REFERAT PSIHOLOGIE: RELATIA DINTRE MOTIVATIE SI AFECTIVITATE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Relatia dintre motivatie si afectivitateMotivatia este o componenta principala a oricarui comportament, deoarece stimuleaza din interior desfasurarea acestuia si asigura in acelasi timp o mare parte din cantitatea de energie psiho- nervoasa.Prof. Mielu Zlate considera ca motivatia este o "structura cognitiv dinamica ce dirijeaza actiunea spre scopuri concrete."Prof. P. Golu considera motivatia ca " model subiectiv al cauzalitatii obiective, cauzabilitate produsa psihic, acumulata in timp, transformata si transferata prin invatare si educatie in achizitie interna a persoanei."Prof. Andrei Cosmovici considera motivatia ca " ansamblu de motive, fenomene psihice cu rol esential in declansarea, orientarea, modificarea conduitei."In functie de calitatea motivelor cu ambianta, acestea vor fi mai profunde sau mai superficiale, mai stabile sau mai schimbatoare, mai indelungate sau mai circumstantiale.Motivatia sensibilizeaza diferit persoana la influentele externe, facand- o mai mult sau mai putin permeabila la ea. Astfel, aceeasi influenta externa produce efecte diferite la persoane diferite sau la aceeasi persoana in momente diferite ale existentei sale.J. Nuttin considera ca " motivatia orienteaza comportamentele umane in legatura cu ambianta". Motivele se formeaza in timp, ca urmare a interactiunii dintre fiinte si mediul lor de viata. Cand echilibrul este perturbat se reactioneaza pentru restaurarea lui, prin trebuinte (nevoie de hrana, apa, caldura, tendinta de a cunoaste, a explora, etc.)Necesitatile (trebuintele) pot fi: primare biologice (organice- comune atat omului cat si animalelor), primare fiziologice (functionale- comune atat omului cat si animalelor) si secundare (specifice numai omului.Ex: materiale, spirituale, sociale).A.Maslow a constituit Piramida trebuintelor:Motivatia este caracterizata de cauzalitate externa transpusa in plan intern. Aceasta are 2 laturi: latura informationala, de continut (e data de foame, sete, miscare, informare, cunoastere, conversatie, muzica, distractie si se concretizeaza in senzatii si dorinte) si latura dinamica ( e data de incarcatura energetica a semnalelor, exprimandu-se prin trairi emotionale: incordare, tensiune, disconfort, insatisfactie; pe masura satisfacerii starii de motivatie latura dinamica trece, in sens psihologic, de la energie negativa la energie pozitiva, declansand satisfactie, relaxare, saturatie).Hayes si Orrell au stabilit urmatoarele categorii de motivatii: motivatie organica- fiziologica (foame, sete, somn), motivatie a activitatilor de cunoastere, motivatie a actiunilor personale (atitudini de atractie sau respingere, incredere sau neincredere in sine), motivatie pentru afiliere si interactiune sociala (nevoia de relationare cu altii).Dupa origine, pot fi motive cognitive si afective. Dupa semnificatie, pot fi motivatii pozitive si negative. Motivatia poate fi inascuta (primara) si dobandita (secundara).Legea optimului motivational ne prezinta relatia dintre motivatie si performanta activitatii: in sarcinile de dificultate medie, intensitatea motivatiei sa corespunda unui grad mediu, in activitatile dificile gradul de motivare sa fie usor sub nivelul acestuia, iar in cele usoare sa fie mai inalt decat dificultatea acestora.Nivel performantaMotivatieinalt
mediu
jos
Motivul este acel mobil care sta la baza unui comportament sau actiune concreta. Acesta este caracterizat de 4 dimensiuni: continut, intensitate, durata, nivel de integrare.Andrei Cosmovici considera ca motive principale ale activitatii umane urmatoarele: foame, sete (provin din deficite materiale inregistrate in organism); frica- tendinta de aparare, un afect neplacut provenit din amenintarea unei suferinte ( Sigmund Freud deosebea 3 feluri de temeri: frica reala de obiecte, fiinte umane, fenomene, frica morala de incalcarea regulilor si teama nevrotica, teama de esec, fobii); tendinte agresive- agresivitate; atasament, motivatie erotica, atractie sexuala, motivatie de realizare, nivel de aspiratie, frustrare si stres.Forme mai complexe ale motivatiei sunt: interesele (structuri motivationale ce constau in orientari selective, active si relativ stabile spre obiecte, fenomene, domenii de activitate; pot fi tehnice, stiintifice, literare, estetice, artistice, sportive, politice, creatoare), convingerile (idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care impulsioneaza spre actiune); idealul de viata (proiectarea in sisteme de imagini si idei a propriei deveniri pornind de la posibilitatile prezente ale respectivei persoane); conceptia despre viata ( ansamblul unitar al ideilor si trairilor despre om, natura si societate si care sunt elaborate cu ajutorul convingerilor).Procesele afective sunt cele care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi, uneori atitudinale.J. Piaget considera ca afectivitatea este o " componenta energetica a comportamentelor". Mihai Golu considera ca afectivitatea este " o componenta a vietii psihice care reflecta, in forma unei trairi subiective de un anumit semn, de o anumita intensitate si de o anumita durata, raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern".Andrei Cosmovici considera ca " starile afective sunt trairi care exprima grad de concordanta sau neconcordanta dintre un obiect sau o situatie si tendintele noastre".In producerea afectivitatii sunt antrenate toate componentele organismului si psihismului, intreaga fiinta umana. Procesele afective rezulta din interactiunea fiintei umane cu mediul si au continut informational propriu. In legatura cu procesele afective se foloseste deseori verbul "a trai".Putem spune ca exista 2 componente ale trairii afective: componenta organica si cea comportamentala.Componenta organica a trairii afective cuprinde manifestari cu implicatii energetice, de diferite intensitati: modificarea activitatii bioelectrice a creierului ( stare de alerta), modificari ale sistemului circulator (puls, tensiune arteriala, vaso- constructie si vaso- dilatatie), ale respiratiei (ritm, durata, amplitudine), mobilitate gastro- intestinala, tensiune musculara, incordare, tremur, conductibilitate a pielii crescuta, schimbarea compozitiei chimice a sangelui, secretie lacrimala si salivara, crestere hormonala.Componenta comportamentala este totalitatea manifestarilor exterioare: schimbarea aspectului epidermei ( paloare, inrosire), mimica, pantomimica, modificari ale vorbirii ( tonalitate, intensitate, accent, pauza, difonii).Principalele proprietati ale proceselor afective sunt: polarizare ( catre pol negativ sau pozitiv), intensitate, durata, mobilitate, expresivitate.Rolul pe care il au procesele afective este de a comunica celorlalti propria stare afectiva, de a influenta chiar conduita altora, contagiune si autoreglaj.Clasificarea proceselor afective le imparte in procese afective primare si secundare ( complexe si superioare).Din categoria proceselor afective primare ( care apar imediat dupa nastere) fac parte : rezonanta afectiva ( rezultatul unei bune functionari a activitatii organice- stare de bine, sau a unor tulburari- stare de neplacere), afectele ( apar in coliparie si la celelalte varste in situatii mai deosebite; groaza, maina, furia, rasul excesiv, plansul nestapanit).Procesele afective complexe apar mai tarziu si exprima concordanta mediului cu nevoile persoanei: emotii curente ( bucurie, speranta, nadejde, tristete, dispret, antipatie, dezamagire, deznadejde); emotii superioare ( generate de obiecte deosebite: frumusetea naturii, a operelor de arta; desfasurarea cu succes a activitatii intelectuale), care sunt modelate de educatie si cultura ( admiratie pentru ce este frumos si natural) si dispozitii afective ( au durata de cateva ore, pot fi pozitive sau negative si pot influenta dinamica desfasurarii celorlalte procese psihice).Procesele afective superioare sunt trairi afective atitudinale si se impart in : sentimente (generalizarea emotiilor traite repetat fata de o activitate sau persoana) si pasiuni (pot fi pozitive si negative- vicii, patimi).Rolul proceselor afective este de a stimula si orienta comportamentele si de a sustine energetic activitatea si relatiile omului.In cazul invatarii scolare, atat continutul de invatare cat si felul in care este condus procesul asimilarii, pot genera emotii intelectuale deosebite ( bucuria descoperirii noului, satisfactia succesului, fericirea invingerii obstacolului).Intre afectivitate si motivatie exista legaturi cu valoare de lege. Fiecare categorie de procese afective este legata preponderent cu anumite motive.Procesele simple sunt legate de motivatia biologica, iar cele complexe sunt legate de interese, convingeri, aspiratii, iar cele superioare de motivele din varful piramidei lui A. Maslow.Interactiunea dintre motivatie si gandire este foarte mare. Prof. P. Popescu Neveanu considera ca " procesele afective sunt motive activate si desfasurate intr- o situatie data, iar motivele sunt procese afective condensate, cristalizate, stabilizate.Mai mult chiar, unele forme ale afectivitatii ( forme superioare, sentimente, pasiuni) se manifesta ca atitudini si pot indeplini rol de motive".Bibiografie:Tinca Cretu - "Psihologie generala" Mielu Zlate - "Fundamentele psihologiei" Mihai Golu - "Bazele psihologiei generale" Andrei Cosmovici - "Psihologie generala"