label Referate autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu moraru gabriela
In secolul XII in unele izvoare bizantine si in unele acte emise de cancelaria papala este mentionata o formatiune statala cu numele de "Terra Berladensis" (tara berladnicilor), situata in partea de sud a Moldovei. Cel mai vechi document care atesta existenta unui targ la Barlad este cel emis in anul 1401 de catre domnitorul Alexandru cel Bun. Prin acest act domnitorul daruie vama targului manastirii Bistrita pentru intretinere. Aparitia timpurie a targului se datoreaza asezarii sale la rascrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul si nordul Moldovei cu lumea bizantului si cea orientala.

Istoria timpurie

Cercetarile arheologice de pe raza orasului au scos la lumina urmele unor activitati mestesugaresti cum ar fi reducerea minereului de fier si obtinerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau in ateliere specializate diferite obiecte si unele unelte agricole, datand din Secolul XI - XII. insa tot pe raza orasului au fost surprinse si urmele unor activitati de obtinere si prelucrare a fierului, mult mai vechi, inca din secolele IV - V. in aceeasi asezare a fost descoperit cel mai mare centru mestesugaresc de prelucrare a cornului de cerb din sud-estul Europei, datand din aceeasi perioada. De altfel urme ale unor stravechi civilizatii au fost identificate pe raza orasului atestand un inalt nivel de dezvoltare inca de acum 7000 de ani.



Intensa activitate mestesugareasca a dus la dezvoltarea economico-sociala timpurie a localitatii care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut in izvoarele vremii sub numele de Tara Berladnicilor. Faptul ca aici se desfasura o puternica activitate economica si comerciala explica prezenta delegatiei de negustori barladeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 tinut in Elvetia, asa cum mentioneaza documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium Buch".

Perioada medievala

In timpul lui Stefan cel Mare la Barlad se afla si resedinta vornicului Tarii de Jos a Moldovei. Tot aici a functionat temporar si cancelaria domneasca de unde Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. in urma bataliei din anul 1475 de la Vaslui, Stefan cel Mare hotaraste construirea unei fortificatii de pamant la Barlad, localizata in lunca raului Barlad avand rolul strategic de a opri armatele turcesti in drumul lor spre centrul Moldovei.