REFERAT PSIHOLOGIE: TELEVIZORUL IN CONTEXTUL CULTURII NIHILISTE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Gabriela
Cele mai multe studii referitoare la efectele vizionarii TV ii au in vedere pe copii si pe tineri, pentru ca la aceste varste experienta poate fi definitorie pentru dezvoltarea mintii, atat din punct de vedere neurologic, cat si psihologic. Este perioada cand se configureaza retelele neuronale, se dezvolta echipamentul cortical necesar in viata si se formeaza deprinderile si comportamentele.Ce se intampla cu mintea copiilor pentru care televiziunea a fost baby sitter, parinte si educator am aratat in mai multe din capitolele acestei carti. in cele ce urmeaza, vom incerca sa rezumam aceste efecte, conturand intr-o imagine unitara portretul tanarului care si-a petrecut o mare parte din copilarie si adolescenta in fata ecranului.In primul rand, vizionarea inhiba dezvoltarea strategiilor de operare ale emisferei stangi, lucru care aduce grave prejudicii abilitatii de a folosi si stapani limba, gandirea logica si analitica. Problemele de limba pot fi sesizate la acesti tineri in incapacitatea exprimarii cu claritate a ideilor, in folosirea defectuoasa a gramaticii, in prezenta din abundenta a stereotipiilor verbale, a expresiilor de jargon si a exagerarilor. Toate vadesc saracia limbajului, a gandirii si a orizontului de preocupari intelectuale. Nedezvoltarea retelelor emisferei stangi pune in criza rationamentul logico-matematic, creeaza dificultati in abordarea unor discipline ca fizica, matematica, chimia, a metodei si a rationamentului stiintific. Capacitatea de a citi si a scrie, memoria de scurta durata, procesul de invatare sunt defavorizate, de asemenea, prin vizionarea TV.Invatarea si procesele mentale superioare in general sunt influentate semnificativ de televizor, prin vatamarea pe care comunicarea audio-video o produce cortexului prefrontal. Aceasta afectiune a ariilor prefrontale se rasfrange cu putere in comportament, in gandire si in intregul mod de viata al tinerilor care au acumulat prea multe ore de vizionare de-a lungul copilariei. Tinerii acestia sunt incapabili sa se concentreze cu atentie pe o perioada mai lunga si sa se motiveze in urmarirea unei actiuni pana la finalizarea ei. Nu pot sa-si planifice si sa-si organizeze programul si viata, sunt delasatori si neglijenti, irascibili si hiperactivi, nu-si pot controla emotiile si pot avea un comportament instinctiv exacerbat - bulimie sau pulsiuni sexuale. Prin inhibarea comunicarii intra- si interemisferice, vizionarea TV pasivizeaza procesele intelectuale, reactiile si comportamentul indivizilor, pune in pericol dezvoltarea inteligentei.In prezentarea de pana acum am luat in discutie doar problemele pe care le creeaza expunerea indelungata la mediul audio-video, fara a tine cont de natura programelor TV. Continutul mediului televizual nu numai ca agraveaza simptomatologia descrisa anterior, dar si adauga noi trasaturi la intregirea portretului omului mediatic. Dinamismul excesiv, dictatul actiunii, accentul pus numai pe ceea ce are vizibilitate si creeaza senzatie contribuie la formarea unui individ putin reflexiv, nerabdator in tot ceea ce face si agitat, cu toate ca in realitate este extrem de pasiv. Obisnuiti cu lucrurile nerationale si cu emotiile puternice, acesti copii invatati sa stea in fata televizorului se angajeaza cu greu intr o activitate, in tot ceea ce presupune efort, se plictisesc repede si renunta usor la ce au de facut.Cand nu sunt telespectatori, devin ei insisi actori, incepand sa interpreteze rolurile invatate de la televizor. De fapt, in societatea televizualului, autorii postmoderni gasesc ca ideea de spectacol a patruns profund in viata tinerilor care ajung sa-si construiasca identitatea prin insusirea unuia dintre rolurile puse in circulatie in lumea TV, prin imitarea uneia dintre vedetele sau vip-urile acestei pseudo-realitati. Lumea devine o scena, pe care fiecare isi asuma un rol si incearca sa-si promoveze sau sa-si vanda cat mai bine imaginea.