se bucura ca Bucurel s-a intors bucuros din Bucuresti.- Sor-ta, daca-i vie, spune-i ca sa vie azi in deal la vie.- Cerce cei ce cer cerceii!- tine minte: cand te minte fara minte, nu te minte si in simtaminte, dar cand te mintein cuvinte pregatite dinainte-n minte, ia aminte ca te minte si in simtaminte.Folclorul copiilor se afirma ca o parte componenta a literaturii nationale avand uncontinut si un mod de realizare artistica proprii, dominand jocul, dar contribuind la educatiaintelectuala, morala si estetica a copiilor.