Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 martie 1845, Lennep, azi parte componenta a orasului Remscheid, Renania de Nord-Westfalia — d. 10 februarie 1923, München) a fost un fizician german. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895, emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X, care dupa moartea sa si in ciuda testamentului sau au fost denumite raze Röntgen. in anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica.
OBTINEREA RAZELOR X
Razele X se pot obtine in tuburi electronice vidate, in care electronii emisi de un catod incandescent sunt accelerati de campul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu viteza mare ciocnesc anticatodul care emite radiatii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interactioneaza cu atomii acestuia in doua moduri:
Electronii, avand viteza mare, trec prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului si se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, ii deviaza de la directia lor initiala. Cand electronii se indeparteaza de nucleu, ei sunt franati de campul electric al nucleului; in acest proces se emit radiatii X.
La trecerea prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. in urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul ramas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmatoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este insotita de emisia radiatiilor X.
Tubul cu raze x
Electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constransi la o orbita aproximativ circulara intr-un inel de acumulare, emitand raze X cu un flux deosebit de ridicat.
Referat Radiatii X
label
Referate
calendar_month
2010-06-14, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
neagu
