REFERAT PSIHOLOGIE: DESFASURAREA ACTIVITATII DE AUTOCUNOASTERE COMPLEXA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
Activitatea este structurata din perspectiva modelului functional al creatiei, in vederea stimularii implicarii afective in creatie si autocreatie.In elaborarea acestei activitati, un rol orientativ important il are asertiunea formulata de N. Jurcau (1980), care considera ca dezvoltarea aptitudinilor profesionale poate fi realizata, printre altele, prin "actiunea de formare la individ a unei imagini de sine in deplina concordanta cu ceea ce este de fapt si formarea unei reprezentari profesionale realiste".Scopul activitatii: reducerea riscului neadaptarii in viitorul rol profesional prin: autocunoastere, automodelare creativa, identificarea rolurilor profesionale armonizabile cu particularitatile structurale ale persoanei, elaborarea unor strategii alternative, flexibile, de integrare profesionala.Metoda folosita este de natura psihoterapeutica, preventiva: crearea experientei pozitive.Moderator: psiholog sau pedagog initiat in psihoterapie preventiva.Lucrarea nr. 1. Particularitatile activitatii inginerestiTehnica de lucru: sensibilizarea de rol.Se porneste de la jocul definitiilor Necka: "Dati cat mai multe definitii notiunii de inginer", incurajandu-se conversatia pe tema, in vederea sensibilizarii studentilor in raport cu finalitatea formarii competentei socio - profesionale.Judecatile concluzive catre care se orienteaza discutia, devin principii ale interpretarii rezultatelor ulterioare:1. Nu exista personalitati necreative!2. Orice structura de personalitate poate favoriza activitate profesionala performanta cu conditia armonizarii caracteristicilor proprii cu cerintele functiei concrete!3. Abordarea creativa a situatiilor de viata in general este singura modalitate de structurare constructiva a mediului adaptativ. Atitudinea creativa este cea care permite depasirea conditiei de "produs social" prin asumarea rolului de "fauritor de destine", in primul rand al celui propriu, modalitate de satisfacere a nevoii de autorealizare.Lucrarea nr. 2. Rolul inteligentei in creativitateTehnica de lucru: valorizarea particularitatilor individuale pozitiv autopercepute.Se aplica un test de inteligenta cu grad ridicat de dificultate. Omogenitatea grupului sub aspectul inteligentei permite apropierea fara risc de acest factor. Pentru evaluarea rezultatelor se va folosi totusi un etalon general (elaborat pe categoria persoanelor cu studii superioare, independent de domeniu, de la filologie, arte, sport, pana la matematica, inginerie), astfel ca rezultatele se vor situa, in general, la nivele superioare mediei. Se evita evaluarile in termeni de QI. Frontal, se fac referiri la componenta de convergenta a unor aptitudini specifice creativitatii: elaborarea si redefinirea. in discutarea rezultatelor individuale se insista asupra avantajelor caii logico-deductive de realizare a produsului creativ mai ales in domeniul tehnic, in cazul valorilor ridicate si a avantajelor pe care le prezinta ridicarea "barierelor" catre libertatea imaginarii unor solutii noi, in cazul valorilor mai scazute.Se discuta personal, dar nu confidential, cu fiecare membru al grupului, se fac referiri la eventualele aspecte semnificative ale frecventei greselilor, intervalelor de aparitie ale acestora si naturii lor, la "randamentul" individual si situational de utilizare a potentialului personal. Unde se impune, se ajuta constientizarea anumitor tendinte sau dominante: fluctuatia atentiei, supra- sau subaprecierea dificultatii sarcinii, abandonare inainte de finalizare, ritm de lucru etc. Aprecierile se fac in termeni ipotetici, incurajand confirmarea/infirmarea, discutarea rezultatelor.Discutia finala va fi orientata catre judecata concluziva, precum ca demersul logico-deductiv este accesibil fiecarei persoane din grup, la niveluri diferite ale creativitatii. Cheia succesului consta in gasirea acelor situatii in care aceste capacitati pot fi valorizate:- proiectare de executie, organizare, cercetarea in faza de verificare, ingineria calitatii - la persoanele la care inteligenta domina demersul imaginativ;- cercetare, management de nivel, marketing, didactica universitara - la persoanele la care divergenta domina convergenta.Lucrarea nr. 3. "Temperament si creativitate"Tehnica de lucru: valorizarea particularitatilor individuale pozitiv autopercepute; redefinirea insusirilor individuale negativ autopercepute.Se foloseste chestionarul de personalitate Eysenck. Dupa completarea chestionarului, se prezinta cele doua variabile evaluate si corespondenta dintre combinatiile posibile si temperamentele clasice. Pe scara dinamica se delimiteaza patru niveluri: stabilitate, echilibru, mobilitate si instabilitate cu mentiunea ca, fiecare faciliteaza cel putin una din aptitudinile specifice creativitatii. Pe scara de orientare se contureaza de asemenea patru zone: interiorizare cu tendinte de autoizolare, interiorizare cu acceptarea unui grup restrans, exteriorizare cu implicare selectiva, exteriorizare spontana.Rezultatele individuale se interpreteaza functie de cadranul in care se regaseste persoana si de dominanta dinamica sau de orientare. Caracteristicile de echilibru se considera a fi favorabile flexibilitatii; instabilitatea poate fi considerata ca o conditie favorizanta a sensibilitatii fata de probleme, iar stabilitatea ca fiind favorabila elaborarii si redefinirii. Variabila de orientare va fi interpretata ca fiind favorizanta activitatii de creatie individuala, in grupuri mici, omogene sau mari, eterogene, pluridisciplinare.Discutia concluziva este orientata spre constatarea ca, toate caracteristicile de dinamica ale personalitatii favorizeaza creativitatea, sub un aspect sau altul.Lucrarea nr. 4. "Anxietate si creativitate"Tehnica de lucru: valorizarea succesului anterior; reevaluarea esecului anterior.Pentru evaluarea gradului de anxietate se foloseste chestionarul Cattel. Dupa completare se defineste fenomenul ca o reactie de aparare a eului, elaborata la niveluri profunde ale psihicului in vederea autoprotectiei in fata insuccesului, a esecului, a insecuritatii. Se diferentiaza frica si reactiile fobice de ceea ce se numeste anxietate. Se arata posibilitatile de manifestare comportamentala a anxietatii, prin agresivitate sau prin inactivitate. Sunt prezentati factorii anxietatii in acceptiunea lui Cattel si influenta lor asupra creativitatii.Dupa autoevaluarea rezultatelor se arata semnificatia valorii globale si a raportului dintre anxietatea potentiala si cea manifesta. Valorile globale mici sunt interpretate ca favorizante ale creativitatii (se atrage atentia fugitiv asupra riscului hazardarii). Valorile medii, in limite incurajatoare, sunt interpretate ca autoprotective, fara a diminua flexibilitatea adaptativa in general. Valorile foarte mari sunt interpretate ca frenatoare ale creativitatii si generatoare de adaptare tensionata.Despre raportul dintre anxietate potentiala si manifesta se vorbeste in termeni de "tendinta de valorizare a experientei pozitive" sau negative.Se interpreteaza personal, dar nu confidential, rezultatele individuale. in general, valorile globale sunt intre limite ce nu creaza situatii problema. Daca se intampla, totusi, ca rezultatele unei persoane sa indice o cota foarte ridicata de anxietate, se aminteste disponibilitatea psihologului pentru intalniri personale.Se identifica factorul preponderent responsabil pentru gradul global de anxietate si se insista asupra intaririi increderii persoanei in sine, facandu-se apel la evolutia pozitiva ce rezulta din statutul de student: valorificarea propriilor structuri aptitudinale, perseverenta in urmarirea obiectivelor proprii, pertinenta strategiei elaborate in adolescenta si confirmata de rezultatele obtinute pana in prezent, rezultate ce fundamenteaza increderea in gasirea caii optime in perspectiva; se urmareste intarirea imaginii constructive de rol pentru demontarea tendintelor de culpabilitate si de inculpare a socialului, cautarea experientei pozitive de detensionare.Anxietatea are o influenta frenatoare mai pronuntata asupra creativitatii manifeste, mai ales sub aspectul originalitatii, al exteriorizarii in idei, opinii, interese, atitudini sau actiuni la care cei din jur nu s-ar astepta din partea persoanei respective.Discutiile concluzive sunt orientate spre necesitatea si posibilitatea controlarii factorilor anxiogeni, prin cresterea increderii in sine, conditie a autorealizarii personale implicit a progresului social. Creativitatea se manifesta in autoevaluare, in evaluarea situatiilor de viata, in capacitatea de a transforma unele aspecte aparent dezavantajoase in factori constructivi si a actiona in consecinta.Lucrarea nr. 5. "Motivatia activitatii creative"Tehnica de lucru: constientizarea structurii motivationale a creativitatii.In cadrul acestei intalniri se utilizeaza un chestionar de evaluare a motivatiei invatarii la studenti "E.M.Student", elaborat dupa modelul prezentat de C.Mamali (1981).Dupa completarea chestionarului, in modalitate frontala, se defineste motivatia ca factor intern de energizare si orientare a activitatii umane, se prezinta categoriile de factori motivationali, insistand asupra faptului ca fiecare din ele poate genera un comportament homeostatic sau constructiv. Se descriu variabilele motivationale si modul de interactiune, complementara si dinamica, in sustinerea activitatii creatoare.Dupa autoevaluare se procedeaza la interpretarea rezultatelor individuale in termeni de "idealism" - "pragmatism", functie de dominanta motivationala intrinseca sau extrinseca. Se arata modalitatea de exprimare a factorilor intrinseci preponderent prin proiectarea imaginativa a obiectivelor activitatii, spre deosebire de factorii extrinseci, in cazul carora predomina proiectarea logic-determinata a acestora. Variabilele motivationale se interpreteaza prin corelarea lor cu diferitele etape ale creatiei: a crea din placerea activitatii in sine, a visa, a imagina, a cauta indiferent de rezultatele asteptate de mine sau de altii; a crea pentru confirmarea valorii propriei identitati; a crea pentru utilitatea individuala si sociala a noului, pentru satisfactia pe care o da autorealizarea si aprecierea celorlalti.Discutiile concluzive sunt orientate in sensul sensibilizarii fata de factorii motivationali intrinseci pentru activarea energiei psihice, in asa fel incat creatia sa devina o placere constienta, un mijloc de descatusare, o proiectare integrala a eului in activitate si produsul ei - modalitati autentice de autorealizare.Lucrarea nr. 6. "Proiectul personal de cariera"Tehnica de lucru: autoproiectare; valorizarea grupului socio- profesional de referinta.Activitatea consta in schitarea unor proiecte individuale de cariera. Se insista asupra oportunitatii luarii in considerare a unor obiective alternative, functie de evolutia contextului, ca o conditie si expresie a unei atitudini creative - si elaborarea sintetica a strategiilor aferente fiecarui model.Studentii prezinta schitele individuale si se discuta liber, in grup pe marginea lor.Sunt confirmate si incurajate atitudinile creative in general, alternativele variate dar nu prea numeroase, strategiile diferentiate functie de obiective, libertatea initiativei, curajul de a modela ansambluri socio-tehnice, de a mobiliza, de a convinge, de a tolera, disponibilitatea de a cauta si analiza, exigenta cognitiva, dorinta de autoperfectionare.Nu se infirma nici o strategie, nici un obiectiv; totul se completeaza, se intregeste, se multiplica prin derivare. Se revine insistent asupra persoanei si insusirilor sale, a puterii fiecaruia de a-si proiecta propriul destin si a-l face realizabil in folosul lui si al altora. Se insista asupra menirii sociale a grupurilor profesionale de conceptie de la care se asteapta nu numai realizarea unor obiecte sau tehnologii noi, ci si a unor noi locuri de munca pentru categorii profesionale de executie.Lucrarea nr. 7. "Consiliere de cariera"Intalnirea este rezervata evaluarii de ansamblu a rezultatelor si interpretarii lor.Se incepe cu autoevaluarea de catre studenti a aptitudinilor creative si se indica notele statistice (punctele) corespunzatoare fiecarei valori (conform etalonului).Tot acum se indica notele statistice corespunzatoare rezultatului testului de inteligenta generala (lucrarea 2).Rezultatele sunt reprezentate pe "Grila de consiliere de cariera" elaborata pentru ingineri.Grila cuprinde patru coloane - corespunzatoare la patru nivele ale creativitatii descrise de Taylor - si opt linii - corespunzatoare particularitatilor psihologice evaluate. in interiorul grilei sunt inscrise notele statistice ale insusirilor amintite, tipice fiecarui nivel de creativitate.Studentii sunt invitati sa hasureze casetele ce cuprind valorile proprii.Evaluarea are in vedere - in interpretarea generala - urmatoarele elemente:- precizarea nivelului creativ potential pe baza cotei de creativitate globala;- indicarea stilului cognitiv logic - determinat sau imaginativ (convergent - divergent) pe baza diferentei dintre cota de creativitate si cea de inteligenta generala;- masura in care particularitatile intelectuale, dinamice si de orientare sustin nivelul creativ.Se incurajeaza solicitarea interpretarilor individuale, nuantate prin includerea trasaturilor motivationale si a cotelor de anxietate.Predictia indica functiile ingineresti in care performanta este facilitata de structura de personalitate.Se accentueaza ca orice functie este accesibila fiecarei persoane care dobandeste o pregatire profesionala in limite normale (absolvent licentiat); ceea ce difera este costul psihologic al performantei:- convenabil - cand structura de personalitate se armonizeaza cu exigenta functiei, sarcina pare usoara, se progreseaza repede, satisfactiile imbogatesc si intaresc structurile intrinseci de motivare;- neconvenabil - in cazul abaterilor mari intre structura personalitatii si cerintele profesiei in functia data, deoarece adaptarea se realizeaza preponderent pe seama efortului voluntar, se prelungeste perioada de acomodare; intarzierea performantei genereaza insatisfactii, accentueaza dualitatea motivelor extrinseci si intrinseci, trairea diferentei dintre ceea ce mi-ar "placea" sa fac si ceea ce "trebuie" sa fac, tensioneaza, plafoneaza.in spirit de gluma, dar neaparat, se precizeaza ca, oricat de magulitoare si incurajatoare este imaginea pe care o vedem pe grila, ea este un potential care obliga: la perseverare in cunoastere si in finalizarea activitatilor.