REFERAT PSIHOLOGIE: RETROACTIUNI ALE COMUNICARII DIDACTICE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
Retroactiuni ale comunicarii didacticePrin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactica inglobeaza fenomenul de retroactiune (actiuni recurente propagate in sens invers de la efecte la cauze). Dintre formele de retroactiuni prezente si in comunicarea de tip didactic retin atentia doua: feed-back-ul si feed-forward-ul.Pentru a fi eficienta, comunicarea trebuie sa functioneze ca un sistem circular si sa se autoregleze. Elementul central al acestei reglari este reprezentat de feed-back ce ii permite receptorului sa-si emita reactiile.O comunicare corecta presupune o flexibilitate a rolurilor, o interactiune si nu o transmitere. Orice comunicare trebuie sa fie bilaterala. Retroactiunea corespunde urmatoarelor patru functii: - functia de control al intelegerii, al receptarii in bune conditii a mesajelor;- functia de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor, la dificultatile intampinate sau la alte evenimente ce presupun o modificare a continutului sau a formei;- functia de reglare sociala prin flexibilitatea rolurilor si a functiilor indeplinite de diferiti actori, in masura sa faciliteze intelegerea punctului de vedere al celuilalt si sa favorizeze invatarea sociala;- functia socioafectiva - existenta feed-back-ului sporeste "siguranta interna" a actorilor, reduce aprehensiunea si mareste satifactia.In sens larg, prin feed-back se intelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate, in timp ce modalitatea prin care anticiparea finalitatii redevine cauzalitate constituie feed-forward-ul. Daca feed-back-ul isi exercita actiunea dupa atingerea finalitatii, feed-forward-ul actioneaza preventiv, controland secvential avansarea catre finalitatea urmarita.Feed-back-ul consta in transmiterea informatiei pe cale verbala sau nonverbala de la elevi la profesor in vederea reglarii si autoreglarii procesului de invatamant. in functie de informatiile obtinute referitoare la calitatea rezultatelor predarii si invatarii profesorul adopta modalitatile corespunzatoare pentru a inlatura distorsiunile, dificultatile si lacunele constatate: schimba metoda si stilul de predare pentru a asigura eficienta procesului, foloseste alte metode si procedee didactice, prezinta noi explicatii si exemple sau reia explicarea unor elemente neintelese de elevi.Informatiile necesare pentru reglarea si optimizarea procesului de comunicare sunt obtinute pe diferite cai: interogarea elevilor daca au inteles sau nu, observarea conduitei lor expresiv-emotionale, a modului in care actioneaza pentru indeplinirea sarcinilor de invatare, raspunsurile si comentariile elevilor, sedintele de anliza si evaluare a eficientei mesajului transmis.In cazul feed-forward-ului elavii sunt determinati sa faca demersurile corespunzatoare pentru dobandirea informatiilor necesare: sa caute, sa cerceteze, sa experimenteze, sa selecteze si sa retina datele esentiale, sa formuleze si sa verifice ipoteze, sa adreseze intrebari profesorului si sa-i solicite ajutorul.In teoria comunicarii, cele doua retroactiuni sunt inegal tratate: feed-forward-ul abia semnalat, iar feed-back-ul temeinic analizat, diferentiat in mai multe tipuri dupa anumite clasificari.Dupa sens si functie se disting doua tipuri de feedback:1. feed-back de tip I ( conventional) - aduce informatii de la receptor la emitator si regleaza activitatea de transmitere a informatiilor;2. feed-back de tip II - oferit de emitator receptorului cu scopul de a regla activitatea dominanta a celui din urma.I. Dupa modul cum activitatea este reglata se distinge in cazul feed-back-ului I o activitate a mesajului cand atentia clasei e sporita si are loc evaluarea calitatii raspunsurilor, iar in cazul feed-back-ului II o activitate a invatarii ce este apreciata prin notare sau comentarea raspunsurilor.II. In functie de nivelul feed-back-ului se disting patru tipuri:feed-back zero - profesor - cand nu are audienta - elev - cand nu stie nota la extemporal.feed-back insuficient - profesor - nu stie ce nu s-a inteles - elev - nota nu e explicatafeed-back optim - profesor - primeste indici edificatori asupra cauzelor reactiei copiilor - elev - nota e explicatafeed-back redundant - profesor - reluarea in exces a informatiilor - elev - abundenta penalizarilor/ incurajarilor.III. Dupa calea urmata: feed-back direct - profesor - reactia spontana a clasei - elev - nota, lauda, blamul personal2. feed- back indirect - profesor - interventia unui intemediar( diriginte s.a) - elev - informatia ocolita ce ajunge prin colegi, prieteni.IV. Dupa momentul aparitiei:feed-back concomitent - profesor - reactia clasei in timpul predarii lectiei - elev - asistenta pe moment a sarcinilor invatariifeed- back ulterior - profesor - raspunsurile la ascultarea curenta - elev - corectarea temei, examenul.V. In raport cu continuturile anterioare ale mesajului/ invatarii:feed-back consistent - profesor - confirmarea interesului pentru predare prin raspunsurile bune a doua zi- elev - note bunefeed-back inconsistent - profesor - reactia pozitiva la predare, raspunsuri slabe a doua zi - elev - inconsecventa in cerinte.VI. Dupa modalitatea de codificare:1. feed-back verbal (orb) - profesor - interventii de genul "Mai tare!", "Repetati " - elev - comentarii, intrebari 2. feed- back paraverbal (orb) - intonatie, accent, pauza semnificativafeed-back nonverbal (mut) - mimica, gestica, privire, miscarea claseifeed- back mixt - combinari 1, 2, 3.VII. Dupa sursa feed-back-ului:feed-back individual - profesor - de la elevi - elev - de la profesor, carte, colegifeed-back colectiv - profesor - reactia sincrona a clasei - elev - reactia clasei la activitatea elevuluiVIII. In functie de semnificatia feed-back-ului pentru beneficiari:feed-back pozitiv - profesor - confirmarea - elev - incurajarea, lauda, nota bunafeed- back negativ - profesor - lipsa sincroniei, neatentia - elev - blamul, nota slabafeed- back alb - reactii neclasificabile din cauza opacitatii lor.IX. Dupa continut:feed-back limitat - indiferent de forma( verbala/nonverbala) spune doar "da", "nu".feed- back liber - orice informatie necesara lamuririi profesorului/ elevului.E. B. Hurlock a facut urmatoarea experienta: 3 grupe omogene de elevi au desfasurat 15 sedinte de calcul numeric ( 3 sedinte pe zi timp de 5 zile). Copiilor li se cerea sa efectueze corect cat mai multe adunari timp de 15 minute.Ceea ce deosebea situatiile celor 3 grupuri era maniera in care evaluatorii primeau lucrarile copiilor. S-a utilizat urmatorul consemn:a. grupul 1, la inmanarea lucrarilor, nu primea nici laude, nici dezaprobari si nu i se spunea nimic despre rezultate;b. grupul 2 primea, indiferent de rezultatele finale, felicitari, incurajari, laude;c. grupul 3, indiferent de rezultatele reale, primea sistematic dezaprobari, profesorii corectori fiind mereu "dezamagiti" de munca copiilor.Daca in prima zi toate cele 3 grupuri au obtinut aceeasi performanta, din a doua zi au inceput sa apara evolutii diferite: in grupul 1 - scaderea continua a performantei; grupul 2 - mentinerea si chiar imbunatatirea performantei; grupul 3 - scaderea performantei, dar nu in maniera drastica a grupului 1.Astfel ca feed-back-ul trebuie sa se realizeze in mod corect de catre ambele parti ca sa fie eficient.Bibliografie: 1.Postelnicu C-tin - "Fundamentele didacticii scolare" - Edit. Aramis, 20002." Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade didactice" - Edit. Polirom, 1998.